Ascultând cascadele Rastoke-lui...

TIPĂREȘTE

Prima „tabără” din Croaţia ne-am stabilit-o la Slunj (se citeşte Sluni), un orăşel extrem de pitoresc despre care a scris şi „cel mai iubit dintre pământeni”-i AFA, @Marian Preda. Recunosc că ceea ce am citit m-a influenţat într-o mare măsură şi reuşita acestui popas de 2 nopţi i-o datorez şi prietenului meu virtual. Dar şi booking-ului, cu a sa ofertă largă de cazări, marea majoritate cu note bune şi foarte bune, ceea ce a făcut ca alegerea unuia din ele să nu fie o treabă taman uşoară. Până la urmă am dovedit-o însă (pe ea, pe alegere): Guest House Buk, o pensiune situată „peste drum” de Rastoke, o „suburbie” a Slunj-ului, un fel de Plitvice în miniatură. Am rezervat un apartament cu living şi dormitor, fără nici o masă inclusă, urmând a ne gospodări singuri, treabă care de obicei nu ne deranjează. Lucrul care a atârnat hotărâtor în alegerea mea a fost promisiunea unei imagini de vis de la balconul apartamentului, incluzând ceva din cascadele Rastoke-lui. Rezervarea a fost din categoria „cu anulare gratuită” până cu 4 zile înainte de a sosi la locaţie, dar nu am comunicat în nici un fel cu proprietarii înainte de a ajunge acolo, ceea ce a fost un pic cam hazardat din partea mea, căci ar fi trebuit măcar să anunţ ora aproximativă a sosirii, dar am uitat s-o fac.

Am ajuns cu puţin înainte de ora 7 seara, după ce ne-am bâlbâit un pic prin zonă. Setasem pe GPS adresa (strada Strmac, nr. 4), dar cumva am ratat-o şi ne-am trezit cu Helga (GPS-ul) care ne bodogănea şi ne soma să ne întoarcem. Ceea ce am făcut, ascultători şi, după ce am mai studiat o dată harta micuţului aparat, am realizat unde am greşit. Pe scurt: imediat după intrarea în Slunj, din direcţia nord, în momentul când zăriţi podul pe piloni care traversează Râul Korana, veţi vedea un indicator din acela maro, care vă îndrumă spre dreapta către Rastoke; ei, chiar în dreptul acestui indicator, în stânga se face o stradă îngustă care urcă destul de binişor; asta e strada Strmac, cu sens unic, pe care veţi ajunge în curând la un pâlc de case, dintre care a treia sau a patra e Guest House Buk.

O doamnă între două vârste ne-a întâmpinat zâmbind, iar în curând a apărut şi soţul doamnei, care îşi făcea de lucru prin micuţa grădină. N-a fost nevoie să scot rezervarea printată în română şi croată, căci doamna m-a salutat, spunându-mi pe numele mic. Pensiunea este de fapt o casă nu foarte mare, văruită în galben, cu acoperiş în „V” întors şi balcoane din şipci de lemn, decorate cu ghivece cu flori. La primul nivel se află un garaj, probabil al proprietarilor, al doilea e ocupat de 2 camere duble, iar ultimul etaj, mansardat din cauza acoperişului, de apartamentul unde am fost repejor instalaţi. Lipită de pensiune, se află casa proprietarilor, ceva mai mare, văruită în portocaliu. În faţa pensiunii pot parca 2 maşini una în spatele celeilalte; cred că, la nevoie, se poate face loc şi pentru a treia maşină, ori în garaj, ori în grădina din dreapta proprietăţii. În faţa casei proprietarilor, se desfăşoară o grădină mică, dar îngrijită, în care există un foişor cu masă, scaune şi un balansoar unde poţi să stai şi să asculţi cântecul cascadelor din Rastoke. Noi nu am făcut asta, pentru că în scurtul timp pe care l-am petrecut la pensiune, am avut la dispoziţie balconul apartamentului în acest scop. Există şi o zonă de grătar, pe care de asemenea nu am folosit-o.

Am intrat deci în interiorul locaţiei, unde mirosea a nou şi, urcând cele câteva trepte până la etaj, străjuite de bare de inox, am remarcat faptul că totul strălucea de curăţenie, iar materialele folosite păreau să fie de calitate (lucru pe care l-am remarcat ulterior şi în cameră). Gazda noastră ne-a prezentat utilităţile apartamentului, apoi ne-a dat o broşurică care includea o hartă a localităţii şi ne-a arătat pe ea unde găsim bancă, supermarket şi alte treburi folositoare, ne-a povestit despre o scurtătură spre Rastoke şi ne-a recomandat vreo 2-3 mâncătorii din apropiere. Am întrebat dacă trebuie să plătim cazarea în euro sau în kuna şi când. Ea a râs: „Euro, kuna, what do you want. Not now, when you live. Enjoy Slunj and Plitvice! ” I-am mulţumit şi i-am promis că exact asta o să facem!

După aceea, am pornit la luat apartamentul la bani mărunţi. Încăperea în care ne-a introdus uşa de la intrare are dublu rol, de living şi bucătărie. Bine, nu bucătărie în adevăratul sens al cuvântului, mai bine zis o chicinetă, pe partea stângă a camerei. Chiuvetă, plită electrică cu hotă deasupra, iar alături frigider, nu foarte mare, dar destul. În frigider ne aştepta o sticlă de vin, acum ştiu sigur că era „din partea casei”, atunci n-am fost sigură şi nu ne-am atins de ea. Chiuveta şi cu plita sunt înglobate într-un corp de mobilier, împărţit în două: o zonă de depozitat gunoiul şi alta pentru ceva vase de gătit şi consumabile, gen ulei, oţet. În dulapurile suspendate am găsit tacâmuri, veselă completă pentru 4 persoane şi alte consumabile (ceai, cafea, sare, piper, chiar vreo 2 plicuri de supă concentrată şi un pachet de spaghete). Chiuveta era dotată cu detergent, burete de vase, lavetă şi cârpe de bucătărie. Pe frigider se aflau un fierbător electric şi un filtru de cafea.

În dreapta bucătăriei este zona de luat masa (şi nu numai), adică o masă de lemn vopsit în alb, cu 4 scaune acoperite de perniţe movulii. Livingul propriu-zis conţine o canapea extensibilă şi un fotoliu aidoma. În faţa lor e o măsuţă pentru pus una-alta pe ea şi, pe peretele opus, un televizor LCD pe o comodă (nu l-am deschis); deasupra lui, un dulăpior pe care stă o vază cu flori uscate, iar pe comodă am mai găsit materiale de prezentare a zonei; într-un raft, sub televizor, este şi un DVD-player. Tot mobilierul este vopsit în culori deschise, punctate pe ici, pe acolo cu pete de culoare: pernuţele de pe scaune, canapeaua şi fotoliul tapisate în albastru-închis, pătrăţelele roşii de pe perdeaua de la balcon. Pe jos este parchet laminat, din acela în şipci de diferite nuanţe, de la bej la maro-închis, dispuse paralel şi care creează un desen neregulat.

Din living, se intră în stânga în dormitor. Cea mai mare suprafaţă a acestuia e acoperită de un pat matrimonial. Mi-a plăcut lenjeria de culoarea piersicii, ca şi pernuţele decorative cu flori, ca şi faptul că prosoapele împăturite care ne aşteptau pe pat se asortau cu… preşuleţele dispuse de-o parte şi de alta a patului. Pe una din noptiere se odihnea o veioză. Pe peretele opus patului, se află aşa: un coş de gunoi, o măsuţă cu un scaun, o oglindă deasupra măsuţei şi un dulap, nu prea mare, în care gazda ne-a arătat că găsim tot ce trebuie pentru dotarea în vederea somnului a canapelei şi fotoliului din living. Mi-a mai plăcut şi fereastra mansardată din tavan, pe jumătate acoperită cu transperante. Salteaua comodă, pernele aşijderea, ne-am odihnit bine. Nu acelaşi lucru se poate spune despre ocupanţii canapelei şi fotoliului. Dacă puteţi evita să le folosiţi pentru dormit, e perfect; dacă nu, … merge, dar trântiţi în bagaj şi o alifie cu antiinflamator…

Baia e mare ca suprafaţă, dotată cu cabină de duş, chiuvetă, WC; săpun lichid la duş şi la chiuvetă, hârtie igienică suficientă.

Piesa de rezistenţă a apartamentului este, desigur, balconul cu vedere la Rastoke! Bine, vederea e cu siguranţă, semnificativ mai bună în sezonul în care lipsesc frunzele copacilor. Noi având „ghinionul” să nimerim aici vara, mai mult auzeam cascadele decât să le vedem, dar a fost în regulă şi aşa. De fapt, dacă stăteam aplecată intr-o anumită poziţie, puteam vedea destul de bine una din cascade printre 2 din şipcile verticale de lemn. Dar din poziţie normală, şezând pe scaun sau în picioare, nu prea. Priveliştea era oricum minunată, fiind colorată intens în verde şi fiind frumos acompaniată sonor, după cum v-am povestit. Ca şi dotări, balconul are 4 scaune, o măsuţă, o chestie cu bare pentru întins rufe la uscat şi un coşuleţ cu cârlige. De asemenea, balconul oferă priveliştea grădinii şi a foişorului descris mai devreme.

Nu mai reţin dacă există aparat de aer condiţionat, cred că da, dar oricum nu am avut nevoie. Slunj se situează într-o zonă deluroasă, iar prezenţa apei cred că menţine răcoarea, căci seara şi dimineaţa aveam nevoie de o haină cu mâneci lungi. Ţânţarii nu ne-au prea deranjat la pensiune, dar prin Rastoke, pe la terase, cam da.

WiFi prezent, dar nu funcţionează strălucit. Merge mai bine pe balcon.

Atracţii în apropiere: 1. Rastoke (5-7 minute de mers pe jos; de la pensiune, se coboară pe o alee, apoi pe câteva trepte până la şosea, care se traversează şi apoi se mai coboară puţin până la Rastoke). 2. Parcul Naţional Plitvice (30-35 minute de mers cu maşina). 3. Peştera Barac (se citeşte Baraci), cu câţiva km înainte de Plitvice, se face un drum la stânga, pe care se continuă alţi câţiva km. 4. Rafting pe Râul Korana. 5. Fortăreaţa Cetin, la vreo 16 km de Slunj. Mai sunt, desigur, şi altele, mai puţin celebre, aşa că locaţia se pretează cu succes şi la o şedere mai lungă.

… Am plătit, aşa cum ne-am înţeles, la plecare, în euro şi am primit chitanţa cuvenită. Le-am dăruit gazdelor noastre un mic album cu fotografii din România, invitându-i să viziteze, la rândul lor, ţara noastră frumoasă. Ne-am despărţit cu zâmbetul pe buze şi am plecat mai departe, căci noi aventuri turistice ne aşteptau!...

---

VIZUALIZĂRI: 2690 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI