Piazza della Repubblica - Roma

Diocletian a inceput constructia termelor in anul 289, sub domnia imparatului Maximian si au fost finalizate in anul 306. Cladirea termelor este construita din caramida si a rezistat repetatelor invazii ale popoarelor migratoare.

In timp si termele lui Diocletian au fost ignorate si folosite drept cariere de materiale de constructii prntru bisericile si palatele din Roma. Locatia a fost folosita si ca manej pentru cai de echitatie. Intre anii 1586 si 1589, termele au suferit cele mai grave distrugeri. S-au dislocat de aici 100 000 metri cubi de material de constructie prin detonare cu explozibil, mai ales din zona baii cu aburi, pentru constructia vilei Papei Sixtus al V lea. Demolari succesive s-au facut pentru a crea deschideri catre pietele adiacente si pentru deschideri de strazi. In secolul al XX lea au inceput restaurarile si consolidarea a ceea ce a mai ramas. Pana cand si ruinele grandioaselor terme au inspirat artistii inca din secolul al XV-lea. In trepidariumul termelor s a construit biserica Sfanta Maria a Ingerilor si a Martirilor si manastirea Ordinului Carthusian. Proiectata de Michelangelo, la ordinul Papei Piua al IV lea, biserica avea sa fie finalizata in anul 1564 si dedicata celor care au lucrat la ridicarea termelor. Dupa moartea lui Michelangelo, Vanvitelli in anul 1749 a schimbat planurile, prin deschiderea bisericii in caldarium. Manastirea de alaturi va deveni in 1889 Muzeul National de Antichitati Romane. Papa Grigorie al XIII lea a folosit fosta Planetarium pentru jubileul din anul 1575. Apoi aceeasi locatie a fost transformata in cinematograf. Astazi este integrata in Muzeul National. Alte incaperi au fost folosite drept magazii de cereale. In anul 1754, Papa Beneict al XIV lea, avea sa construiasca Biserica Sf. Isidor de la Spa din care astazi a ramas numai fatada.

In anul 1763, Papa Clement al XIII lea avea sa construiasca aici un depozit de ulei. In urmatoarele doua secole termele au fost utilizate drept inchisoare, spital, ospiciu, oficiu postal, sediu de facultate. In anul 2000 fosta fabrica de ulei a fost transformata in centru de expozitii. In centrul pietei din fata bisericii Santa Maria degli Angeli se afla o fantana arteziana.

Termele lui Diocletian au fost cel mai somptuos si cel mai mare centru de Spa din Roma. Ele sunt amplasate pe colina Viminal si ocupa o suprafata de 14 ha.

Colonada semicirculara construita in Piata Republica (Esedra), de catre Gaetano Koch, urmeaza exact hemiciclul Termelor. Tremele au fost alimentate de o sursa de apa din Campul lui Marte, de la Porta Tiberina. Termele lui Diocletian, au fost proiectate dupa modelul celor ale lui Traian, Exedra semicirculara cu 3 nise dreptunghiulare. Complexul termelor au avut in centru o bazilica mare unde se intalneau cele doua axe de simetrie ale complexului.

Axa minora a fost captusita cu bai (caldarium, tepidarium si frigidarium) in timp ce axa majora a avut sali de gimnastica.

Fostul tepidarium, exact dupa intrare, este inclus in bazilica Maria degli Angeli. Fostul tepidarium este format dintr o camera circulara mica cu doua nise patrate si doua camere laterale ale navei centrale. Absida a luat locul piscinei.

Splendoarea cladirii romane este sustinuta de opt coloane monolitice.

Astazi Santa Maria degli Angeli este biserica parohiala si serveste ordinului Diecezan. La exterior zidurile sunt din caramida rosie ca si zidurile termelor.

Din strada Paris, se pot vedea ruinele manastirii care conserva chiliile calugarilor ridicarea termelor. Biserica este este decorata cu lucrari de arta, adaposteste morminte monumentale si relicve sfinte. Papa Pius al VI lea a ordonat sa fie construita o biserica in terme, acolo unde un preot sicilian, Francisco Antonio Lo Duca a avut o viziune cu ingeri, in anul 1541. Aceasta a fost proiectata de Michelangelo in anul 1563. Designul ei a fost completat de Jacopo Lo Duca, elevul lui Michelangelo, acesta din urma murind in anul 1564. Biserica afost arondata unei manastiri cartusiene de langa ea. In 1749 Vanvitelli a facut modificari majore bisericii. Dupa evacuarea cartusienilor din manastire, dupa 1870 cand s a unificat Italia, aceasta a fost folosita drept cazarma militara. Dupa o vreme edificiu a fost predat Ordinului Franciscan al Minimilor.

In anul 1896 aici are loc nunta lui Victor Emanuel III, print de Neapole. In 1920 biserica ajunge in custodia statului italian. In secolul al XX lea, fatada bisericii a fost demolata, pentru a expune zidurile originale ale termelor lui Diocletian.

In partea opusa bisericii, in aceeasi incinta se afla Muzeul National al Termelor lui Diocletian. Coridorul (vestibulul) a fost o sala de trecere intre caldarium (baia fierbinte) si tepidarium (cada cu apa calda-Luca) Capela Sf. Bruno si pictura botezul lui Isus sunt operele lui Carlo Maratta. Tot el si a proiectat si monumentul funerar ridicat de fratele sau Francesco. In biserica se mai afla si mormantul generalului Francesco Alciati, protector al calugarilor carthusieni. Capela decoarat cu Rastignirea, pictura atribuita lui Giacomo della Rocca, a fost construita in anul 1575. Acelasi artist a pictat peretii si fresca de pa bolta. In stanga acestei capele se afla mormantul sculptorului Pietro Tenerani. Baptisteriul asezamantului se afla in capela Magdalena, construita in anul 1597, cu finantarea lui Consalvo Alvaro di Giovanni. Este decorata cu pictura care reprezinta intalnirea dintre Isus si Magdalena intitulata „ Noli me tangere” (nu ma atinge) Paternitatea lucrarii este impartita de catre unii lui Cezare Nebbia, iar altii lui Airrigo Paludano. Transeptul are o deschidere cu patru coloane. Vanvitelli a modificat desenul lui Michelangelo. Pe unul din peretii transeptului, care se afla in tepidarium (cada cu apa calda-Luca), se gasete pictura „Alungarea din Paradis” a lui Francesco Trevisani. Fantana cu apa sfintita este atribuita lui Giovanni Batista Rossi. Fondatorul ordinului Carthusian, Sf. Bruno Koln, are si el o statuie in biserica. opera lui Antoine Houdon. Capela Sf. Bruno a fost construita pentru monseniorul polonez Bartolomeo Puvinski. Pe peretele din stanga se afla pictura Sf. Petru eliberat de un inger, iar pe dreapta Sf. Petru si Pavel avandu l ca autor pe Carloni. Bolta transversala are 29 m in diametru, iar coloanele 17 m inaltime, inclusiv baza si capitelurile si diametrul de 1,60 m. Opt dintre coloane sunt proprii fostelor terme, iar celelalte opt sunt false acoperite cu stuc.

Picturile care decoreaza transeptul au decorat candva, Bazilica Sf. Petru si au fost mutate aici in secolul al XVIII lea. Tot in secolul al XVIII Lea a fost adaugat si etajul de catre Giussepe Barbieri. Cu ocazia jubileilui din anul 1700 pe stanga transeptului s a construit capela Sf. Bruno cel Nou. Deasupra altarului se afla pictura lui Giovanni Odazzi „Aparitia Fecioarei Maria Sf. Bruno”Bolta a fost pictata de catre Andrea Procaccini cu figurile celor patru evanghelisti. Restul picturilor au fost executae de catreAntonio Bicchierai. Statuile laterale ale altarului infatisand Meditatia (1874) si Rugaciunea (1875) sunt copii dupa operele lui Francesco Fabi Altini, aflate la intrarea cimitirului Verano de San Lorenzo Fuori le Mura. Orga se afla in capela Sf. Bruno si este construita din anul 1990.