Departe de casa – Aproape de oameni de omenie (Delta Miraj – Sulina)

TIPĂREȘTE

Iata ca trecu anul ca vijelia si veni timpul pornirii in excursia cea mult ravnita, de un an tot pregatita. A sosit timpul intoarcerii mele in Delta la Sulina. Anul trecut furam doar 2, da ne-am inmultit asa de mult (44 de persoane) ca acuma era nevoie de toata capacitatea pensiunii Delta Miraj din Sulina. Asa ne-am inteles exact acum un an cu Adriana si Marius (proprietarii pensiunii). In 2012 am decis ca in anul urmator sa arat o portiune din Delta Dunarii colegilor mei de munca din Ungaria. Si ziua acea a sosit. Am sosit la Tulcea cu un autocar nou nout pe care l-am lasat in parcarea pazita de pe faleza si la ora 14:00 am pornit spre Sulina cu nava rapida Diana.

Si anul trecut am mentionat ca Sulina (un capat de Romanie) este accesibil numai pe calea apei sau aerului. Orasul nu s-a schimbat mai de loc de un an. Linistea de zi cu zi nu poate fi tulburata prea tare de 44 de insi (eventual la sosire si plecare) si nici chiar de cei 44 + restul de turisti care pentru o perioada impanzesc faleza Dunarii sau plaja marii.

Am sosit in 26 iunie din Cap Aurora unde am petrecut 3 zile pe malul marii. Totul parea ca decurge normal (asa trebuia sa fie, dar nu a fost!). Pensiunea era pregatita sa ne primeasca cu drag. Camerele erau repartizate dinainte, asa ca Adriana cu lista in mana in cateva minute si-a facut bine si usor treaba. Iarasi eram printre prieteni, si asta i-mi dadea o stare de satisfactie generala. Copii din grup repede au descoperit piscina facuta de Marius. Omul mi-a zis in 2012. „Arpad tu vi cu un grup mare la mine iar eu i-ti voi oferi un grad de comfort ridicat, asa ca dupa iarna 2012-2013 ma apuc sa fac o piscina mare, cu filtre active si cu incalzitor de apa. Si desi Marius este „sudist” si fost vaporean, s-a tinut de cuvant ca un Ardelean get beget (Ca la ardeiul iute ii zice Ciusca, nu are importanta ).

Pe 10 iunie (era data promisa de el) m-a sunat ca piscina are apa si este gata sa ne primeasca (apa aveam si noi din belsug ca Dunrea era pe strazi in Budapesta la acea data). Zic: „ Nea Mariua, vine Dunarea mare de la noi si-ti umple piscina cu apa”, la care el: „ stai tu linistit ca aci mai mult de 1-2 cm nu v-a creste. Si asa a fost!

Ah, era sa uit, transferul de la debarcader la Pensiune a aranjato tot Marius. Eram pe deplin multumit ca si anul trecut. De bucurie am fi fugit cu o parte mai mare a grupului la plaja si scaldat. Apa era asa de calda (eu stiam, dar colegii nu au crezut pana nu au simtit pe propria piele) de ziceai ca e ciorba de peste .

Pe la 17:30 primesc primele informatii amare. Era prea frumos ca sa fie totul adevarat! Cativa din grup, mai ales cei tineri si tinere aveau diaree si vomau pe unde apucau in spatele plajii. Cat de repede am putut i-am dus la pensiune unde aflu ca deja unii au plecat la medicul de urgenta din centrul Sulinei. Hai si noi acolo (cu opriri pentru vomat). Of Doamne, de ce m-ai pedepsit asa de crunt?! Atata munca, efort ca totul sa fie bine si iata ca dupa 3 ore de Sulina o parte din grupul meu sufera.

La doctor ne-am intalnit cu toti cei suferinzi + familiile lor. „ Ce am mancat dimineata, dar pe drum? , etc. De la 18:00 si pana la 24:00 toti medicii au depus un efortu maxim sa stabilizeze bolnavii mei. Marius fugea la farmacie si cumpara medicamentele. Inauntru in clinica toti in paturi cu perfuzii, injectii, ceai de menta, medicamente. Medicul sef, era linistit, el stia cea ce noi inca nu: „ Nu este de la ouale mancate de dimineata, nici de la produsele de patiserie din portul Tulcea”. O sa treaca repede ca este ceva pe baza de virus si e bine daca iese din ei tot, iar maine sa tina regim!

La miezul noptii toti eram la pensiune. Am cazut ca busteanul. Dimineata aflu ca altii au fost afectati de virus si se simt rau. La receptie in mijlocul mesei pentru cafea troneaza cosuletul plin de medicamenete. Fiecare stie ce sa ia daca simte ceva. Noii bolnavi raman in camere si primesc numai pilaf, paine prajita, ceai de menta si apa minerala + medicamentele prescrise. Parca eram pe vreme de razboi si nu intro vacanta in Delta! Numai fasele si sangele de pe ele lipsea. Adriana si Marius i-mi repetau: „ Bine ca s-a petrecut imediat dupa sosire Dvs. si nu santem noi cei in colimator”. Da, zic, macar stim ca nu din Delta si nu de la Miraj ni se trage! Toate sau rasturnat „up site down – cu capul in jos” Mancare era facuta dar cine s-o manance? Zic la cei intregi, haideti macar sa mancam bunatatile astea ca altfel se arunca si pacat de asa plachie de crap, si ciorba! Dimineata aflu ca si ProTV a anuntat ca din cauza precipitatiilor abundente din zilele anterioare si valului mare de caldura ce a lovit litoralul romanesc, s-a inmultim in virus care cam i-si face de cap prin zone. Iata ca noi taman am sosit la timp ca sa ne doboare! Asa a trecut ziua de miercuri. Joi dimineata i-am luat pe cei care erau intregi la trup si suflet si cu catamaranul + barca rapida a lui Marius si cu carmaciul Alexandru (baiat bun si simtit) am plecat in excursie spre lacuririe Rosulet, Rosu. 3 ore bune de perindat prin Delta ne-a facut sa mai uitam de lucrurile rele. Dupa masa spre seara am mai dus a doamna la doctor si seara era deja inapoi la pensiune. La doctor am aflat ca si unul din ei este bolnav si ne-a aratat punguta cu medicamente. la farmacie deja ne cunosteau si ne-a zis ca si printre localnici i-si face de cap boala asta vijelioasa.

Mare ti-e Doamne puterea ta! Iata ca copii (mai multi la numar) nu s-au imbolnavit si toata ziua s-au balacit in piscima lui Marius, care saracul ii era frica ca sa nu se inece vreunul din ei. Nu s-a intamplat nimic pentru ca au inteles prichindeii ca numai daca este un adult in jurul piscinei, au voie sa sara in apa.

Vinerea dimieata ceata deasa s-a asternut peste Sulina. Eram nitel trist si obosit, dar lucrurile au inceput sa-si revina la normal. Mai ca toti s-au vindecat si au venit la masa de dimineata si seara deja mancau din acel platou de peste pe care asa de mult l-am laudat grupului inca de acasa. Saracul Marius vroia sa ne dea stiuca umpluta (ohooo), dar noua ne curgeau ba... lelelele, dupa platoul de peste. E drept ca unii au cerut piept de pui la gratar (ca acasa la ei). Nu pot sai inteleg dar zic „Mare este gradina lui D-zeu’”. I-am lasat sa fie cum vor ei numai sa fie intregi pentru sambata dimineata cand trebuia sa ne intoarcem in capitala Ungariei, la Budapesta (vreo 13 din ei pana la Györ).

Vineri am plecat cu primul grup pe canalul Barbosul. Este probabil cel mai frumos canal din jurul Sulinei! Dupa ora 13 am facut acelasi drum si cu grupul II. Cu asa aparate foto din dotarea grupului poti face poze bune si pentru National Geografic. De fapt, pentru asta am venita asa de departe!

O sa postez cateva din ele dar ulterior mai astep si de ceilalti colegi pozele pe serverul nostru comun.

Acuma linistit la racoare biroului meu vad lucrurile cele mai principale. O vorba ungureasca zice” Omul planifica, iar Dumnezeu executa - Ember tervez, Isten végez”. Toti am fost in mana lui dar si pe mana lui Marius care a alergat intruna cu noi si pentru noi, in mana lui Adriana care ba in bucatarei, ba la bar sau receptie, ba la fetele care calcau, spalau lenjeria noastra facea totul fara sa se planga ca cele 3 zile petrecute la ei sa fie cat mai aproape de normal, asa cum impreuna noi 3 am planificat, si in mana acelor doctori si asistente care si-au facut meseria cu mare precizie si exactitate, in mina bucatarilor de la Delta Miraj, in mana celor de la navele rapide, etc.

Si sa nu uit, doamna farmacista din farmacia din Pitesti din centrul comercial cel mare, care si-a oferit propria portie de glucoza/fructoza la una din grupul meu careia i-a cazut pe drum nivelul de zahar din sange.

Cum sai uit pe cei de la Cap Aurora, hotel Cristal la care ulterior am aflat ca sau uitat vreo 6 toale/haine mai noi in dulap, toale care deja sant la Mangalia la cumnatul meu.

Sau masa copioasa si primirea calda de la hotelul Archiepiscopiei Ramnicului din Ramnicu Valcea unde ne-am odihnit o noapte.

Pentru ei toti „Va multumim mult de tot si va asteptam la Budapesta”. Cu bine, Arpad.

Adriana, Marius, sa ne vedem cu bine!

---

VIZUALIZĂRI: 2284 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI