O seară la Pardalo Katsiki [Karya, „centrul” insulei]

TIPĂREȘTE

În cele zece zile petrecute vara trecută pe însoritele ţărmuri ale Greciei, în Lefkada, am luat masa atât gospodărindu-ne singuri, ziua, la Iliaxtida Studios din Ponti-Vasiliki unde am fost cazaţi, cât şi încercând să descoperim specificul local, seara, în diferite locaţii. Tavernelor din locuri intens populate (Nydri, Vasiliki), le-am adăugat altele din locuri retrase, de un pitoresc aparte (Exanthia, Karya).

Pentru că din ce în ce mai mulţi români îşi îndreaptă gândurile de vacanţă spre Lefkada şi pentru că despre Pardalo Katsiki din Karya nu există nici o menţiune pe AFA, iar eu am fost acolo, în cele ce urmează voi prezenta acest loc frumos, care merită vizitat cel puţin o dată dacă vă aflaţi în Lefkada.

Karya este un sătuc amplasat în partea centrală a insulei, la 20 km de principalul oraş, Lefkas, la 17 km de Nydri, 13 km de Ag. Nikitas şi 30 km de Vasiliki. Aşadar, în orice parte veţi fi cazaţi, drumul până la Karya nu este prea lung. Trebuie însă să vă aşteptaţi la un drum îngust, cu serpentine, nu peste tot foarte bun. Satul se află la o altitudine de aprox. 500 metri pe pantele muntelui Pyrgos şi are multe case vechi, de piatră, construite în stil tradiţional. Nu este nici foarte întins şi nici nu are prea mulţi locuitori, totuşi, în sezon, datorită marii afluenţe de turişti, populaţia aproape că se dublează.

Din piaţa centrală, inima satului, pietruită şi umbrită de arbori seculari, pornesc strecurându-se printre casele vechi - unele renovate - mai multe străduţe înguste. În faţa porţilor, pe bănci, bătrânii tăcuţi se odihnesc privind la trecători.

Atracţia principală a satului Karya este chiar această piaţă mărginită de cafenele şi taverne tradiţionale, unde turiştii vin în căutarea ospitalităţii greceşti autentice.

Aici am ajuns şi noi într-o seară, la propunerea nepotului meu, singurul care se documentase amănunţit înainte de plecarea noastră în vacanţă.

Am ocupat o masă la una dintre terasele pe care le-am văzut mai libere, dar am fost alungaţi explicându-ni-se că localul este ocupat total cu o petrecere privată. Din nou am remarcat faptul că grecii nu se ostenesc să pună pe mese cartonaşe cu "Rezervat". Ne-am mutat la o terasă învecinată, cu un nume cel puţin hazliu, Pardalo Katsiki - în traducere "Capra nebună". Aşezaţi la masă, în aşteparea comenzii, priveam piaţa care începea să se anime de chefliii care veneau în grupuri mari, vesele, la petrecerea de sâmbătă seara.

Pardalo Katsiki este un restaurant pe care l-aş recomanda celor interesaţi de preparate tradiţionale, autentice. Specialitatea lor este carnea de capră asezonată cu legume şi salate preparate din produse locale, de foarte bună calitate. Noi am comandat cu toţii souvlaki cu carne de miel şi legume, cartofi prăjiţi şi salată grecească, iar ca băuturi, doar apă şi suc. Pâinea specială, foarte gustoasă, feliată şi învelită într-un şervet de pânză, ne-a fost adusă într-un coş de lemn şi aşezată pe masă lângă un ghiveci în care creştea frumos un mănunchi de pătrunjel.

Cred că mai mult decât masa în sine, căreia de altfel nu-i pot reproşa nimic, aici, la Pardalo Katsiki din Karya m-a fascinat ambianţa, liniştea micului sat de munte cu piaţa sa care există parcă numai pentru a-l face pe turist să se simtă bine. Preţurile sunt cam ca la celelalte taverne din insulă, iar personalul este amabil, chiar prietenos. Unii mai rup ceva engleză, alţii nu. O dată cu nota de plată am primit şi cărţi de vizită. Pentru cei care vor merge curând în Lefkada, dacă vor dori să petreacă o seară în satul tradiţional Karya, la Pardalo Katsiki, am fotografiat cartea de vizită pe ambele părţi şi ataşez pozele pentru datele de contact.

Pentru aceia care vin aici mai devreme şi au timp pentru o plimbare prin sat, informez că în Karya sunt magazine cu covoare, broderii, piese decorative şi vestimentare, toate lucrate manual. Există şi un mic muzeu unde sunt expuse obiecte tradiţionale care fac cunoscut vizitatorului modul de viaţă al vechilor localnici.

Aproape de centru se afla o biserică mai nouă, iar în marginea satului dăinuie de peste patru secole Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul.

Cu ocazia vizitei noastre de o seară la Karya, am aflat că satul păstreză multe dintre vechile obiceiuri ale locului, cel mai grandios fiind nunta tradiţională. Această sărbătoare populară, anuală, durează trei zile şi este unul dintre cele mai importante evenimente cu care se mândresc localnicii. Dacă am reţinut bine, are loc în luna august.

Când am părăsit piaţa centrală a satului Karya şi primitoarea Pardalo Katsiki, întunericul se lăsase de mult. Drumul de întoarcere - pe coasta estică a insulei - nu era o experienţă nouă pentru noi. Totuşi, pentru cei care nu au fost încă acolo, menţionez că îngustimea şi sepentinele lui îl vor solicita destul pe conducătorul auto. Şi tot pentru ei adaug şi că drumul în aceste condiţii poate oferi şi surpriza unor întâlniri de neuitat. Aşteptaţi-vă la sclipiri viclene în ochii vulpilor surprinse pe şosea şi la cozi stufoase dispărând iute în tufişuri.

---

VIZUALIZĂRI: 6599 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI