Pasarea Phoenix a Predealului

TIPĂREȘTE

Cu multi ani in urma, prietenii parintilor mei aveau o casuta la munte, foarte aproape de padure. Acolo unde se termina gardul curtii, incepea padurea, intr-o unduire deasa de copaci mai mari, mai mici, mai inalti, mai pitici. Ma distram alaturi ce copiii acestor prieteni, facand expeditii razboinice, croindu-ne sabii din cioturi de lemn. Aveam vre-o sapte, opt anisori, insa eram destul de agila, incat sa ma catar in copaci, suindu-ma din creanga in creanga. Cand unul dintre copii a strigat ca vede un cuib, eu curioasa am urcat pana acolo. In timp ce intindeam mana spre el o voce poruncitoare m-a oprit. ,,Potoleste-te drac de copil ce esti! Nu ai voie sa distrugi natura! Intorcandu-ma am zarit o femeie, stand intr-un nimb de lumina la piciorul copacului. Am crezut, mai intai ca este o aparitie de pe taramul de dincolo, o vrajitoare. In realitate, mi-a spus mama, este o femeie ciudata, un fel de tamaduitoarea satului.

Doamna m-a apucat de ambele maini si mi-a spus ,,De ce faci asta? Nu-i vezi pe bietii parinti, acolo, cat sunt de speriati? Mi-a aratat cele doua pasari, ce bateau din aripi si scoteau tipete de disperare pe care eu nici nu le luasem in seama. Din acea zi am inceput sa ma tin dupa ea. O urmaream cum strabate luminisurile, cum aluneca pe deasupra muschilor de ai fi zis ca nu atinge pamantul. Culegea tot felul de radacini, flori, le usca, le fierbea, le macina si le aseza in saculeti mici pe care apoi ii dadea vecinilor in schimbul unei sticle de lapte, a unui pumn de malai sau a catorva oua. Padurea era domeniul ei. Erau locuri in care ceilalti vecini aveau sau nu voie sa mearga sa adune lemne pentru foc, sau sa isi duca animalele la pascut. Nimeni nu mergea mai departe, decat ea.

Eu am avut bucuria sa merg impreuna cu ea sa cunosc padurea, cu bolovanii ei acoperiti cu muschi, cu ochiurile de apa verzuie ascunse sub plantele cu tulpini lungi asemenea padurilor in care se desfasoara actiunea din carticelele de povesti. Pentru ca haladuiam toata ziulica prin padure, mama ma speria cu tot felul de povesti despre cavaleri si capcauni ce cauta copii neastamparati, dar nimeni nu avea cum sa stie ca nu vor da acolo peste cavaleri in armuri sau macar peste vre-un dragon uitat de pe vremea lui Merlin, scuipand poate flacari pe nari. Totul era ca intr-un fel de alta viata, unde eram doar eu, ,,vrajitoarea ,,si plantele ei.

Anii au trecut dar eu am ramas fascinata de salbaticia padurilor, a muntilor ce ma incarca cu energie pozitiva ori de cate ori sunt in preajma lor. Asa ca pentru obisnuita cura de energie pozitiva am revenit in orasul atat de drag sufletului meu, orasul Predeal. Am ales sa ne petrecem weekendul la hotelul Bulevard, hotel ce m-a gazduit de multe ori in decursul anilor. In scoala generala, eleva fiind veneam in tabara, la liceu si facultate veneam in excursii alaturi de colegii mei.

Dupa casatorie, am continuat sa vin in Predeal insa hotelul era inchis, aflandu-se intr-o stare de degradare continua. Bineinteles ca dupa renovarea si deschiderea lui am fost curioasa sa vad noul hotel Bulevard. Prima cazare a fost intr-o suita cu un dormitor, deoarece au mers si copiii. Ultima cazare a fost intr-o camera dubla, doar eu si sotul eu.

Hotelul se afla in centrul orasulul, ca cateva minute de partia de sky Clabucet, imediat ce treci de biserica Sf. Imparati Constantin si Elena. In jurul lui se gasesc multe magazine, restaurant, terase, chiar si gara. Faptul ca se afla in imediata apropiere a drumului national nu este un dezavantaj, in opinia, mea deoarece Izolarea fonica este foarte buna

Nota maxima au arhitectii, decoratorii, cei ce au renovat si reamenajat hotelul. Exteriorul este deosebit iar interiorul este elegant, conceput cu mult stil.

Spatiul alocat parcarii masinilor este generos, parcarea este pazita si gratuita. Receptia nu este mare dar inca de la intrare hotelul impresioneaza prin finisaje, decoratiuni si curatenie. Personalul, incepand cu receptionerele, cameristele si terminand cu ospatarii sunt amabili, profesionisti in ceea ce fac.

Suita m-a impresionant, prin dimensiuni si curatenie. Formata dintr-un dormitor, foarte generos cu mobilier nou si ultra modern. mocheta moale si pufoasa, era de un rosu aprins ce contrasta frumos cu albul imaculat al peretilor si al cearceafurilor. Patul matrimonial este imens, salteaua si pernele foarte confortabile si odihnitoare miroseau a flori de camp. Livingul cu televizor cu ecran plat, sistem audio-video, birou si masuta wenge, telefon, aer conditionat, aceeasi mocheta in culori vi ca si in dormitor.

Baia se afla intre baia si dormitor si este absolut fabuloasa, de un alb stralucitor, cu o cabina de dus cu hidromasaj, moderna, avand accesorii stralucitoare, de buna calitate. Papucii noi, halatele de baie pufoase ne asteptau sa ne rasfete cu moliciunea lor.

Camera dubla este la fel de moderna si curata ca si suita, doar ca dimensiunile difera. Wi-fi are un semnal bun in tot hotelul si este gratuity.

Restaurantul se afla la subsol si este impartit in doua incaperi. Amandoua incaperile mi-au parut a fi inghesuite. Curatenia domneste si aici. Micul dejun este unul standard, nu exista bufet suedez. Lucrul acesta nu mi-a placut. Sotul meu a baut o cafea iar eu nu am vrut ceva anume, asa ca ospatarii amabili mi-au adus cateva croassante proaspete si gustoase.

Serviciile bune, curatenia, amabilitatea personalului ma fac, sa imi doresc sa revin aici de fiecare data cand ma apucul dorul de munte, de padure, de plimbari in aer liber. Daca pe litoral imi este greu sa aleg din oferta de hoteluri multe si proaste, aici, pe Valea Prahovei, in special in Predeal imi este greu sa aleg pentru ca mai toate hotelurile ofera conditii excelente cu mult peste cele existente pe litoral.

---

VIZUALIZĂRI: 1987 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI