Zidul Berlinului

TIPĂREȘTE

Auzisem cate ceva de zidul Berlinului, stiam ca el delimita doua lumi angajate in razboiul rece, aflasem de la Europa Libera ca au fost multe victime care au platit cu viata dorinta lor de libertate, m-am bucurat cand am vazut la TV imagini cu daramarea lui si cam atat. Impresia mea era ca acest zid taia Berlinul in doua: cel de est apartinand DDR (Republica Democrata Germana) si cel de vest RFG (Republica Federativa Germana). Fals. Zidul Berlinului inconjura un sambure occidental izolat de restul RFG si ca sa ma exprim pleonastic avea de jur imprejur ca hotar numai Republica Democrata Germana.

1. PUTINA ISTORIE

Dupa intrarea rusilor in Berlin in aprilie 1945, sinuciderea lui Hiler, sosirea ceva mai tarziu a celorlalti aliati intr-un oras peste 80% distrus, a urmat capitularea neconditionata a germanilor la 8 mai 1945. Tratatul de pace semnat la Potsdam in iulie 1945 cu puterile invingatoare: URSS, SUA si Anglia a stabilit divizarea Germaniei in sfera de influenta si control a acestora, la care ulterior s-a adaugat si Franta. Timp de 45 de ani, Berlinul de est a fost capitala DDR in timp ce cel de vest a capatat statut de simplu land, capitala RFG fiind la Bonn. Zona estica se intindea cam pe jumatate din suprafata orasului, sovieticii clamand cucerirea efectiva a orasului de catre ei. La ultimile alegeri libere din 1946 au iesit invingatoare fortele democratice (ca si la noi) fapt care i-a facut pe comunistii ghidati de sovietici sa inaspreasca si sa limiteze schimburile de marfuri si trafic uman intre cele doua parti ale orasului. Razboiul rece a inceput prin blocada Berlinului de vest. Din iunie 1948, timp de un an de zile, toate soselele, liniile de cale ferata sau maritime au fost intrerupte, vest-berlinezii fiind lasati fara o bucata de paine sau medicament. Puterile vestice au organizat un pod aerian si zilnic, timp de un an au fost transportate intre 4000 si 8000 tone de alimente si cele necesare traiului berlinezilor. Intretimp din cauza conditiilor politice apasatoare, a vietii cotidiene plina de lipsuri si a vanatorii de vrajitoare in familiile care avusesera soldati sau copii (hitlerjugend) pe front, favorizati de precaritatea granitei-un simplu gard de sarma- est-germanii treceau zilnic cu miile spre vest. In acea perioada era destul de usor sa parasesti DDR prin Berlin caci liniile de metrou U-bahn si S-bahn aveau traseu prin celor patru sectoare si practic nu se exercita nicun control. Pana in 1950 trecusera granita, in general prin Berlin, parasind definitiv DDR, cca 5000000 de oameni. Dupa moartea lui Stalin, germanii s-au rasculat impotriva normelor de munca impuse si a lipsurilor dar revolta lor a fost inabusita in sange de tancurile sovietice in 17 iunie 1953. Pe spinarea populatiei, guvernantii estici au impus un ritm alert de refacere a orasului fara a beneficia de ajutor ca in cazul vesticilor (planul Marshall). Oamenii erau din ce in ce mai nemultumiti. In aceste conditii se impunea securizarea granitei spre lumea libera. Pus la cale de W. Ulbricht si E. Honecker, zidul Berlinului a fost ridicat in 12 august 1961, separand familii, prieteni, destine pentru 30 de ani. A fost daramat in noiembrie 1999 cu acordul lui Gorbaciov.

2. PUTINA GEOGRAFIE.

Din Berlinul de est faceau parte Alexanderplaz, Mitte Berlin (centrul actualului oras), Parizerplatz cu poarta Brandenburg pe fasia de teren de granita, Postdamer Platz unde acum e Sony Center, parte din Unter den Linden, parte din Friedrichstrasse, Reichstag, Wilhelmstrasse. Multe denumiri de strazi/piete/statui comemorand eroi sau personalitati comuniste au ramas neschimbate: Alee Karl Marx, Roza Luxemburg, Karl Liebeneck, etc…in fond fac parte din istoria lor, asa cum a fost ea.

3. CATEVA CIFRE EDIFICATOARE. (extras din plianta muzeului Checkpoint Charlie)

-lungimea totala a zidului 155 km

din care: intre Berlinul de Est sic el de Vest 43 “

intre Berlinul de Vest si restul DDR 112 ”

- zid de beton armat (H 3.5-4.2 m) 106 ‘

- grilaj metallic 66 ”

- bunkere 20 “

- piste pentru caini 259 “

- inchidere electrica si semnalizare 127 “

-grosimea zidului la baza 2.1 m

- caini antrenati 990

Victime si iesiri reusite;

-numarul total al victimelor pe intreaga frontiera 1393

din care, din Berlin 250

-iesiri reusite 5075

4. MUZEUL CHECKPOINT CHARLIE

Checkpoint Charlie alaturi de Chekpoint Bravo erau punctele de control si trecere ale oficialitatilor, delegatiilor si persoanelor cu ausweiss din est in vest si invers. Primul punct a fost cu mult mai cunoscut si aici s-a construit muzeul.

Se gaseste pe Friedrichstrasse nr. 43-45 si a functionat in sectorul American al Berlinului de Vest din 1962, imediat dupa constructia zidului. Dealtfel intre muzeu si vechiul punct de control erau numai cativa metri distanta. Cu siguranta ca functiona si ca post de prim ajutor dar si de informare. In perioada separarii Berlinului, pe aici treceau cei fugiti, isi povesteau modalitatile de scapare care ulterior, conspirativ, se difuzau in Berlinul de Est. Nici nu e de mirare ca o lunga perioada de timp de o parte si de alta a zidului tancurile sovietice si cele americane au stat fata in fata.

Fotografiile din muzeu pe care le-am fotografiat fara permis dar a meritat riscul au aratat:

-scoaterea unei femei in doua geamantane (capacele erau intacte dar intre ele, peretii laterali erau taiati

-catapultarea peste zid a unui copil de catre tatal sau

-fuga cu un submarin dotat cu motor de Trabant pe Marea Baltica

-penetrarea zidului cu un automobil blindat cu geam incasabil in care erau tupilati pe podea patru oameni iar al cincilea, soferul, dotat cu masca si casca de otel a fost scrijelat la umar; automobilul e ciuruit dar oamenii au scapat

-oameni care sareau pe ferestre de la etaj in timpul constructiei zidului; ferestrele au fost betonate.

-saparea unui tunel noapte de noapte, iarna pe viscol si mascarea gaurii in timpul zilei

Cele mai impresionante fotografii au fost ale unui tanar impuscat in burta pe “no man’s land”cu cateva luni inainte de daramarea zidului in 1989. A fost lasat cateva ore sa sangereze sub privirile ingrozite ale oamenilor care nu aveau curaj sa intre pe fasie.

Zidul a fost daramat in 9 noiembrie 1989 iar la poarta Brandenburg pustie timp de treizeci de ani, milioane de berlinezi au sarbatorit eliberarea.

Cu un an mai tarziu, pe cladirea Reichstag-ului a fost arborat un imens steag ngru, rosu si galben, semn al Germaniei unificate.

5. REMEMBER

Berlinezii au pastrat spre amintire o portiune din zid lunga de peste un kilometru pe malul raului Spree. Pe acesta, in 1990, artisti din toata lumea dar si simpli cetateni marcati de trecutul celor treizeci de ani au desenat scene evocatoare, unele simbolice, altele politice cu mare incarcatura emotionala.

De neuitat este “sarutul” pe gura intre cancelarul Honecker si Leonid Brejnev ca chezasie a prieteniei pe veci a celor doua popoare. (?) opera a unui desenator rus.

---

VIZUALIZĂRI: 3580 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI