Muzeul german de istorie medicala, Ingolstadt

TIPĂREȘTE

Va povesteam aici vezi impresii ca imi doream sa ajung la acest muzeu, am ajuns, insa din pacate principala cladire ce adaposteste muzeul era in renovare pana in 2020, iar acum e inchisa din cauza de Covid, sper ca macar au finalizat-o, puteam sa vad insa un fel de partea mai noua a muzeului si curtea. Decat nimic, macar imi fac o idee, insa asa cum am vazut pe internet, locul sigur merita.

Poate ca Frankenstein, personajul creat de Mary Shelley l-a facut ceva mai cunoscut, insa pentru specialisti, muzeul ca si facultatea de altfel, fac ca acest loc sa fie cautat.

Sa revenim la ceva date “tehnice” , adresa este Anatomiestraße 18 – 20 (foarte normal ca si strada sa aiba un nume de rezonanta), pagina oficiala dmm-ingolstadt.de, program de functionare de marti pana duminica de la ora 10:00 la 17:00.

Taxa de intrare: 5 euro sau 3 euro biletul redus, gratis pana in 18 ani. Exista si diferite alte gratuitati.

De asemenea sunt ceva recomandari legate de fotografiere, vizitatorii sunt sfatuiti sa incerce sa surprinda detalii in loc sa fotografieze in fuga, sa nu foloseasca blitzul in interior (protejarea exponatelor), si daca vor sa faca poze folosind trepiedul, sa ceara permisiunea.

Si va mai retin atentia cu un aspect, este incurajata sponsorizarea, astfel incat pentru o taxa de 30 de euro pe an in afara accesului gratuit oricand, veti fi invitat in scris la expozitiile speciale dar si la aniversarile asociatiei. Si probabil ca mai sunt si altele.

Muzeul German de Istorie Medicala, fondat in 1973 isi are sediul intr-o casa (palat) construita in stil baroc in secolul XVIII (1723-1736) si aici a functionat o vreme Facultatea de Medicina a Universitatii din Ingolstadt (pana in 1800), mutandu-se mai apoi in Landshut (un alt oras minunat pe care am apucat sa il vizitez anul trecut).

Scopul acestui muzeu este de a prezenta o istorie a medicinei din antichitate pana in prezent. Expozitia permanenta este impartita in doua sectiuni, parterul reprezentand medicina pana in anul 1830, iar etajul acopera perioada de dupa 1830. Atat cat am citit si vazut despre aceasta parte a muzeului si in mod sigur merita vizitat.

Eu insa am sa ma rezum acum la partea noua a muzeului, organizata intr-o cladire aflata in capatul gradinii, opusa cladirii principale. Aici, Departamentul de tehnologie medicala a deschis o colectie de echipamente medicale sub mottoul “Vindecarea cu laser si unde soc” si poate ca acest motto vine si de la faptul ca aici se gaseste primul dispozitiv din lume pentru dezintegrarea pietrelor la rinichi cu unde soc.

Am avut onoarea sa fiu singurul vizitator al acestui spatiu si sa am parte de ghid personal, asta deoarece la intrare desi scria ca muzeul principal este in renovare pana in 2020, am intrebat daca se poate vizita ceva si am primit raspuns afirmativ, am platit biletul (o taxa modica avand in vedere ca nu se vizita tot muzeul) si doamna a luat cheia si m-a insotit la acea cladire. Dupa ce am vizitat locul, chiar a fost draguta sa imi explice cate ceva avand in vedere ca toate informatiile sunt numai in germana, la plecare mai era un cuplu care vazand ca iesim de acolo au intrebat daca poate fi vizitat locul, i-a invitat la intrare sa achizitioneze biletul si apoi sa vina inapoi aici (eu cred ca ma lasam pagubasa).

Asadar aceasta sala speciala dedicata tehnologiei in medicina face totodata si o trecere in revista a trecutului in ceea ce priveste subiectele tratate aici.

Asa ca o sa avem perioada cuprinsa intre anii 600 inainte de Cristos -1500, cu mentionarea evolutiei in medicina, si cu prezentarea unor personalitati ale epocii precum Hippocrat (460-380 inainte de Cristos), Aulus Cornelius Celsus (25 inainte de Cristos – 50), Hildegard von Bingen (1098-1179), apoi avem perioada 1500-1800 unde sunt mentionati printre altii Paracelsus (1493-1541), Ambroise Pare (1510-1590), Lorenz Heister (1683-1758).

Si ajungem si mai aproape de zilele noastre, perioada 1800-1950 cu reprezentanti Jean Civiale (1792-1867), Werner von Siemens (1816-1892), Marie Curie (1867-1934).

Si toata aceasta incursiune in istorie ne face sa ajungem la subiectul principal al acestei sali, pietrele la rinichi, si aici vedem primul echipament de spargere a pietrelor la rinichi cu unde laser si de soc, dar ca evolutie a acestui subiect atat de dureros, vedem si cum se faceau aceste in trecut, incat te gandeai la un moment dat ce era mai dureros, operatia, sau sa suporti durerea. Si toate acestea erau ilustrate fie in diverse poze sau in expunerea de ustensile utilizate, pe care cand le vedeai te gandeai daca apartin unui chirurg sau unui tamplar.

Endoscopia este un alt subiect tratat in aceasta sala si iarasi sunt ceva personalitati medicale mentionate aici, elemente pe care un specialist le poate intelege, poate ca printre cititori vor fi si persoane care stiu interpreta, insa sunt si dovezi din anii 2000, iar evolutia este uimitoare.

Si am lasat la final partea cea mai frumoasa a acestei vizite, gradina de plante medicinale. Chiar daca ar fi sa mergeti acolo pentru aceasta gradina si tot va puteti considera norocosi. Vazand gradina aveti impresia ca va aflati in gradina unui palat, asta deoarece chiar asa si este amenajat, avand in vedere ca “organizarea” baroca a influentat si amenajarea gradinii.

Cand aici inca functiona Facultatea de Medicina, s-a decis ca in spatele facultatii sa fie organizata o gradina botanica unde studentii sa fie invatati botanica si farmacie. Odata cu infiintarea muzeului aceasta gradina botanica si-a facut si ea aparitia din nou, asa incat aici vom regasi circa 200 tipuri de plante asezate dupa un plan bine gandit, in functie de grupa din care face parte substanta activa si aranjate pe familii, asa incat aici vom regasi: uleiuri esentiale, alcaloizi, saponine, mucilaginoase, uleioase, substante amarui, taninuri, si glicozide.

Exista si o sectiune dedicata speciilor cu diferite ingrediente utilizate in homeopatie sau medicina populara. Asta insa nu inseamna ca veti primi acolo si diferite retete, insa va veti bucura in mod sigur (eu una m-am bucurat) sa vedeti plante pe care le cunoasteti sau altele de care ati auzit.

Dar aceast gradina botanica mai are si o zona speciala adaptata persoanelor cu deficiente locomotorii si/sau de vedere, gradina parfumata si tactila, asta deoarece aici spatiul este adaptat chiar si scaunelor cu rotile, plantele sunt inaltate iar placutele de identificare a plantelor au si descrierea in limbaj Braille.

Aici se gasesc circa 50 de specii, la unele a fost usor sa ma prind despre ce eate vorba asa ca am sa mentionez de exemplu: rozmarin, eucalipt, menta, coada calului.

Aceasta gradina botanica este una minunata, si ceea ce face ca in final totul sa fie deosebit, este ca in aceasta gradina botanica, in mijlocul aleilor se gasesc niste mese si scaune de cafea, cu acel aer retro si asta deoarece aici functioneaza si o cafea si locul este rezervat persoanelor peste 18 de ani. Sunt doar cateva masute albe, de cate 2-4 persoane, asa incat chiar ai senzatia ca ai iesit la o cafea in curtea unui palat. Mai trebuie mentionat ca accesul in gradina este liber, asa ca daca sunteti in trecere prin zona si vrezi sa beti o cafea intr-un decor deosebit dar fara a vizita muzeul, acesta este locul.

Acum insa asa cum am citit in pagina oficiala, muzeul dar si gradina botanica sunt inchise (deci si accesul la cafea), insa pentru a nu vaduvi vizitatorii de bucuria acesti gradini, un farmacist te invita la o vizita virtuala a gradinii, ce are loc in fiecare zi de marti, in care prezinta plantele medicinale de sezon.

Si daca atat cat am prezentat v-a placut (mie mi-a placut) sunt convinsa ca atunci cand muzeul va fi deschis, sigur va fi o incantare in a-l vizita. Pana atunci insa sa fiti sanatosi si sa ne auzim de bine.

---

VIZUALIZĂRI: 401 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI