O alegere pripita

TIPĂREȘTE

Hotelul Caprici este amplasat chiar pe plaja, la intrarea dinspre vest in Santa Susanna, fiind, practic, primul hotel din statiune. Amplasarea pe plaja parea, in primul moment, un mare avantaj al hotelului ca si apropierea fata de gara care-ti ofera o deplasare rapida fie spre Barcelona, care se afla la vreo 65 de km, fie spre alte statiuni de pe Costa Brava. Sotul meu a facut optiunea pentru acest hotel, pentru el criteriul apropierii fata de mare fiind unul important. Inca de la Bucuresti, dupa ce am examinat parerile altora si am vazut fotografiile mi-am dat seama ca alegerea nu era prea reusita, dar nu prea mai era cale de intors.

Hotelul are 4 stele pe care insa nu si le merita. Am stat o singura data intr-un hotel de 3 stele in Corfu, dar hotelul era mult peste ceea ce a oferit Caprici. O sa-i fac o descriere destul de amanuntita ca sa se intelega de ce am fost atat de dezamagita.

Camerele sunt destul de mici, avand cam 2,80x5 m. Au un mobilier ieftin, din pal, cu o combinatie neatractiva de culori : bej cu bleu. O fi avand vreo semnificatie combinatia, poate bleu ar vrea sa insemne mare si bej nisip, dar este total stearsa. Mobilierul se compune din 2 paturi de 0,80x2 m care au structura metalica si pe care sunt niste saltale care cred ca au arcuri. Oricum, sunt cam tari. Un al treilea pat este strans si pare a fi un fotoliu. Toate sunt acoperite cu niste cuverturi prost croite, prost cusute, urate in draci, de culoare cafenie spalacita. Pernele sunt lungi cat latimea patului si foarte inguste, model agreat in spatiul spaniol. Sunt umplute cu ceva sintetic, foarte indesate si infiorator de tari. Asternuturile sunt albe, foarte curate. Nu au fost schimbate, insa, decat dupa 5 zile. Desi sunt 3 paturi, in camera se afla o singura noptiera, cu un sertar.

Spatiul de depozitare din camera este foarte mic. Dulapul, cu 2 usi glisante, are cam 1,20 m latime, fiind impartit in 2 compartimente. In primul sunt 10 umerase fixe (ca sa nu le furi?), in al doilea este doar stinghia, iar in partea de jos sunt 4 sertare. Este greu de crezut ca o familie cu 3 persoane isi poate inghesui hainele pe 10 umerase.

Langa dulap mai exista o singura piesa de mobilier care se vrea a fi un fel de birou. Este foarte mic, cam cat sa-ti incapa un laptop. Are si un sertar, iar deasupra lui este fixata o oglinda. Asta este tot.

Pe peretele din fata paturilor se afla agatat un televizor. In loc sa fie centrat, este pus exact langa usa de la balcon. Pardoseala camerei este din gresie. Camera arata ca o camera de internat sau de motel ieftin.

Partea care ne-a terminat psihic a fost lipsa frigiderului din camera. A fost prima data in viata noastra cand am stat la un hotel fara frigider in camera. Din cate stiu eu, un hotel de 4 stele tre sa aiba frigider. Pe noi ne-a marcat enorm lipsa frigiderului caci sotul meu are diabet si insulina trebuie sa stea la frigider, apoi bea si cantitati uriase de apa.

Balconul este in fapt jumatate de balcon pe care-l imparti cu vecinul de camera de care te desparte un perete de sticla sablata sau un plastic care imita sticla. Nu exista loc de uscat prosoape, asa ca lumea si le atarna pe marginea balconului. Cum adesea bate vantul, prosoapele ajung la vecinul de jos sau pe terasa hotelului. In balcon sunt doua scaune si o masa rotunda, toate foarte mici. Daca depasesti 85 de kg ma indoiesc ca poti utiliza aceste scaune. Noi am avut privilegiul unei privelisti « incantatoare » : un teren cultivat cu ceva buruieni in care zacea un tractor.

Baia arata binisor, mult mai bine decat camera. Cabina de dus este mare, pot intra in ea si cei care sufera de claustrofobie. Langa lavoir se afla un uscator de par. Mai sunt doua dozatoare, unul la dus si altul langa lavoir care contin o spuma. Sincera sa fiu, nu stiu la ce foloseste. Arata ca o spuma de ras. Pe o farfurioara am gasit 2 sticlute cu gel de dus, 2 sticlute cu sampon si 2 sapunuri miniaturale. Sa nu va faceti iluzia ca au fost inlocuite dupa ce au fost golite. Sunt doar de bunvenit. Prosoapele ar trebui sa fie albe, dar sunt cenusii. Cred ca este chestie de noroc. Noi am avut doar cenusii, dar un prosop cazut de la vecinii de sus era imaculat.

Peretii camerelor sunt foarte subtiri, drept pentru care e greu sa te odihnesti inainte de 12 noaptea. Unul se cearta cu nevasta, altul bubuie usile de la dulap, altul face dus. Am avut deasupra o familie cu un copil mic. Copilul ala era sa ne bage in balamuc caci distractia lui in fiecare seara intre orele 21-23 fost o bila pe care o azvarlea pe gresie. Ne-a terminat psihic cu bila aia si nu a incetat in ciuda faptului ca am reclamat la receptie.

Cameristele fac o galagie infernala intre orele 9-16. Cred ca mai mult stau la taclale decat lucreaza. Noi paraseam camera la ora 8 si lasam in usa cartonasul care le indica ca pot face curatenie. Ne intorceam la ora 14 si camerele nu erau curatate. In 3 zile din 7 nu ni s-a facut curatenie. In cele 3 zile au venit la ora 15 sa curete camera stiind clar ca noi incercam sa ne odihnim. Evident ca le-am expediat ca nu era sa ne refugiem in balcon.

Curatenia este superficiala. O femeie are semne cu care poate verifica lesne cat de temeinica este curatenia.

Hotelul este foarte zgomotos. Daca ar avea mocheta macar pe holuri, poate s-ar mai atenua zgomotele. Noi aveam si camera langa lift si inregistram tot fluxul uman de pe etaj.

Restaurantul hotelului se afla la subsol. Arata ca o cantina si are miros de cantina. Ii dau o bila alba doar pentru fetele de masa care erau curate.

In restaurant se invarte o armata de debarasatori care te pandesc si-ti iau farfuria si tacamurile si cand nu este nevoie. Intre aperitiv si felul principal mi-au luat tot timpul tacamurile, chestie care ma umplea de nervi caci trebuia sa fac iar drumuri ca sa procur altele. Debarasatorii astia sunt total neinstruiti. Stau grupati cate doi si-si povestesc viata in ceafa ta. Iti vine sa le dai cu farfuria in cap ca sa-i izgonesti si sa mananci in tihna.

Mancarea? Noi am avut demipensiune. Dimineata reuseai sa gasesti ceva care sa te aranjeze. Noi mancam oua ochiuri si niste foitaje dulci la cafea, dar ne-am cam plictisit de ele. Branzeturile erau foarte putine si tot timpul aceleasi : urda, un cascaval galben si unul portocaliu. Cascavalul era putin mai bun decat punga de plastic. Erau vreo 5 feluri de mezeluri, nimic gustos. Ne innebuneau cu fasolea in sos tomat si carnaciori in fiecare dimineata. As fi inteles meniul asta daca ar fi fost englezi in hotel caci eu nu stiu altii care sa manance fasole la micul dejun, dar nu era picior de englez. Mai erau gemuri din alea industriale, cereale, sucuri chimice la dozator. Tot de la dozator se lua cafea neagra, cafea cu lapte, capuccino, lapte. Acceptabile ca gust. Seara te apuca deznadejdea caci dadeai 2-3 ture si nu-ti venea sa alegi nimic. Legume inabusite, paste lipicioase, carnuri in sosuri. Nimic bun, nimic spaniol sau catalan. Am mancat doar carne de curcan sau de porc la gratar, cu cartofi pai si ceva salata.

Seara se puteau comanda vinuri, bere, sucuri, apa minerala contra cost. Nu prea comanda nimeni altceva decat apa minerala caci nu era atmosfera cea mai placuta pentru un vin. Eu abia asteptam sa ies din mirosul ala acru de cantina.

Ca desert se puteau lua fructe (pere, prune, nectarine, piersici, pepene) toate coapte si bune. Prajiturile erau toate la fel : dulci si fara niciun alt gust. Erau si doua feluri de inghetata, de lamaie si de vanilie, in niste recipiente din plastic. Inghetata industriala, de 2 lei.

In proximitatea piscinei era un bar-restaurant unde, teoretic, am fi putut lua pranzul. In afara de 8 feluri de pizza si 8 feluri de paella nu prea mai era nimic. Pizza cu o coca ingrozitor de tare, de nemancat. De fapt cred ca era pizza de supermarket bagata la microunde. Bauturile cele mai comandate erau sangria, mojito si sucul proaspat de portocale. Mojito era prost preparat, cu prea putina menta si lamaie. In alte carciumi era super bun. Sucul de portocale era foarte bun, dar nu suficient de rece. La desert nu aveau absolut nimic. Puteai lua doar inghetata din aia de supermarket.

Gastronomic, sejurul asta a fost o mare dezamagire. Peste tot in Santa Susanna nu este decat mancare banala, pe care o poti manca in orice oras european.

Piscina arata bine in poze, numai ca este foarte mica. Cea a copiilor cred ca are o raza de maxim 3 m si este goala (adica are apa, dar nu este frecventata). Cea a adultilor este plina de copii care iti sar in cap in ciuda faptului ca este interzis saritul in piscina. Piscina este foarte aglomerata caci nu se poate face baie in mare, asa ca dupa ora 10 nu mai gasesti niciun pat. Prosoapele tre sa ti le cumperi si costa 20 de euro pe saptamana. In mod normal, trebuiau sa fie gratuite. Asa ca este mai bine sa mergi la primul bazar si sa-ti cumperi un prosop de 9 euro.

Barul din interiorul hotelului a fost tot timpul inchis.

La parter mai este o sala cu niste mese de biliard.

Din perimetrul piscinei se poate accede intr-un asa zis mini club. Banuiesc ca este o sala de sport acolo. N-am coborat in hruba aia subpamanteana niciodata.

S-au mimat ceva evenimente. Seara de flamenco a fost compromisa de vant. In rest o animatoare incearca sa invete copiii sa danseze.

Personalul de la receptie este politicos, dar rece. Adesea se fac ca nu inteleg sau chiar nu inteleg ce vrei.

Am avut un incident neplacut cu ei chiar la plecare. Plecarea era seara, la 19,30 si am zis ca ne lasam bagajele in camera lor de bagaje. Am ramas surprinsa sa mi se ceara 3 euro, dar i-am dat. Accesul se facea cu un lift special. Desi am platit, nu ni s-a dat nicio cheie si ne-am pus bagajele pe un rastel din lemn. Dupa vreo 3 ore mi-a trebuit un medicament care se afla intr-o valiza. De data asta mi-au cerut 7 euro si mi-au dat o cheie desi le-am spus ca nu am nevoie de ea. Cand sa cobor in camera am constatat ca nu merge liftul. Mi-au zis sa astept un moment si am asteptat o ora. Liftul era de neclintit. Drept urmare m-au dus jos cu un lift pe care-l folosea doar personalul hotelului. Nu va povestesc prin ce culise mizerabile am mers. Scari nematurate, murdare, pline da bacsuri de apa minerala si de pahare nespalate. M-am suparat si mi-am luat bagajele sus caci nu puteam sa risc sa le mai las acolo si sa pierd avionul ca nu le merge lor liftul. Am dat 10 euro de pomana. De nervi am uitat sa le dau nenorocita aia de cheie inapoi care, am aflat ulterior, costa 3 euro si 4 euro reprezentau garantia. In fapt, depozitatul pe rastel era gratis, iar daca solicitai caseta iti dadeau cheie, plateai 3 euro, plus 4 garantie. Ei m-au taxat de 2 ori cu 3 euro desi depozitatul pe rastel era gratis. Absolut niste mizerabili!

Hotelul mai percepe si o taxa turistica pe fiecare zi si pe fiecare persoana. La unii le-au cerut 2 euro pe zi, la altii 3,95 euro. E greu sa mai intelegi ceva. Sotul meu a platit-o si cred ca a platit-o si la venire si la plecare, pur si simplu l-au buimacit de cap si nu a mai stiut de ce i s-au cerut bani.

La terasa barului-restaurant erau vreo 2 chelneri tineri foarte amabili, dar era si unul inspre 60 de ani care cred ca-si pierduse memoria. Comandai si uita ce i s-a comandat sau iti aducea altceva, iar in ziua plecarii, dupa ce i-am platit doua pizza si 2 cafele, a fugit dupa noi pretinzand ca am platit doar o singura pizza. I-am mai platit o pizza inca o data caci nu mai aveam chef de un scandal. Noi ii platisem exact cat ne-a cerut si cat scria pe nota de plata, plus un mic bacsis. Nota nu mai stiam unde este caci am facut-o mototol si am pus-o in scrumiera. El pretindea ca in nota pusese o singura pizza. In fine, nu ne-au facut 6 euro, asa ca am renuntat sa facem investigatii si comentarii, am preferat sa stam ultima jumatate de ora relaxati si fericiti ca parasim o mizerie de hotel.

Nu sfatuiesc pe nimeni sa mearga la Caprici, iar daca ar fi sa-i dau o nota, ea ar fi 2 sau maxim 3 pe o scara de la 1 la 10. Am platit 1550 de euro pe un sejour care nu merita mai mult de 600. Incerc sa revin cu niste fotografii, dar asta dupa ce reusesc sa le descarc din aparatul foto.

---

VIZUALIZĂRI: 3531 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI