O cazare bună în zona Hurgada, la Hotelul LABRANDA Royal Makadi

TIPĂREȘTE

Mi-era dor să mai povestesc despre ce am văzut în plimbările noastre, însă, pârdalnica asta de pandemie ne-a pus piedică și-am căzut, rămânând închiși în case, ca majoritatea dintre noi.

Am pândit, pe net, desigur, orice posibilitate de-a ieși din țară și, în final am ales să mergem într-o excursie mai lungă, de două săptămâni, în Egipt. Asta și pentru că am găsit o ofertă bună și pentru că mi-am dorit să merg cu vaporul pe Nil, dar și pentru că îmi doream de mult să văd Piramidele, Sfinxul și Muzeul de Egiptologie, din Cairo.

Despre „cazarea plutitoare pe Nil” a povestit Mihai aici. După terminarea croazierei pe Nil am plecat cu un autobuz spre Hurgada, înainte însă de-a ajunge acolo, am oprit – pentru că era în drumul nostru – la Dendera, la Templul lui Hathor pe care l-am vizitat și pentru care am plătit separat, nefiind inclus în prețul excursiei.

Acum am să scriu despre cazarea noastră „pe uscat” , în Hurgada, la Resortul Labranda Royal Makadi, de 5*.

Adresă și coordonate GPS, pentru cei ce vor să ajungă cu autoturismul:

Este amplasat în Golful Makadi, și aparține „familiei” Labranda Hotels and Resorts. De fapt, acest hotel nu se află chiar în centrul Hurgadei, este la vreo 38 km spre sud de aceasta, lângă malul Mării Roșii, este cu regim „all inclusive” și are plajă proprie. A fost construit în 2001, dar timpul nu a lăsat urme peste el, arată ca nou chiar și azi, după 20 de ani.

Noi am ajuns la hotel cam pe la ora 15.30. Egiptul nu trecut la ora de vară, dar telefoanele noastre au făcut automat schimbarea orei încă de la aeroport. Intrarea în hotel nu atrage atenția cu nimic, în mod special, dar odată ce am pășit înăuntru, în spatele ușilor de sticlă bine păzite, impresia s-a schimbat. M-a impresionat cupola circulară a lobby-ului, cu un diametru de cca 35m. Mare parte din aceasta, pe contur, este vitrată, aducând un plus de eleganță și de lumină. La recepție chek-in-ul s-a făcut relativ ușor, iar bagajele ne-au fost transportate, cu deferență și atenție, de angajații hotelului, atât la venire, cât și la plecare. Fac o paranteză și spun că „tips” -urile, mai pe românește „bacșișurile” , au fost plătite odată cu excursia, 35 euro/pers.

Am primit o cheie tip „card” a camerei, (mai târziu am primit-o și pe a doua, la solicitarea noastră) și două tichete pentru masă cu comandă „à-la-carte” , la două din restaurantele aflate în incinta resortului, asta în cazul în care doream să alegem această variantă pentru cină.

Camera noastră, cu nr. 1734 se află la parter, în aripa de S-V a hotelului, în imediata vecinătate a cupolei pomenită mai sus, dar cu acces din curtea interioară. Am mai primit și o schiță xeroxată a întregului resort, pentru o orientare mai ușoară pe platformă. Am lăsat bagajele în cameră și am pornit să ne orientăm în spațiu.

Generalități despre ce oferă hotelul

Cu schița primită de la recepție în mână, am observat că: beneficiind de configurația terenului, lobby-ul și recepția sunt cu un nivel mai sus decât restul hotelului, iar din lobby, de sub cupolă, în partea stângă cum privești în jos se vede un spațiu foarte frumos decorat (în stil italian) și echipat cu tot ce trebuie, unde se poate servi masa. Aici este Wine Hause, unul din cele nouă restaurante aflate pe platformă. Tot din lobby, după ce se coboară câteva trepte aflate lângă Bar se ajunge într-o primă zonă de magazine (sunt două zone, în stânga și dreapta restaurantului principal), la bancomate, la discotecă și la principalul loc de luat masa, The Royal Restaurant, care are ieșire la terasa proprie și spre piscine. Tot în zona magazinelor se află spațiul cu servicii de înfrumusețare: coafor, frizerie, cosmetică, iar imediat lângă terasă – cu intrare din afară - este și o farmacie.

Construcția resortului se întinde pe o suprafață destul de mare, de aprox. 77.500 mp, iar spațiile de cazare au parter și două nivele, dispuse pe trei aripi principale. Toate camerele de la parter au ieșire spre o mică terasă cu scaune, măsuță și șezlonguri, iar cele de la etaje au câte un balcon mobilat cu scaune și măsuță. Numărul camerelor de cazare pentru turiști este de 505 - asta am aflat-o de la unul din chioșcurile de închiriat prosoape pentru șezlonguri. Între aripile centrale dinspre sud și nord se află două mari piscine, înconjurate de șezlonguri și umbrele, dar și o piscină micuță pentru copii. Mai există două piscine în apropierea aripii dinspre S-V, una mai măricică și alta mai micuță, pentru copii. Lângă piscine se află dușuri și robinete pentru spălarea picioarelor de nisip, după ce te întorci de la plajă.

Lângă terasa restaurantului The Royal am întâlnit primul Beach Bar, iar la capătul piscinelor, în stânga, spre plajă, am găsit The Sun Set Restaurant, unde urma să luăm mesele, care are - și el – propriul „Beach Bar” și propria terasă. Băuturile oferite la cele trei baruri de pe platformă - bere, sucuri, cafele, coctailuri - erau „free” , doar cele alcoolice importate trebuiau plătite. Lângă „Beach Bar” , spre plajă erau două frigidere mari, mereu alimentate cu sticle cu apă, pentru turiștii care se aflau la plajă și doreau să se hidrateze.

În capătul de N-E se află zona ocupată cu cazările la bungalow-uri, cu plajă privată, iar în fața lor, spre Mare, este un Aqua Center, de unde se pot închiria bărci sau alte obiecte pentru sporturile nautice. Cred că asta este o zonă – oarecum - exclusivistă, pentru că nu am văzut prea multă agitație pe acolo. Tot în zona plajei principale se află un Spa Center, unde se pot face proceduri de înfrumusețare și masaj, asta dacă alegi să plătești pe cei care te ademenesc cu asemenea oferte, atunci când stai la plajă.

De-o parte și de alta a piscinelor, sunt șezlonguri, umbrele și dușuri, iar în zona piscinei mari, construit cu un nivel puțin mai jos și „îndiguit” , se află Tropicana Bar, la care se ajunge coborând câteva trepte, iar în dreptul ei, în fața șezlongurilor este Tropicana Snack Bar.

Mergând spre plajă am găsit în dreptul ei o zonă acoperită unde, cei ce doresc fac gimnastică - sau exerciții ușoare de Yoga – asistați de câte un membru al „Animation Team” . Aceștia sunt tineri, băieți și fete care – în ritmul muzicii – îi atrag pe turiștii doritori de distracție și mișcare, atât în apă cât și în zona acoperită, mai sus amintită.

Ca peste tot unde am fost cazați la hoteluri de 5* și aici există un spațiu dedicat exercițiilor fizice mai solicitante, și anume la Fitness Room. Noi n-am ajuns și acolo, am preferat să facem plajă la malul mării, dar, într-o seară, după cină, am descoperit că pe platformă este și un Amphiteatru, cu scenă pentru spectacole și scaune pentru privitori. Acesta este mai aproape pe Labranda Club, în partea de S-V a resortului. N-am stat prea mult la spectacol, unde tot membrii „Animation Team” își făceau numerele, am preferat să ne odihnim. Am uitat să spun că tot la nivelul Lobby-ului se mai află o sală de conferințe, unde – în dimineața următoare cazării - ne-am întâlnit tot grupul venit de pe vapor, cu reprezentanta agenției locale de turism, de unde am cumpărat excursiile care ne-au interesat, inclusiv pe cea la Cairo, pentru muzeu și piramide.

Despre camera noastră

Aceasta este spațioasă, cu un hol la intrare, cu o baie mare imediat în stânga, iar în dreapta este un dulap destul încăpător pentru haine, unde am găsit suficiente umerașe. În dulap am găsit un seif, pentru care nu am găsit instrucțiuni de folosire. De aceea am chemat, prin recepție, pe cineva care ne-a spus cum trebuie setat, și pe care l-am folosit pe toată perioada șederii noastre aici.

În mijlocul camerei este un pat matrimonial și, lângă peretele băii, este un altul de o persoană. Salteaua, pernele și lenjeria erau de bună calitate și curate, iar în baie cele trei prosoape/persoană erau, la fel, curate și de bună calitate. Au fost schimbate la două zile, după cum am observat, iar curățenia se făcea zilnic. Pe o masă de lângă dulap se aflau două sticle de apă de 1.5 litri, o cană electrică pentru prepararea ceaiului, sau a Ness-ului, din pliculețele aflate pe o tăviță, rezervă care se alimenta zilnic. Aici apa era „la liber” , nu trebuia plătită, ca pe vaporul de pe Nil. Sub măsuța asta era încorporat minifrigiderul care a funcționat foarte bine. Lângă peretele exterior era o măsuță rotundă și două scaune tip fotoliu, tapițate. Mihai a folosit această măsuță pe post de noptieră, deoarece pe partea lui de pat nu era nici una. Perdeaua și draperiile acopereau, de sus până jos, toată suprafața vitrată, a cărei ușă glisantă dădea spre terasă, mobilată cu o masă rotundă și două scaune. De aici vedeam o mică parte a parcării din fața intrării în hotel, parcare fără plată. Când aveam nevoie să mergem la recepția hotelului nu mai ocoleam prin curte, ieșeam pe această ușă, drumul fiind mai scurt. Corpurile de iluminat din cameră și baie au dat lumină suficientă, la veiozele de deasupra paturilor se putea citi înainte de culcare, obicei la care nu pot renunța, iar aerul condiționat - ascuns în plafonul holului - putea fi reglat după dorință. Noi l-am folosit și pe timpul nopții, fixat la poziția „silențios” , astfel că nu ne-a deranjat. La TV se puteau vedea vreo 20 posturi, în mai multe limbi, printre care franceză, rusă, arabă și germană. Noi ne-am uitat la știrile de la un post german (DW) care emitea în limba engleză. :) Semnalul pentru internet a funcționat bine peste tot în hotel, chiar și la plajă. Noi am folosit o cartelă de internet locală, pe care am primit-o la aeroport contra sumei de 10 euro.

Despre restaurante

Aici am de povestit, pentru că am mâncat, pe durata întregului sejur, la cinci din cele nouă restaurante aflate pe platforma resortului, unele mai mari, altele mai mici. Cel mai folosit de turiștii acestui sezon a fost cel din apropierea plajei, Sun Set Restaurant, dar în vreo trei seri s-a putut cina și la restaurantul principal, The Royal, atât la terasa lui cât și în interior.

Sun Set Restaurant este, de fapt, un spațiu larg împrejmuit cu plasă de sârmă și acoperit, care are intrare / ieșire prin uși cu franjuri, din două părți: una dinspre aripa de N-V a hotelului, cealaltă dinspre „Beach Bar” -ul plajei. Plasa de sârmă prin care se poate privi de jur-împrejur, dă senzația de spațiu deschis, fără să simți căldura de peste zi. Aici s-au luat de cele mai multe ori toate cele trei mese. De vreo trei ori s-a amenajat, ad-hoc, o terasă în afara restaurantului, cu mesele așezate pe nisip, cu grătare pentru preparat pește, carne de vită sau de miel. Pentru vitrinele cu legume sau pentru cele cu deserturi și fructe – care trebuie să stea „la rece” , este un spațiu închis, imediat în stânga intrării dinspre camere. Într-una din zile aici au fost aduse două aparate de făcut înghețată de mango, din care m-am servit cu multă plăcere. Ambele spații au mese unde se poate mânca, după ce ai luat ce ți-a făcut cu ochiul! ;) Mesele sunt așezate pentru două, patru sau mai multe persoane. În centru sunt aparatele pentru cafea și sucuri, câte două de fiecare. Lângă ele este un minibar improvizat din două mese alăturate, unde barmanul servește, la cerere, băuturi alcoolice, fără plată: vodcă, rom, tequila, whisky, ouzo și altele. Vitrinele cu mâncare sunt așezate perimetral, pe partea stângă. În spatele ecranelor de protecție, în dreptul fiecărui înscris de deasupra - care-ți spune ce fel de mâncare se servește acolo - sunt cei care pun mâncarea dorită în farfuriile turiștilor, atât cât vrei și de câte ori vrei. Pe toată platforma resortului tot personalul de la restaurante era echipat corespunzător, cu halate albe, mănuși și măști. Mâncarea nu este pregătită cu carne de porc, este doar cu vită, pește, sau miel. Tot ce am ales de fiecare dată a fost gustos și suficient.

The Royal Restaurant, este al doilea la care s-a mâncat, dar numai cina. Este în capătul opus plajei, la nivelul piscinelor și – oarecum – sub zona de Lobby, de la intrare. Se poate ajunge aici și din exterior, dar și coborând câteva trepte de la Lobby. Este mult mai elegant, mai „dichisit” , dacă pot spune așa, cu mese acoperite cu fețe de masă și cu șervete din pânză. Vitrinele cu mâncare sunt din mobilier frumos lucrat, iar decorul interior al întregului spațiu îți dă o senzație de confort și bună dispoziție. Mâncarea, însă, n-a diferit față de ce oferea „Sun Set” . Noi am fost doar odată aici, în interior, dar se poate mânca și la terasa exterioară, dinspre piscine.

The Wine Hause este cel de-al treilea restaurant, aflat la nivelul de sub cupola vitrată de la intrare. L-am observat privind peste balustradă, dar n-am prea văzut agitație acolo la nici o oră, însă, atunci când ne-am întors din excursia făcută la Cairo, pe la ora 23.40, acest restaurant ne-a așteptat - doar pe noi doi - cu mâncare caldă. I-am spus chelnerului - care ne-a servit foarte repede și bine - că la plecarea din acea zi, foarte devreme (ora 2.00), pachetul primit drept „mic dejun” a fost foarte „ușurel” . Ne-a spus că ar fi trebuit să coborâm la „Wine Hause” unde am fi primit atât un mic dejun consistent cât și cafea, pentru drum.

Se poate ajunge aici coborând cele câteva trepte ale Lobby-ului central, trecând prin două spații gen „grădină” , cu pomi naturali și arcade frumos lucrate, sub care erau așezate grațioase statuete feminine, pentru a înfrumuseța intrarea la restaurant. Mi-au plăcut foarte mult decorurile, mobilierul și mozaicul pardoselii. Unul din pereții vizibili și de sus, din lobby, era pictat într-o culoare albastră, peste care cădea o perdea de apă, efectul obținut astfel impresionând în mod plăcut.

În afara acestor trei restaurante mai sunt câteva mai micuțe, aflate aproape unul de altul pe Labranda Makadi Promenada, în spatele aripii centrale de sud. Acestea sunt, de fapt, niște terase frumos amenajate unde se poate ciná în regim „à-la-carte” , și care au (cică!) meniuri cu specificul denumirilor respective, și anume: La Mama- Italian Restaurant, Red Dragon - Asian Restaurant, Texas Burger Restaurant, Little Havana - Cuban Restaurant, Syrtaki Greek Restaurant, Café Cairo - Oriental Restaurant. Tot aici, înspre capătul din apropierea piscinei mai mici, mai este Gelateria Giardino Delle Rose, dar și câteva chioșcuri de unde se pot cumpăra suveniruri. Cu cele două tichete primite de la Recepție în prima zi, noi am ales să cinăm, la „Red Dragon - Asian Restaurant” și la „Syrtaki Greek Restaurant” .

Restaurantul „Syrtaki”

Am ales să mâncăm aici în ultima zi a șederii noastre la „Labranda” , pentru că Mihai a sperat că va mânca fructe de mare, dar - din păcate - nu aveau așa ceva. :(Mâncărurile din meniu erau departe de specificul grecesc). A luat o supă de legume cu crutoane și un fel de tocană din carne de vită, cu garnitură de țzațichi. Eu am cerut doar o porție de biban de mare, care a fost gustos. Despre desert ce pot să spun?! Ați mâncat vreodată „baklava” care nu avea nici măcar un strop de nucă? =))

Red Dragon Asian Restaurant.

Ne-a plăcut mai mult mâncarea de la acest restaurant cu specific asiatic, chiar dacă desertul nu a fost „asian” . Mâncarea de pui cu sos dulce a fost delicioasă! :p

Despre servicii

Acestea au fost bune, mai puțin la restaurantele mici, de pe „Labranda Makadi Promenada” , unde chelnerii nu prea înțelegeau limba engleză, fiind aceeași care lucrau ziua la „Sun Set Restaurant” , atât ca debarasori cât și la curățenie. Este de înțeles, într-un fel, pentru că personalul care întreține buna funcționare a resortului – servire la masă, curățenie în camere și în exterior, curățire spații verzi și toaletare copaci, ajutoare la mobilierul plajei, etc., etc. este foarte numeros, dar nu mereu calificat. Cu toate acestea nu am văzut pe nimeni fără zâmbetul natural, ne-formal, gata oricând să-ți ofere ajutor la nevoie. Se pare că egiptenii sunt oameni buni și veseli, asta ne-a confirmat-o și reprezentanta româncă a agenției locale de turism, care locuiește - împreună cu familia - în Egipt, de 17 ani.

Despre turiștii pe care i-am întâlnit pot să spun că dominau – ca număr – familiile cu copii, de naționalitate rusă și musulmană. Ce nu mi-a plăcut este că femeile musulmane îndrăzneau să intre la piscine îmbrăcate, chiar dacă erau panouri avertizoare ce interziceau acest lucru. Noi am preferat să facem baie în apa mării.

Plaja

Am, totuși, și ceva de lăudat. Numai aici am văzut un lucru care mi-a plăcut tare mult, și anume: la plajă era zilnic un tânăr care aranja șezlongurile și parapetele contra vântului, așa cum îl rugai. Umbrelele fixe păstrau distanța impusă, iar măsuțele de sub ele erau bine făcute, cu o înălțime potrivită. În blatul din lemn erau perforate două locașuri, unul pentru scrumiera ce se golea zilnic și altul pentru paharul cu bere (sau suc), adus de la „Beach Bar” . Un alt lucru care m-a impresionat în mod plăcut este acela că parapetele contra vântului erau spălate săptămânal, pe ambele fețe.

Intrarea în mare se face lin, nisipul este fin atât pe plajă cât și pe fundul apei. Temperatura apei a fost de 24-25 ⁰C, iar pe cer nu am văzut nici măcar un norișor, tot timpul cât am stat acolo. Ploaia este un fenomen natural care nu se produce mai deloc acolo, de-aceea Nilul este (și a fost dintotdeauna) ca o mană cerească pentru egipteni. De menționat că între orele 12.00 și 16.00, era de nesuportat să stai la plajă, chiar sub umbrelă, temperatura depășind 38 ⁰C.

Dacă recomand acest hotel? Sigur că DA!

Vă invit acum să priviți pozele atașate!

---

VIZUALIZĂRI: 5372 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI