Hotel in ton cu statiunea

TIPĂREȘTE

In luna august 2012 am facut o excursie de o zi pe cursul Dunarii, de la Moldova noua spre Orsova, ocazie cu care am intrat si prin Baile Herculane pentru a lua pulsul statiunii si ne-am promis ca pentru concediul planificat in septembrie sa alegem aceasta statiune. Zis si facut astfel ca pe 1 septembrie porneam spre Baile Herculane prin Oravita-Bozovici, pe un traseu ce te uimeste de fiecare data cand il strabati.

Ajunsi la Herculane am zarit un banner care anunta ca Hotelul Hercules, pe care l-am remarcat cu ocazia unei vizite anterioare, oferea cazare cu 60 de lei camera. Ajunsi in fata hotelului, situat pe malul drept al Cernei, foarte aproape de centrul istoric si de statuia lui Hercule, am parcat masina, locuri suficientesi ne-am indreptat spre receptia hotelului. Acolo o doamna foarte amabila mi-a confirmat pretul, am solicitat o camera la un etaj mai superior (am primit la etajul 6) si am urcat cu ajutorul liftului care functiona impecabil. Hotelul era format din doua corpuri de cladire tip bloc turn avand ambele noua etaje.

Corpul A in care ne-am cazat noi era singurul functional dar nerenovat, corpul B era in renovare, cam de multisor, asta se observa cu ochiul liber. Fusesera inlocuite ferestrele cu altele noi cu termopan si a fost aplicat un strat de tencuiala decorativa pe cladire. Toate astea s-au intamplat de multi ani, se vedea clar acest lucru, tencuiala decorativa deja se decopertase pe anumite portiuni iar la etajele superioare geamurile deschise se miscau la adierea vantului sau se tranteau daca acesta sufla mai tare, unele avand chiar garniturile de cauciuc picate. Aceste geamuri tot deschise si in bataia vantului le-am gasit si dupa aproape un an cu ocazia altui sejur la acest hotel. Deci o cladire semirenovata, nefolosita, aflata in conservare de o gramada de timp si pe acoperisul careia crestea iarba si pomisori.

In corpul A care functiona si unde ne-am cazat, inca de la intrare, care pe vremuri era comuna pentru ambele corpuri de cladire, te intampina un miros greu de vechi. Curatenie era si in holul receptiei, si pe casa scarii si pe holurile palierelor, podeaua acestora fiind acoperita de o mocheta la fel de veche ca si hotelul. Camera era maricica, cu balcon si cu mobilier de cel putin patruzeci de ani. Mirosul de inchis si vechi persista in camera chiar daca era curatenie.

Baia tot de pe vremuri, cu vana veche si scorojita si cu robineti care faceau talente si nu voiau sa se inchida mereu. Apa calda la program ca pe vremurile de trista amintire: cate doua ore dimineata, la pranz si seara. Peretii erau in anumite locuri scorojiti iar mocheta patata din greu. Asternuturi curate, prosoape la fel dar draperia si perdeaua lasau de dorit.

M-a impresionat dulapul cu cuier de pe hol, etajat si foarte incapator, la care nu i-am inteles utilitatea marimii, dulap ce de obicei exista in orice hol al oricarei camere de hotel construit in epoca de aur. Televizor Nei vechi dar functional cu cablu de la Akta, atat ca majoritatea posturilor se vedeau cu purici. Veiozele nu functionau dintr-un motiv simplu: nu aveau becuri.

Cand am iesit pe balcon, surpriza placuta: o priveliste de vis asupra culmilor stancoase ale muntilor ce strajuiesc statiunea si asupra centrului vechi (parte din el) cu tot cu valea Cernei care il strabate. O splendoare sa stai pe balcon sa auzi susurul Cernei si sa privesti muntele care pare ca se pravaleste peste statiune.

Intr-una din zile am urcat pana sus pe terasa (acoperisul) hotelului, privelistea de asemenea de vis asupra muntelui si a statiunii. Dupa bai pe la cadite si la strand, am fost curios sa vad si bazinul Hotelului Hercules, folosit de putinii pensionari aflati aici la tratament (baza de tratament si cabinetele erau la parterul cladirii). Chiar am si facut baie in el, numai ce se schimbase apa care era termosulfuroasa. Bazinul functiona intr-un corp vechi de cladire istorica de langa cladirea restaurantului hotelului, iar conditiile nu erau grozave (din doua bazine unul era in paragina iar cel folosit avea placi de gresie desprinse sau sparte). Din corpul A al hotelului se putea trece in restaurant (nu l-am incercat) si apoi in cladirea veche cu bazinul. Iata ca din pacate a sosit si ziua plecarii asa ca am lasat in urma Hotelul Hercules cu promisiunea de a reveni si cu speranta de a se schimba in bine si acest loc.

In statiune, care a fost de altfel destul de populata pentru perioada in care am vizitat-o, am vazut firave incercari de renovare ale unor cladiri istorice, dar mai e foarte mult pana departe.

In concluzie, Hotel Hercules ca si conditii oferite este in aceeasi nota cu statiunea in ansamblul ei, dar merita vizitat pentru privelistea pe care o ofera de la etajele superioare si de ce nu si pentru pretul mic de cazare in comparatie cu alte unitati.

---

VIZUALIZĂRI: 1754 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI