Se poate si mai bine

TIPĂREȘTE

Am ales Pensiunea Casa Creanga din mai multe considerente si trecand cu vederea inconvenientele sau neplacerile descrise in celelalte comentarii. La data deschiderii acestui subiect mi-a mai trecut supararea. In cele ce urmeaza voi reda ceea ce am scris in celalalt post (click aici).

Camera: mica. Daca arhitectul s-ar fi straduit putin ar fi putut-o aduce la dimensiunea baii (destul de spatioasa raportat la camera). Insa, foarte important este faptul ca se face curatenie in fiecare zi, inclusaiv schimbatul prosoapelor.

Micul dejun: foarte bun. Mie una mi s-a parut ok pentru o pensiune. Variat, chiar pentru toate gusturile. Problema este apa plata care nu e plata. Baietelul meu de aproape 4 anisori (cu care am fost in vacanta) obisnuieste sa bea apa cand ii este sete. Nu accepta altceva. Noroc ca am gustat apa aceea de la dozator altminteri ii dadeam fara probleme.

Personalul: aici e marea mea problema. Receptionerele dragute, desi poate putin cam reci. Personalul de curatenie ok. La restaurant mi s-a parut absolut nefiresc sa astept cel putin 15 minute pana mi s-a luat comanda si sa cer nota de plata de doua ori in decurs de alte 15 minute. Accept faptul ca mancarea se prepara pe loc (desi, tocmai ca sa nu astept mult nu am comandat decat o ciorba care presupun ca era deja preparata si un snitel cu piure). Insa nu pot accepta sa fiu ignorata pe bani mei si, mai mult decat atat, sa fiu si pacalita la nota de plata. Vorbesc de doamna cu ochi albastri, cea mai plinuta de la restaurant. M-a sfidat fara nici o jena cand i-am atras atentia ca nu mi-a servit decat trei chifle si nu sase, asa cum trecuse pe nota de plata. In plus, la primul mic dejun i-am atras atentia ca se fumeaza in local, lucru care mi se pare nefiresc la un local de trei stele, in conditiile in care erau si multi copii la masa. Sunt si eu fumatoare, dar nu pot accepta sa se fumeze in preajma copiilor. Cum spuneam, i-am atras atentia si mi-a ras in nas spunand ca "ce, doamna, e salon de fumatori aici. Daca vreti, coborati la nefumatori". Asta insemna sa iau copilul intr-o mana si farfuriile cu micul dejun in cealalta mana si sa cobor scarile. Culmea stiti care e? Ca peste vreo doua zile era interzis fumatul in salonul cu pricina, la micul dejun, semn ca cineva cu mai mult tupeu atrasese atentia ceva mai tare.

In fine, ospatarita plinuta cu ochi albastri si tupeu cu carul m-a dus inca o data cu gandul la zicala ca omul sfinteste locul. Degeaba face domnul Creanga investitii in pensiune si dezvolta satul de vacanta (care, apropo, arata foarte bine) daca alege oameni precum aceasta ospatarita si daca nu instruieste intreg personalul ca un zambet si un "buna ziua" la clienti nu fac decat bine acestui loc. Nu ma pot opri sa nu compar cu Hotelul Dorna din Mamaia, unde se vede eficienta unui management de calitate atat sub aspectul serviciilor cat si al personalului.

Una peste alta, daca ar fi sa revin la Casa Creanga probabil ca as face-o dar cu muuulte rezerve.

---

VIZUALIZĂRI: 2934 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI