Un week-end cu foștii colegi

TIPĂREȘTE

25 de ani. Unii dintre cititorii noștri sunt mai tineri de atât, cum și-ar putea ei oare imagina că unii (subsemnatu' și ceilalți amici cu care ne-am reunit la poalele castelului din Bran) mergeau pe vremurile alea la facultate?!? Dar spre uimirea tuturor, noi chiar am absolvit în anul de grație 1989 o facultate! E drept, ceea ce a urmat în iarna aceluiași an a făcut ca lucrul acesta să nu mai conteze chiar așa mult. Dar să lăsăm amănuntele astea inutile de-o parte și să revenim „la cestiune”: trebuie să recunosc, vina alegerii acestei pensiuni aparține uneia dintre fostele colege (șefa grupei) și trebuie să recunosc faptul că a avut o mână de aur.

Pensiunea se află la mică distanță de drumul ce urcă din centrul Branului spre satul Poarta, pe malul pârâului cu același nume ce-i curge chiar pe sub ferestre. Și ce poate fi mai odihnitor și mai plăcut auzului decât susurul apei ca să te poți odihni mai bine?!?

E locul perfect unde te poți aduna laolaltă cu prietenii (sau rudele) să petreci câteva zile plăcute împreună. Și e și aproape de București! Mă rog, depinde de traficul de pe DN1.

Noi am ocupat o vilă întreagă (5 camere duble, mai exact) și cum eram doar noi și proprietarii pe-acolo, ne-am cam făcut de cap.

Eu personal am stat într-o cameră dublă de la parter; camera - mare, luminoasă, cu vedere spre râu, cu o baie suficient de mare ca să nu te lovești de obiectele sanitare când o vizitam. Mobilierul din lemn masiv, paturile (două, unite) cu saltele numa' bune de dormit, cu un TV CRT cu diagonală de vreo 54 cm cu cablu pentru pierdut vremea - dar cine avu timp de el?!?

La același parter este o cameră comună, cu o masă bună pentru vreo zece oameni mai înghesuiți, cu un „băruleț”, cu frigider (mare!) și cu o chicinetă micuță „în spate” (chiuvetă, cană-fierbător, d-astea), dar și cu o terasă cu o masă și câteva scaune pentru „vicioși” - pentru că da! am uitat să vă spun vestea bună (sau nu): aici NU se fumează înăuntru.

Ce am mai găsit pe-acolo și am folosit din plin: un foișor mare, cu grătar, cuptor și tot ce mai trebuie unde se poate pune chiar și un purcel la proțap deasupra jarului sau se poate face pâine ori cozonaci pe vatră; grătarele (că erau două, unul lângă altul), cu o plită între ele dacă vreți să puneți și de-o mămăligă la ceaun și cu masă de lucru și chiuvetă chiar în spatele lor. Excelent gândit și realizat. Evident, seara a fost exploatat atât cât ne-au ținut puterile. Are și „paznic”, îl veți vedea în poze.

În prețul plătit în afara cazării am avut inclus un prânz (la sosire) și micul dejun de a doua zi „dimineața”. Mesele au fost servite în sala de mese a pensiunii, suficient de mare cred pentru vreo 30 de oameni. (deși nu e prea indicat, totuși aici există și rețea WiFi).

La prânz, am avut o gustare cu ceva brânză de burduf, slană și ceapă plus o palincă să se dizolve cât mai bine, urmate de o ciorbă de perișoare, apoi de o tocăniță de pui, iar la final o prăjitură cu măr excelentă.

Mâncarea a fost super gustoasă, făcută cu produse locale, proaspete și cu gust. Totul udat cu un suc natural de mere din producția proprie. Nu a fost „la porție”, ci în sistem „all you can eat”. Și chiar a fost, de a mai și rămas. Mai puțin prăjitura aia bună...

A doua zi dimineață, la micul dejun au fost platouri cu ceva carne afumată (mușchi file, pastramă), slăninuță, vreo trei feluri de cașcaval, ochiuri la cerere, zacuscă, roșii, castraveți, pui „Șanhai” și ceva chifteluțe micuțe, dulcețuri de mure și afine, lapte (de vacă, nu de „carton”) ceai și cafea. Și de data asta, oricât ne-am chinuit noi, n-am reușit să terminăm chiar tot... Mă tem că altă dată nu ne-or mai primi oamenii ăia p-acolo, o să creadă că suntem prea mofturoși... :(

Am vizitat și făbricuța unde e produs sucul de mere despre care am povestit - e într-o anexă din prima jumate a secolului XX, dar reamenajată și curată ca-n farmacie. Iar procesul tehnologic are la bază doar mere crescute în livada proprie, bio, fără pic de chimicale. Felicitări!

Ce mai pot spune? jos pălăria în fața acestor oameni - ne-am simțit excelent. Le mulțumesc din suflet.

Sper să mai trăim și să reușim să refacem gașca spre a le mai face câteva vizite.

---

VIZUALIZĂRI: 1486 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI