Astoria... Astoria Beach

TIPĂREȘTE

Nu stiu cata scoala au receptionerii din Turcia, dar ma asteptam ca la patru stele sa fie macar vorbitori de limba engleza... m-am inselat. In schimb Svetlana vorbea fluent rusa (oare de ce?) Nu mi-a fost de nici un ajutor pentru ca saracii de noi am facut scoli unde ne-au umplut astia capul cu engleza si franceza... Noroc ca sunt din acelasi oras cu Nadia Comaneci, avem gimnastica in sange cu siguranta. Si uite asa am constatat ca nu poate sa existe bariera in comunicare atata timp cat ai maini. Persoanale cu deficiente fizice (ciungi de ambele maini) si nevorbitori de limba rusa sau turca sunt sfatuiti sa evite locatia.

Hotelul este aproape de centru, la vreo 300 metri de plaja proprie, cu pietricele, sezlonguri si saltele gratuite si un barulet de unde puteai sa-ti cumperi de cate unele. Apa adanca de pe la 4 metri de mal, cum ne place noua, ca urasc sa merg 50 metri in larg ca sa pot sa inot si eu, dupa cum ma enerveaza si sa ocolesc zeci de metri din cauza unora care se proptesc pe mal ca niste balene esuate pe banchize ca sa-i gadile apa... unde vor ei.

A fost amuzanta tentativa unei rusoaice de a "anima" persoanele prezente printr-un scurt program de gimnastica acvatica. Marea era agitata, valurile mari, au inghitit cele 5 temerare cate o galeata de apa de mare ca mai mult pe sub apa stateau, le mai vedeai doar degetele din cand in cand... Intr-un final s-au dat batute vazand ca toti astia de pe plaja rupeam sezlongurile de ras.

Camera noastra a fost la mansarda, spatioasa, parchetata, cu balcon cu vedere laterala la munte si cu mobilier de plastic (pe care nu l-am folosit decat ca sa ne uscam chilotii), curata initial (cameristele au venit zilnic la schimbat prosoapele si lenjeria, dar pe jos nu au mai dat cu aspiratorul pentru ca le chinuia talentul la aranjat prosoapele si cuverturilor in forme diverse in speranta ca vor primi un bacsis de la compatriotii lui Hagi), cu telefon in camera si in baie langa oglinda. Am vrut sa le sugerez sa-l mute langa vasul de toaleta, ca ar fi mai util asa, mai ales la cat orez ne-au dat sa mancam (initial nu i-am gasit utilitatea, dar dupa ce s-a blocat usa de la baie am inteles la ce e bun). Pe tot parcursul sejurului l-am auzit pe imam schelalaind rugaciuni in difuzoarele minareteler din 5 in 5 ore, daca nu mai des, ca era si Ramadamul…asta incluzand si in timpul noptii…asa ca se cam doarme in transe (daca esti sclifosit ca mine).

Regimul de all inclusive... a fost de toata jalea. Nu stiu daca asa e tot timpul sau doar la final de sezon, cert e ca a fost aproximativ aceeasi mancare din prima pana in ultima zi, exceptie o zi cand au organizat masa festiva dar la care am ajuns la spartul targului, asa ca nu am gasit decat urmele "dezmatului culinar". Nu am murit de foame, dar m-am saturat de mancat zilnic la praz si cina, cartofi, orez si salata de rosii pentru ca de restul lucrurilor nu ma puteam apropia. Toate mancarurile de acolo erau cu sos, mai subtire, mai gros, mai cu bulion, mai cu maioneza, mai cu smantana. Pui, organe de pui, putina vita, ceva peste, ceva miel. Presarate pe tot sejurul nu in aceeasi zi! Siberienii din hotel mancau de le pocneau falcile de unde am tras concluzia ca era mancare de-a lor. Fructele putine si fara gust: mere, prune, pepene si portocale din cand in cand (astea erau bune). Prajiturile erau departe de minunatiile pe care le vezi prin poze, dar nu m-a deranjat ca nu ma omor cu dulciurile (jeleurile tremurande de culoare verde-tampit oricum te tineau la distanta). Sucuri, cafea si bere la dozator... cum le stie toata lumea. Alcoolul l-a incercat sotul meu,, dar a ramas la bere, unde era normal ca procentul de apa sa fie dominant. Nici un rus nu am vazut beat in tot hotelul, cu toate ca unii au facut poteca pana la bar. De aici am inteles ca barmanul era ceva ruda cu Ioan Botezatorul.

Jacuzzi si sauna nu functionau... fiind gratuite, dar puteai merge la hamam, ca acolo nu era problema, in afara ca era cu plata. Sala de fitness a stat mai mult inchisa, doar cand erau orele de masa atunci functiona. Probabil ca ultimele tendinte in intretinerea corpului presupune alergarea pe banda cu baclavaua in mana.

Pentru cine vrea divertisment... ciuciu daca nu stii rusa, ca doar afisele cuprindeau si cuvinte in engleza, prezentarea lor live nu: bingo, mister, "cea mai cea din Ceaceacea". Eu una ma lipsesc de activitatile astea, ca nu am probleme in a-mi umple timpul liber.

Cei care au copii nu au ce cauta acolo, pentru ca nu aveau decat o piscina cat vana mea de acasa, cu apa rece de facea copilul pneumonie numai cat baga piciorul inauntru, si un minitobogan de plastic, dar cel mai probabil se puteau juca cu puii de cocker ai catelusei - mascota hotelului.

Am sperat cand am dat drumul la tv sa gasesc un post in limba romana, ca toate celelalte limbi le auzeam... m-am multumit cu BBC, nu ca m-ar fi incantat cu ceva sa aud cum tot dadeau bancile faliment.

La sosire, am gasit in minibar un bidon de apa plata de 1,5 litri [atat!], pe care nu l-a mai inlocuit nimeni. Am cumparat noi cate unele de la supermarket, unde m-am bucurat enorm ca nu a trebuit sa negociez litrul de lichide si gramul de fistic.

Piscina era medie ca marime, dar apa era... racoroasa si te strangeau cusaturile de la costum cand intrai acolo. La amiaza se mai incalzea 3 grade si era ok. Unii visau la ape clocite in piscina, ca "la balta Cleopatrei" de la Pamukkale, cred ca aveau senzatia ca Kemerul este un fel de Felix. Pe undeva se asemana cumva... pe plaja nu aveai cu ce sa-ti clatesti ochii, ca doar nu era platoul de firmare din Baywatch, ci laboratoarele de testare de la Institutul Ana Aslan. Unii turisti erau atat de batrani incat tind sa cred ca gerovitalul chiar prelungeste viata... dar nu intinde si pielea. Ce sa mai... unii erau intr-o stare avansata de decrepire, dar nici macar carjele, cadrul sau scaunul cu rotile nu a putut sta in calea fericirii lor de a-si scalda varicele in Mediterana.

Vremea a fost frumoasa, am putut sa facem si plaja si baie in mare, seara la ora 10 ne plimbam prin statiune doar in tricou, in conditiile in care plecasem din Romania ca pentru a escalada Tahtalii, claparii ne mai lipseau...

Kemerul e superb, si ziua si noaptea si e cea mai mare statiune din toata provincia respectiva asa ca nu aveti cum sa va plictisiti. Ici Muntii Taurus, colo Marea Mediterana, 3 strazi insumand vreo 10 km de magazine si dughene unde se vindeau invariabil aceleasi marfuri: articole din bumbac, aur, piele, suveniruri, dulciuri, “ace, brice si carice”, toate “made in China,Turkey sau Taiwan” . Un adevarat rai pentru cei obisnuiti sau carora le face placere sa se targuiasca. Vreo doua parcuri dragute, dintre care unul avea si ceva animale, un fel de minizoo iar celalat era pe langa port unde era si delfinariul, pe langa care am trecut si am auzit o femeie fluierind de zor si zbierand din toti bojocii la bietele animale.

De asemenea, langa portul Kemer (unde accesul este interzis daca nu esti proprietar de iaht, barca sau daca nu pleci in croaziera) este amenajat pe o coasta inalta, un mic satuc primitiv, un gen de muzeul satului, la scala mult mai mica. Acolo aveti posibilitatea sa serviti o racoritoare in timp ce admirati albastrul Mediteranei, muntii care se revarsa in mare, forfota plajelor .

Noi niciodata nu mergem in concediu ca sa lenevim asa ca am explorat o zi intreaga Kemerul pe jos, una am mers pe bicicleta prin imprejurimi de seara nu mai puteam sta in fund, vreo doua zile prin excursii optionale (exasperant de scumpe de la reprezentantul agentiei daca vroiai pe cineva care sa-ti vorbeasca in limba romana sau ieftine de la agentiile locale daca vroiai sa stai ingramadit cu rusii) la Pamukkale si Myra-Kekova.

Iritanta e atmosfera de "Little Moscow". La tot pasul rusa, rar auzi germana, franceza.... engleza nici atat. Peste tot, oricat de brunet ai fi (cum e cazul sotului meu, caruia multi ii spun ca s-a jucat cu ceaunul cand era mic), esti intampinat cu Dobrivecer, asta daca nu tipa unul dupa tine Halo, ca sa te cheme la ei la terasa sa-ti dea sa halesti un adana kebab supraevaluat.

Per total sejurul a fost frumos, dar asta pentru ca lucrurile care conteaza cu adevarat pentru noi au fost ok, zborul ca avionul, transferul, statiunea, camera de hotel, excursiilor optionale, stuffed pizza de la Burger King… Daca ne-am mai fi inteles si in engleza cu lumea si daca ar fi fost variata mancarea (sotului meu nu-i mai trebuie tocana de pipote si inimi de pui in viata lui) ar fi fost un concediu de vis. Daca stau bine si socotesc, dupa ce scad comisionul agentiei revanzatoare, al tour-operatorului, avionul, cu banii care au ajuns la hotel ma duceam la Eforie probabil.

Daca nu v-a deranjat nimic din descrierea mea va urez un concediu frumos la Astoria Beach din Kemer sau oriunde va duce buzunarul.

---

VIZUALIZĂRI: 2141 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI