6. Ziua Canadei in Victoria pe insula Vancouver

TIPĂREȘTE

1 Iulie – habar n-aveam, da' cu ocazia asta am aflat – ziua Canadei!

In programul zilei – ce se poate din zona orasului Victoria – Insula Vancouver. Ca sa ajungi pe acolo ai mai multe variante: cu barca, cu yacht-ul, cu ferry-boat-ul sau cu hidroavionul! Amicii nostri ne-au facut o surpriza si ne-au dus la debarcader ca sa luam, evident, hidroavionul. Chiar nu mai fusesem cu asa ceva; deja am socotit : cu masina – ohoo! – ne-am dat, cu ferry-boat-ul – fost! Cu masina-n tren – fost! Cu trenu' la 3000m – fost! Cu avionu' cu roate – fost! Era timpul pentru hidroavion (seaplane sau floatplane) ! Eram usor emotionati, adrenalina intrand in actiune. Durata de zbor :30-35min, pret cca 380CAD dus-intors / persoana!

Ne-am urcat in avion (Westcoast Air Co.) – cam inghesuit, accesul spre cabina pilotului – liber, nu exista usa. Pilotul, un tip jovial ne-a pus o tableta intr-un suport lasand ca instructajul sa ni-l faca o stewardesa virtuala... Dupa ce formalitatile au fost indeplinite, a pornit la drum, mai intai mergand cam 3-4 min prin golf, pentru a se pozitiona corect. Elanul a fost scurt, desprinderea neasteptat de usoara. Senzatia de ameteala pe care o resimt, de obicei, atunci cand avioanele mai mari iau curba, aici n-am resimtit-o; probabil din cauza vitezei mai scazute... Zborul – foarte placut, dar si foarte zgomotos (ni s-au dat doape pentru urechi!). Peisajul – senzational! Am survolat cateva insule impadurite, mai mari sau mai mici – unele cu cateva zeci de case, cu debarcadere, strazi – altele cu cate o singura casa, o masina cu care sa se deplaseze pana la debarcaderul privat unde se balangane cat-un yacht, doua sau chiar avioane de mici dimensiuni – astia, clar, multimilionari! Pacificul, albastru intens era strabatut, aparent haotic, de vase de toate marimile. Soarele, a poleit tot, cerul fiind senin complet. In apropierea coastelor continentale, adapostite in golfuri, adevarate “covoare” de busteni asteptau momentul exportului. Am urmarit din cand in cand modul cum pilota tipul din fata: relaxat, plictisit aproape, se mai intorcea din cand in cand sa socializeze cu turistii (ca peste tot 80% erau asiatici – China, Japan, India, Pakistan). Ceilalti 4 eram europeni! Aparatele de fotografiat/filmat au lucrat la maxim, nu te poti satura de priveliste! Curand, Victoria a ocupat tot orizontul... Din cate am aflat, undeva in aer, am intrat si in SUA pentru putin timp. N-am simtit nimic! -)))

Cand am ajuns deasupra insulei am zarit, sub noi, un aeroport maricel pentru avioane mai mari si cu roti! Amerizarea a fost la fel de placuta, fara zdruncinaturi! Am coborat, cocosati, din avion, in Victoria Inner Harbour. Totul era pregatit pentru sarbatoare! Culoarea rosie era prezenta absolut peste tot. Ne-am pomenit in maini, gratis, cu stegulete, cu abtibilduri, cu insigne, cu “coronite”- toate cu frunza de artar! In port, cateva taximetre acvatice au oferit, pe muzica, un dans neasteptat. Extrem de manevrabile, taxiurile, barcute galbene (cu motor) s-au invartit, s-au intercalat, intersectat, au mers una langa cealalta, s-au risipit “in stea”... Bravo. Neasteptat de simpatice!

Pe mal, forfota era-n toi: tarabe cu tot felul de lucruri artizanale, roci, inele si alte diamanticale, masti, palarii, esarfe, si cate si mai cate; in alta zona, dupa ce l-am salutat pe Captain James Cook si ne-am perindat prin fata unor maiestuoase hoteluri de 4 stele (cladiri vechi, tip palat), am intrat in zona unde se faceau pregatiri intense pentru distractii/ jocuri pentru copii; la capatul unei peluze, pe o scena, cativa instrumentisti animau atmosfera... Cateva totemuri “mobilau” diferite zone – peste tot arta “first nations” (denumire data urmasilor bastinasilor, un alt termen fiind considerat jignitor si, ca urmare, de evitat) este prezenta in Canada. Si merita sa fie pentru ca este foarte frumoasa.

Victoria, ca oras, n-are prea multe de aratat. Strazi tipice, perpendiculare, circulatie nu prea multa. Casele cu maxim 1-2 etaje sunt vechi, nu prea grozave ca aspect. Singura zona ceva mai placuta este zona unde-am aterizat si unde sunt acele cladiri impunatoare – castele adevarate – devenite hoteluri. Probabil ca daca stai mai multa vreme p-acolo poti descoperi mult mai multe. Noi am stat doar o jumatate de zi...

Dupa ce ne-am “aclimatizat” cu o cafea si-un mic dejun pe o terasa aflata chiar pe malul golfului, am luat un Shuttle spre urmatorul obiectiv: Butchart Garden – una din cele mai apreciate obiective din zona.

Gradina, o explozie de culori, cu plante – multe dintre ele – existente si pe la noi (!!) si amenajari facute de oameni pasionati, a fost initiata de o tipa, in 1904, cand Romania...

Nu ma pricep sa descriu ce-am vazut aici asa ca va las sa vedeti pozele...

Intoarcerea a fost un alt prilej de a admira casele de pe insule, porturile cu barci si... ia stai! pilotul ne anunta ca va face un mic ocol pentru a ne arata cateva Orca (balene ucigase). Intai s-a inclinat pe-o parte pentru a putea vedea mai bine balenele cei de pe acea parte, apoi a virat la 180 de grade si s-a inclinat astfel incat si ceilalti pasageri sa le poata vedea. Nu-l obliga nimeni sa faca asta! Probabil ca era, pentru el, un fapt banal sa vada balenele... Nu voi inceta sa remarc astfel de lucruri si nu voi inceta sa laud spiritul acestor canadieni. Daca noi ne consideram a fi ospitalieri, prin comparatie, despre canadieni n-am cuvinte...

Vancouver-ul ne-a asteptat cuminte, maiestos sa revenim la sticla si otel...

Cum spuneam: Canada merita vazuta!

---

VIZUALIZĂRI: 3010 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI