ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 04.07.2014
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 26.03.14
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
JUN-2014
DURATA: 4 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTA MEDIE REZULTATĂ
95.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
[fb]
TIMP CITIRE: 8 MIN

Oraşe mari – oraşe mici: Toulouse şi Albi

TIPĂREȘTE URM de aici

Deşi, administrativ vorbind, Toulouse face parte din regiunea Midi-Pyrenées, acest al patrulea oraş al Franţei în privinţa numărului populaţiei (peste 440 de mii de locuitori) are o lungă tradiţie în calitate de capitală a Languedocului. De altfel, francezii înşişi recunosc că împărţirea administrativ-teritorială modernă a ţării s-a făcut după criterii artificiale.

Asta e însă mai puţin important. Toulouse e renumit pentru industria aeronautică (avioanele Airbus sunt fabricate aici), dar şi ca centru universitar, motiv pentru care aici domneşte o atmosferă animată, tinerească. Am remarcat numărul mare de librării, dar şi locurile de întâlnire ale studenţilor în scuarurile din centru sau la terasele mereu arhipline. Majoritatea clădirilor din Toulouse sunt din cărămidă roz, de unde şi porecla de La Ville Rose. În afara bisericilor şi reşedinţelor particulare medievale, excelent păstrate, e renumit şi pentru manifestările culturale pe care le găzduieşte, ca şi pentru viaţa de noapte. E o plăcere să te plimbi pe malurile Garonne-ului sau pe străzile pietonale comerciale Rue d’Alsace-Lorraine şi Rue de St-Rome, deşi şi aici (atenţie!) multe magazine închid la prânz. În plus, transportul public (metrou şi autobuze) funcţionează ireproşabil.

Să începem îmsă cu începutul. Am ajuns la Toulouse venind de la Perpignan cu TGV-ul de Barcelona (o oră şi 50 de minute, 36 € biletul). În ciuda problemelor pe care le-am avut cu greva SNCF, trebuie să recunosc că trenurile din Franţa, atât TGV-urile cât şi RER-urile (trenurile regionale) sunt foarte confortabile. Reţineţi însă că în gările mai mici nu există case de bilete, aşa că trebuie să aveţi pregătit mărunţiş pentru a cumpăra biletele de la automate, care nu dau restul. Dacă nu, puteţi cumpăra biletul la urcarea în tren, de la controlor (la un preţ mai mare). Oricum, deplasarea cu trenul este mai sigură decât cea cu autobuzul, din cauza lipsei autogărilor şi deci a informaţiilor referitoare la orele de plecare, ca şi din cauza unor orare care pentru mine rămân un mister. De exemplu, am vrut să mergem cu autobuzul din Toulouse la Carcassonne. E bine, exista o singură cursă, cu plecare la ora 4 după-miaza, şi niciun autobuz care să facă returul!!!

Ne-am cazat într-un hotel destul de modest, aflat la cca. 500 m de gară şi totodată (aşa cum aveam să descopăr în nopţile următoare, din cauza insomniei de care sufăr) pe o stradă cu cel puţin două bordeluri (camuflate sub denumirea de „club privé”), chestie care nu ne-a deranjat însă deloc. În apropiere se află Place Belfort, unde o dată pe săptămână se organizează o piaţă volantă cu produse locale – „produits du terroir” – pâini şi produse de patiserie, legume şi fructe, măsline, terine, mezeluri şi brânzeturi, iar sâmbăta piaţa se transforma în talcioc. Tradiţia aceasta a pieţelor volante organizate într-o anumită zi a săptămânii e minunată şi mai ales în sate merită să te opreşti pentru a gusta din bunătăţile locale. Noi am făcut-o în mai multe locuri când am vizitat Provence; acum, însă, în Languedoc-Roussillon, neavând maşină, ne-am limitat la pieţele din apropiere.

Apropo de pieţe, piaţa acoperită din Toulouse (Les Halles) din Place Victor Hugo e o nebunie. Are tot ce-ţi trece prin cap, de la carne şi peşte, la legume şi fructe proaspete, dulceţuri etc. etc. În plus, ca şi în alte pieţe acoperite, pe margini sunt mici localuri care servesc la câteva mese preparate simple şi delicioase. În clădirea halelor, la etaj, sunt (din câte se spune) cele mai bune şi mai ieftine restaurante din Toulouse, unde poţi mânca de prânz un „menu fixe” cu 14-18 €.

În apropierea halelor se află Place du Capitole, centrul oraşului, un scuar vast în care se găseşte clădirea neoclasică a Capitoliului, denumirea vechiului parlament local din sec. 12. Acum adăposteşte primăria şi un teatru. Miercurea şi duminica aici e un talcioc dominat de negustori africani şi magrebieni iar pe margini se înşiră cafenele şi bistrouri cam scumpe. Din Place du Capitole se trece în Place Wilson, cu clădiri impozante, iar imediat la vest este Chapelle des Carmélites, din sec. XVII, parte a fostei mănăstiri a carmelitelor.

Dintre obiectivele religioase din Toulouse, cel mai cunoscut este însă Basilique de St-Sernin, cea mai mare biserică în stil romanic din Europa Occidentală. A fost începută în 1080 şi a devenit în Evul Mediu o oprire importantă pe drumul de pelerinaj spre Santiago de Compostela din Spania. Masivitatea şi simplitatea construcţiei, lipsită în totalitate de „înflorituri” gotice, sunt cele care impresionează. Uşa (La Porte) Miégeville, cu sculpturile sale de personaje biblice, marchează o cotitură în evoluţia artei medievale.

Toulouse se mândreşte cu multe alte biserici interesante. Una dintre acestea este catedrala oraşului, masiva Cathédrale St-Etienne, construită între sec XIII-XVII într-o combinaţie destul de bizară de stiluri, dar cu vitralii frumoase. Pe pitoreasca şi vechea Rue de Taur se află Notre-Dame du Taur, cu un turn înalt, în timp ce sediul Les Jacobins al ordinului ecleziastic dominican adăposteşte mormântul Sfântului Toma d’Aquino, iar pe malul Garonne-ului, în Place de la Daurade, în apropiere de Pont Saint Pierre şi Pont Neuf, se înalţă Notre-Dame-de-la-Daurade, cu o statuie neagră a Fecioarei, culoare dobândită de statuia policromă din cauza trecerii timpului.

O prezenţă constantă şi tipică pentru Toulouse sunt aşa-numitele hôtels particuliers, reşedinţe private ale negustorilor bogaţi, care împânzesc centrul medieval, multe din ele, ca de pildă Hôtel d’Assézat, fiind adevărate bijuterii arhitectonice.

Am făcut o plimbare plăcută prin Jardin des Plantes, un parc nu foarte mare, dar plin de specii rare şi interesante de pomi, arbuşti, flori şi cu iazuri pe care pluteau raţe, gâşte şi alte păsăreturi. Din păcate am ajuns la 7 şi ceva seara şi unica terasă din parc se închisese (!!!), aşa că am fost nevoiţi să răbdăm de sete. Şi era o căldură!

Trecând peste aceste surprize neplăcute cu orarul magazinelor, teraselor etc. (care de fapt n-ar trebui să mai constituie o surpriză din clipa când te obişnuieşti cu ideea), ne-am simţi bine în Toulouse, un oraş mare, plin de viaţă şi care are multe de oferit vizitatorilor.

Într-una din cele patru zile petrecute în Toulouse am plecat spre Albi, un orăşel adormit, în total contrast cu freamătul vieţii din Toulouse, care trăieşte exclusiv din reputaţia de a găzdui două obiective turistice de prim rang.

Primul din ele este uriaşa Cathédrale Ste-Cécile, o combinaţie stranie de artă medievală şi Art Deco. Rivalizează cu centrala electrică Battersea din Londra pentru titlul de cea mai mare construcţie din cărămidă din lume. Lucrările de construcţie au început în 1282, după cca 50 de ani de la înfrângerea catarilor (albingenzilor), fiind finanţate de Inchiziţie, însă nava principală de 30 m lăţime şi turmul de 78 m înălţime n-au fost finalizate decât după un secol. Masivitatea catedralei era menită să reflecte rolul său de bastion al catolicismului într-o regiune măcinată de erezii. Adăugirile făcute în intrerior, precum statuile de sfinţi din sec. XV ori fresca contemporană înfăţişând Judecata de apoi, îi conferă un aer eclectic.

Lângă catedrală se înalţă, la fel de maiestuos, Palace de la Berbie (Palatul episcopal), o clădire uriaşă din cărămidă care adăposteşte Musée Toulouse-Lautrec. Început ca o reşedinţă modestă în sec. XIII, s-a transformat prin adăugirile făcute de bogaţii săi proprietari temporari într-un castel fortificat de pe ale cărui metereze se deschid panorame splendide spre râul Tarn. Muzeul cuprinde cea mai mare colecţie publică de lucrări ale pictorului Henri de Toulouse-Lautrec, originar din Albi, strânsă şi donată oraşului de mama artistului în anul 1922. Excelent amenajat, este un „must see” pentru orice admirator al operelor sale, cu lucrări atât din perioada de tinereţe (portrete de familie, peisaje), cât şi de la apusul carierei – veţi putea vedea aici câteva din faimoasele sale afişe.

În afara acestor două obiective, aflate unul lângă celălalt într-un scuar imens, în Albi mai poţi să te plimbi pe străduţele înguste, să cumperi un suvenir sau să te relaxezi bând o cafea, un suc sau o bere la una din terasele ce mărginesc scuarul.

selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

[fb]
---
Trimis de Carmen Ion in 04.07.14 08:21:31
Validat / Publicat: 04.07.14 09:50:58
VIZUALIZĂRI: 3931INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în FRANȚA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Carmen Ion); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P16 Negustori africani şi magrebieni in Place du Capitole din Toulouse
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 17300 PMA (din 18 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

2 ecouri scrise, până acum

webmaster [04.07.14 09:49:23] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă Toulouse şi împrejurimile" (deja existentă pe sait)

-

Evident, articolul de faţă a fost selectat şi el ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie

sunflower [08.07.14 17:24:24] »

Foarte interesant review, iar fotografiile mi-au mers direct la inimă! Mulțumesc!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Carmen Ion, sunflower
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2023 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0668079853058 sec
ecranul dvs: 1 x 1