Corbu, cu bune si rele

TIPĂREȘTE

Tocmai am citit un review si niste ecouri despre Corbu. Lucruri adevarate, in mare parte, plaja este frumoasa, nisipul fin, nu este aglomerat (ba mai degraba este pustiu). Cred ca e bine si frumos atata vreme cat stai la cort, chiar pe plaja, dar daca alegi sa stai ca mine la una dintre cele cateva pensiuni... s-ar putea sa nu te intorci prea relaxat!

Nu am sa dau numele pensiunii pentru ca n-as vrea ca proprietarul sa aiba de suferit pentru ca, una peste alta s-a comportat destul de o. K. Spun destul pentru ca in prima zi cand am ajuns acolo a avut o iesire destul de urata, care mai, mai ca era sa ma faca sa -mi scurtez sejurul.

Ajunsesem in livingul dumnealui dupa cateva ore de caldura aproape insuportabila si, impreuna cu copiii ne apropiasem de ventilator, cand, amabila noastra gazda a inceput sa strige la noi (incerc sa reproduc intocmai cuvintele dumnealui) : "Uite care-i treaba: asta e camera in care stau eu, imi luati tot aerul, asa ca... imprastierea! Am incremenit, camera parea un living, avea o plasma mare, prin ea se trecea catre gradina, terasa, piscina, nici nu m-as fi gandit vreun moment ca nu avem voie sa ne oprim acolo. Sau ar fi putut sa ne spuna de la inceput, asa cum ne-a zis ca nu avem voie sa facem dus mai mult de zece minute si sa nu mai intram prin spate dupa ora zece pentru ca da drumul la caine (un ciobanesc caucazian).

Dupa ce am fost atentionati ne-am dus in camerele noastre, am discutat si am ajuns la urmatoarele concluzii:

1 - Pensiunea era casa in care dumnealui locuieste si facea si dumnealui un ban peste vara

2 - Casa avea o singura baie, lucru care avea sa duca la formarea de coada la dus

3 - Caldura din camere era insuportabila si fara aer conditionat urma sa avem zile grele

Dupa mica noastra sedinta am hotarat sa dam niste telefoane, poate gasim un loc unde sa nu invadam spatiul vital al nimanui. Ceea ce am si facut, doar ca fiind sambata dupa amiaza s-a dovedit imposibil sa gasim ceva.

Consolandu-ne reciproc si spunandu-ne ca n-o fi dracu' chiar asa de negru, am plecat la plaja. Dupa vreo 6 kilometrii cu masina (trei sferturi din drum e asfaltat) am ajuns pe plaja din Corbu. Era asa cum ne dorisem si cum ne asteptam, fiind week-end era chiar si aici destul de multa lume, dar nu se poate compara cu restul litoralului. Apa marii era ceai, arata ca un lac linistit, nu avea mai mult de 1m, 1m1/2pe o portiune de cativa metri spre larg. Este o plaja perfecta pentru copii.

Spre seara ne-am intors la buna noastra gazda unde prima noastra grija afost sa ne inghesuim la dus. Stupoare! Nici un firicel de apa! Nevenindu-mi sa cred am incercat robinetul de la chiuveta... nimic... La fel si la cada... Uimita am iesit in gradina unde m-am intilnit cu proprietarii. Le-am spus ca nu e apa la care ei au spus razand: "He-he! Nu e apa! Ziceti mersi, ca pana acu' zece minute nu a fost nici curent!"

Ne-au explicat ca fiind sfarsit de saptamana e foarte multa lume si ca reteaua nu rezista, drept pentru care daca nu e curent nu e nici apa pentru ca pompele cu asta merg: cu curent.

Am asteptat rabdatori sa vina apa, am facut cate un dus regulamentar (mai scurt de 10 minute) mai mult rece (asa cred ca am sa ajung si eu sa-mi calesc baietii) si ne-am asezat voiosi la masa, timp in care copiii au facut ture prin gradina si terasa, lucru care se pare ca l-a infuriat pe nenea, gazdoiul, ca a tot strigat la ei.

Cum stiam ca sunt tantari ne luasem cu noi cele de trebuinta: autan, Raid s.a., cu toate astea ne-au mai ciupit pe ici, pe colo.

Cum si noi si copiii eram morti de oboseala pe la zece ne-am dus la culcare, spunandu-ne ca un somn bun o sa ne faca sa vedem lucrurile altfel. Eroare... Pe la orele 23 s-a oprit curentul, asta ducand la oprirea ventilatoarelor ceea ce a facut aerul din camere de nerespirat. Dupa ore petrecute pe balcon, spunandu-ne ca a doua zi o sa plecam acasa, spre dimineata am adormit, storsi de puteri si transpirati, ciupiti de tantari si morti de sete (apa ramasese jos si cum nu era curent n-am indraznit sa ne ducem dupa ea)

A venit dimineata de duminica, dupa cateva ore de somn si o cafea viata a parut mai frumoasa, proprietarul ne-a consolat spunandu-ne ca fiind duminica or sa plece o gramada dintre doritorii de cura heliomarina (ceea ce s-a si intamplat), asa ca am inceput o noua zi pe tarmul marii. Si marea nu ne-a inselat asteptarile deloc.

Nu am sa mai lungesc prea mult povestea mea, ca prin farmec domnul, gazda noastra a devenit foarte amabil (sa fie de vina faptul ca i-am inmanat intre timp banii sau a fost doar stresat si supraincalzit?), intr-adevar n-au mai fost pene de curent, am fost si la Histria (cetatea se afla la aproximativ 20 km pe drumul spre Tulcea) unde am gasit doua grupuri de arheologi la lucru, au fost foarte amabili, dandu-ne o gramada de explicatii, ceea ce a fost grozav, in lipsa unor ghizi de specialitate.

Sunt sigura ca odata cu trecerea timpului tot ceea ce a fost rau va fi uitat, ca amintirile neplacute se vor estompa si voi ramane doar cu imaginea fiilor mei jucandu-se pe plaja din Corbu in lumina asfintitului, cu amintirea brizei care adia peste cetatea straveche si cu amintirea celor mai lungi si mai calde bai avute de mine vreodata in apele Marii Negre.

---

VIZUALIZĂRI: 3962 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI