Voineasa in ianuarie

TIPĂREȘTE

Voineasa e prin definitie un sat uitat printre munti; mintile luminate ale comunismului au dorit sa il transforme intr-o destinatie de turism de masa, o intreaga coasta de deal fiind in prezent "populata" cu foste hoteluri si vile intr-o stare avansata de degradare. Ideea de turism de masa la aer curat s-a evaporat acum 20 de ani insa publicitatea pozitiva facuta acestui colt de lume a dus la dezvoltarea unui alt gen de turism iar localitatea e in prezent plina de pensiuni si de vile turistice. Hotelul Zan cred ca vrea sa se pozitioneze in segmentul superior, adresat turistilor cu ceva mai multe posibilitati financiare. Cam asta e intentia, sa vedem cat de mult le-a reusit.

Locatia: hotelul este la marginea vestica a statiunii, aproape de bifurcatia drumului national spre Obarsie. Trebuie notat faptul ca din Bucuresti din fata blocului pana la hotel am ajuns in 3h30m, la intoarcere timpul fiind cu 10m mai lung din cauza traficului din oras.

Camerele: spatioase dupa orice standarde, mobilate si decorate cu gust. Salteaua a fost chiar confortabila. Televizorul e de tip LCD si e prins de perete insa dimensiunea camerei nu induce durerile musculare pe care le-ai astepta de la o privire prelungita intr-o anumita pozitie. Frigider, minibar, birou - cred ca nu primeau cele 4* fara asa ceva. Unele camere (incluzand cea in care am stat) au un balcon extrem de spatios; peisajul natural e de-a dreptul exceptional.

Climatizarea se realizeaza cu ventiloconvectoare de tavan controlate cu termostat; sursa de caldura din hotel parea sa fie o centrala pe lemne, de aici au provenit probabil si anumite variatii ale temperaturii ambiante (ca daca nu pui lemne pe foc...).

Baia a fost relativ spatioasa, cu cabina de dus. Cel putin in baia noastra se acumula un miros specific fosei septice prea pline; am prins intr-o zi vidanja in plimbare prin sat dar cred ca a avut alti clienti. Sau poate vorbim de alta problema de functionare? Oricum, neplacut si greu de acceptat insa recunoscut ca problema generala de catre fata de la receptie. In rest dotarea si functionarea baii e specifica unui hotel cu 4* (apa rece/calda permanent etc etc).

Restaurantul: aparent singura locatie cat de cat civilizata unde puteai servi masa in toata statiunea, cel putin in ianuarie. Meniul destul de sarac, orientat pe preparate rapide gen gratar sau prajeli. Nu am asteptat niciodata mult dupa comanda insa calitatea mancarii nu a depasit media (dar nici nu a cazut spre "problematic"). O problema suparatoare este lipsa unui salon pentru nefumatori; dupa masa aveam program de dezbracat pana la lenjeria intima si pus hainele afara pe scaune la aerisit in balcon.

Pierdut timp si distractie: terenul de sport de afara a iesit din orice calcul la -5C; la subsol exista un asa-zis SPA - sauna umeda si uscata, sala de masaj, jacuzzi si piscina. Masajul nu era disponibil in perioada asta, apa din jacuzzi era ingrozitor de rece iar piscina putea fi ceva mai calda si mai putin adanca (are ~1.6m) insa si asa am pierdut vreo ora intr-un mod destul de placut in apa.

In tot hotelul exista acoperire WiFi - alta metoda de pierdut timpul.

Statiunea: satul Voineasa este o locatie unde pare sa nu se intample niciodata nimic; putini oameni pe strada, foarte putine masini pe strada, singurele zgomote sunt cele produse de animale si din cand in cand de camioanele care coboara cu masa lemnoasa de pe munte. Practic in cateva ore poti epuiza toate coclaurile, te pot alerga cainii printre fostele vile si hoteluri comuniste si poti cumpara ceva de la singurul magazin deschis in centrul satului. De asemenea am vazut un singur bancomat dar nicio agentie bancara propriu zisa. Noaptea de la balconul hotelului de-abia daca se vad cateva lumini ratacite... de asemenea si senzatia de "in mijlocul pustietatii" e extrem de pregnanta. Stateam si ma intrebam daca hotelul in care stau si unde platesc 240ron pe noapte a ridicat in vreun fel nivelul de viata al vecinilor; vorbim de case batranesti destul de saracacioase cu diverse animale in curtile care de sus pareau destul de micute. Greu de spus.

Plimbari in zona: in camera am gasit o foaie scoasa la imprimanta cu tot felul de trasee turistice. La -5C am preferat totusi caldura masinii si am urcat pana sus la Vidra si apoi pana la Obarsie. Nu am ce sa mai adaug despre acele locatii... s-a spus destul despre ele. De asemenea intr-o zi am coborat cu masina pana la lac la Bradisor pentru o sesiune rapida de poze.

Cam atat despre Zan si Voineasa in ianuarie.

---

VIZUALIZĂRI: 3022 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI