O pensiune care oferă mai mult decât plăteşti!

TIPĂREȘTE

Citeam deunăzi pe acest site un frumos articol despre Litochoro, scris de colega @camelia19, review care mi-a adus aminte de faptul că, vara trecută, în circuitul pe care l-am făcut în ,,bătrâna Eladă” (vezi impresii), am fost tentat să iau prima cazare în acest micuţ orăşel de la poalele Olimpului, pe care-l tranzitasem doar prin 2002 în drum spre miticul munte şi care mi-a plăcut foarte mult – am realizat însă că este păcat să ajungi aici doar în tranzit, fără să ,,explorezi” puţin împrejurimile şi localitatea, aşa că am preferat o cazare mai la sud pentru a ne fi mai la îndemână Meteora, principalul obiectiv vizat pentru ziua următoare.

Pensiunea Chalet Castello - emoţii la prima vedere!

Deoarece în prima seară vroiam să facem o plimbare prin staţiunile Platamonas şi Nei Pori iar a doua zi dimineaţa vroiam să vizităm Castelul din Platamonas şi Valea Tembi (de asta am şi optat pentru cazarea pe Riviera Olimpului la ducere, în detrimentul uneia în apropierea Meteorei!), am ales o cazare poziţionată ,,strategic” faţă de aceste obiective şi anume ,,Chalet Castello” din micuţa localitate Neos Panteleimonas, o pensiune situată (obigatoriu aş spune!) pe partea dreaptă pe direcţia noastră de mers şi cu note excelente pe Booking.com.

Din centrul localităţii, chiar vizavi de impunătorul castel (aflat pe partea stângă a şoselei spre Atena, transformată de vreo 3 km din autostradă în şosea cu 2 benzi!), urcăm pe nişte străduţe înguste şi întortocheate, urmărind indicatoarele cu numele pensiunii, până aproape în vârful dealului care ,,găzduieşte” pitorescul sat, circumspecţi cumva datorită degradării drumului pe măsură ce te apropiai de destinaţie, odată ajunşi acolo neliniştiţi puţin datorită parcării insuficient de mari (doar 4 maşini) şi ocupată pe deasupra la acea oră, iar faptul că a trebuit să urc 3 etaje (singur, fără bagaje!) pe o scară îngustă pentru a sta de vorbă cu cineva, m-a făcut chiar să mă gândesc că am dat greş cu prima cazare, după ce o lăudasem atâta pe drum familiei! Dealtfel abia atunci am realizat că, pe site-ul pe care făcusem rezervarea, nu văzusem nicio poză cu aspectul exterior al pensiunii, iar asta m-a pus şi mai mult pe gânduri!

Toată temerea mea s-a risipit când am ajuns la ultimul etaj, nivel la care se află barul-recepţie şi restaurantul, unde am fost întâmpinată de o fată tânără, volubilă, zâmbitoare, bună vorbitoare de limba engleză, care mi-a arătat în scurt timp camera şi cum stau lucrurile pe-acolo iar când am plecat să-mi recuperez familia şi bagajele m-a invitat, amuzată puţin, să folosesc totuşi micuţul lift aflat în partea dreaptă a pensiunii, privind din stradă, chiar lângă parcare! Nu de alta dar eram cam transpirat după cele vreo 50 de trepte urcate cu oarece emoţii!

Pensiunea nu arată extraordinar pe dinafară, în nota majorităţii clădirilor din localitate, ba chiar, judecând după acoperişul din ţiglă şi jgeaburile mai ,,obosite”, precum şi după temelia din piatră de râu şi culorile anoste, îţi dă impresia că ai nimerit în casa vreunui localnic mai pricopsit în trecut care s-a adaptat vremurilor şi şi-a transformat locuinţa în afacere de familie (poate că ăsta o fi fost şi adevărul în ceea ce priveşte parterul şi etajul unu, pe care nu le-am văzut – în schimb, ultimele două etaje sunt gândite strict comercial, la etajul 2 fiind numai camere de cazare iar la ultimul bucătăria, barul şi restaurantul).

Interiorul în schimb, este deosebit de plăcut, tradiţionalul se împleteşte în mod fericit cu modernul, pe lângă pereţi, stâlpi şi pardoseli din piatră pe care se află componente şi mobilier din lemn masiv, întâlnim elemente din sticlă şi fier forjat, la care se adaugă termopane, obiecte electrice şi sanitare de cea mai bună calitate, toate întreţinute impecabil!

Camera, baia, balconul

Noi am avut o cameră triplă de circa 20 mp, pavată cu gresie pe jos şi piatră buceardată pe pereţi, cu un pat matrimonial şi unul single, care mai cuprindea un şifonier, o măsuţă de lemn masiv cu două scaune, o canapea, un cuier, o noptieră, altă măsuţă rotundă din sticlă, o plasmă cu diagonala de peste 80 cm amplasată direct pe perete şi un micuţ şemineu din piatră (bineînţeles!) amplasat lângă peretele exterior, perete făcut din sticlă aproape în totalitate şi care este mascat de nişte perdele şi draperii imense; camera mai dispune de un mic frigider (cu două ape), aer condiţionat iar în şifonier am găsit papuci şi halate impecabil de curate!

Balconul este îngust (cam 1.20 metri) dar lung cât ţine camera şi baia (cca 10 metri), este dotat cu o măsuţă şi două scaune, are o balustradă trainică din lemn, este pavat cu gresie şi oferă o privelişte superbă asupra Rivierei Olimpului, camera fiind situată în partea de nord a pensiunii; tot din balcon am observat o mică grădină de legume ,,cocoţată” pe terenul accidentat de lăngă clădire, fapt care mi-a întărit convingerea că avem de-a face cu o familie de oameni gospodari!

Baia, amplasată pe holul de la intrare, este destul de spaţioasă (cca 4 mp) şi este dotată, pe lângă obiectele sanitare obişnuite, cu o cadă cu jacuzzi triunghiulară, feon, consumabile de toate felurile şi de cea mai bună calitate – nu mai vorbim de curăţenie, cuvânt care caracterizează întregul interior al pensiunii, la superlativ!

Restaurantul

De departe piesa de rezistenţă a acestei pensiuni, este situat la ultimul etaj al clădirii şi oferă (de pe terasa exterioară) în prim-plan o imagine extraordinară a Castelului din Platamonas, iar pe fundal o panoramă superbă a Mării Egee şi chiar a braţului Kasandra din peninsula Halkidiki – dealtfel, pe lângă faptul că aici înţelesesem că se mănâncă excelent, această privelişte, postată pe Booking.com m-a determinat să aleg această locaţie! Şi nu am regretat deloc!

Nu o să insist pe dotările restaurantului pentru că m-aş pierde în amănunte, cu toate că această combinaţie – gresie, piatră, lemn masiv, fier forjat, sticlă – la care se adaugă decoraţiunile interioare ar merita din plin! O să las pozele să vorbescă în locul meu! Vreau să vă spun însă că am rezistat tentaţiei de a servi masa pe malul mării, la una dintre numeroasele taverne din Platamonas şi Nei Pori, staţiuni pe care le-am vizitat preţ de vreo trei ore în acea seară, pentru a servi cina aici!

Imaginaţi-vă că servisem masa de prânz la OMV Sadanski-Bulgaria, pe la ora 12.30, am mai condus peste 200 de kilometri până la destinaţie, ne-am îmbăiat şi relaxat vreo două ore în cameră, ne-am plimbat prin staţiuni vreo trei ore, cum vă spusei (timp în care doar nepoţelul a ronţăit câte ceva!), aşa că pe la ora 21.00, când ne-am aşezat la masă, aveam o ,,foame de lup”, drept pentru care am procedat în consecinţă – am comandat mâncare cu simţ de răspundere:

-Tzatziki, salată grecească, miel cu piure, vită cu piure, vită cu paste, cartofi prăjiţi, pâine, o sticlă de vin la 750 ml chardonnay Castello, două coca-cola, un cappy de portocale.

Suficient, am zis, pentru trei persoane! Şi poate că aşa ar fi fost dacă gazdele noastre n-ar fi venit cu câte ceva ,,din partea casei”:

-Aperitiv constând din cârnaţi, măsline, ardei gras, sos tomate, pâine caldă, o sticlă de un litru de apă plată, desert (sufleu de ciocolată, prăjitură de casă) şi digestiv (mastika şi limoncello).

Totul deosebit de gustos! Nu vreau să vă spun cum arătam după acest ,,festin” (citiţi chin!) culinar – faceţi totuşi un exerciţiu de imaginaţie şi închipuiţi-vă cum ar arăta nişte boboci de raţă cărora le dai să mănănce ,,cât cuprinde”! A fost, dacă vreţi, o altă formă a sensului expresiei ,,daruri de la greci”!

Preţul – 54 euro! Probabil că dacă serveam aşa ceva la o tavernă de pe malul mării, preţul ar fi fost cu vreo 50% mai mare şi nu primeam atâtea ,,atenţii” din partea gazdelor!

Micul dejun, inclus în preţul de cazare, se serveşte în mod normal începând cu ora 8.30 (cam târziu pt cineva care este în tranzit şi se grăbeşte!) dar se poate negocia acest aspect, anunţând de seara la ce oră vrei să mănânci – nu a fost cazul nostru, căci planificasem să vizităm castelul dimineaţa iar abia după aceea să servim micul dejun!

Am ajuns la restaurant puţin după ora 9.00 şi am fost întâmpinaţi de o doamnă mai în vârstă care nu vorbea engleză dar care ne-a asigurat prin semne şi pe limba ei că ştie foarte bine ce are de făcut, astfel că nu am mai consultat meniurile, care erau strânse grămadă pe o masă lângă bar – eu agreez acest mod de a servi masa, adică să merg pe mâna gazdelor, mai ales după ce mă conving despre ospitalitatea şi priceperea lor!

Am aşteptat cam mult mâncarea (cam pe la 9.30 a început să ne servească!), deoarece doamna mai avea o pereche de servit înaintea noastră, iar ea se ocupa de una singură, atât la bucătărie cât şi la masă. Dar şi când a început nu se mai oprea:

-sandwich-uri calde, ouă ochiuri, salam, caşcaval, roşii, castraveţi, pâine cu seminţe (caldă, bineînţeles!), unt, gem, chec, orez cu lapte, suc natural, cafea, ceai, apă plată etc, toate din belşug şi servite într-o succesiune întâlnită, de regulă, la restaurantele chinezeşti sau libaneze – partea mai amuzantă a fost că nu am fost avizaţi despre ce mai urmează (lipsa de comunicare!) şi astfel, ultimele produse servite (dulciurile), mai mult le-am trecut în revistă decât să le degustăm, spre dezamăgirea gazdei, care era cât pe ce ca să o ia ca pe un afront, după ce muncise atâta! Săraca, ea nu ştia ce păţisem seara precedentă, cum ne-am ,,rostogolit” noi de la restaurant până în cameră!

După ce-am servit micul dejun, am luat bagajele din camere, am schimbat câteva cuvinte cu proprietarii, care apăruseră între timp în restaurant, ne-au chestionat în legătură cu circuitul nostru, s-au asigurat că ne-am simţit bine la pensiunea lor, ne-au urat ,,drum bun” şi ne-au mai poftit pe le ei! Lucru pe care l-aş mai face cu mare plăcere!

Ţinând cont de faptul că pentru o cameră triplă impecabilă, cu acest mic dejun pantagruelic inclus, am plătit 50 de euro, vă las pe voi să apreciaţi raportul calitate-preţ al acestei locaţii - eu nu pot decât să vă recomand cu toată încrederea o oprire, fie ea şi de-o noapte, în drum spre sudul Greciei!

Asta dacă nu ţineţi la dietă! Sau dacă puteţi să vă opriţi la timp!

---

VIZUALIZĂRI: 2692 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI