Vila Dimitrakis

TIPĂREȘTE

N-o să descriu Parga, pentru că am citit cum au prezentat-o alţii şi sunt de acord cu părerile exprimate de ei. N-ar avea rost să reiau ceva deja descris.

Despre vilă, deci. Se află pe o alee paralelă cu strada principală, aşa că e mai protejată de zgomotul traficului.

Ni s-a repartizat camera nr. 3 – aflată la ”etaj”, în sensul că din stradă am avut de urcat 22 de trepte pe o scară exterioară destul de abruptă, cum am întâlnit în Grecia şi în alte părţi (de ex. vila Ioannis din Potos, Thassos, vila Alexis din Nei Pori); cam dificil cu valizele. Am pus etaj în ghilimele pentru că din balcon se vedea ca fiind parter (casele fiind construite în pantă, nu au acelaşi număr de niveluri pe toată suprafaţa). Camerele 1,2, 3,4 şi 5 sunt cu accesul pe această scară. La cele de la 6 la 9, fiind spre faţadă, se ajunge pe mai puţine trepte.

Intrăm într-un vestibul-chicinetă unde, în partea de vestibul tare ar fi fost comod să fie şi un cuier. Chicineta bine dotată, doar că foarte mică, deşi spaţiul ar fi permis încă un corp de mobilier măcar. Pe uşa frigiderului nu se puteau ţine sticle, lipsea partea care le-ar fi ţinut drepte. Hota nu funcţiona. Nici lumina din vestibul. Ni s-a spus că nu era becul ars, ci defect întrerupătorul. În cele 14 zile de sejur nu a fost reparat.

Camera foarte spaţioasă, cu 3 paturi dintre care două alăturate să formeze un matrimonial. Pe cel de-al treilea l-am folosit să ţinem pe el valizele, alternativa ar fi fost să le ţinem pe podea… În plus, pe lângă mobilierul obişnuit, o măsuţă şi două scaune – poate pentru luat masa dacă plouă (ceea ce nu s-a întâmplat)? Le-am tras lângă pereţi ca să nu ne lovim de ele. Internetul avea semnal foarte slab, nu se putea conta pe el. (Noroc cu terasele de pe faleză care toate aveau şi dacă te aşezai pentru consumaţie îţi dădeau parola).

Dar: veioze la capul patului, deasupra noptierelor, cu întrerupătoare la îndemână, şi multe prize, lângă noptiere, lângă măsuţa de toaletă, la chicinetă etc. Foarte convenabil.

Balconul spaţios (de fapt o loggie), cu măsuţă şi două scaune (toate pliante, dar de lemn, nu de plastic) şi uscător de rufe. Dimineaţa parţial însorit, după-amiaza cu umbră.

Baia spaţioasă, de asemenea, ar fi permis o cabină de duş puţin mai largă (este închisă cu panouri, NU cu perdea); noi nu suntem nişte persoane masive, dar acel pătrat cu latura de 55 cm era, totuşi, cam strâmt, iar deschiderea dintre panouri, pentru acces, avea doar 40 cm. O surpriză pentru regimul self-catering: se asigură prosoape, două de faţă, două de baie, inclusiv unul pentru ieşit din duş.

Pe cele două mese (din cameră şi din balcon) feţe de masă! Pe noptiere şi măsuţa de toaletă milieuri brodate. Sigur, aspect neesenţial, dar care dădeau un aer în plus de ”acasă”.

La două zile se scotea gunoiul, prosoapele şi aşternuturile se schimbau o dată în decursul unui sejur de 7 zile, când se făcea şi curăţenie. În caz de nevoie, pe holul dintre camere se află permanent o mătură, un făraş şi o găleată cu un mop. Doamna Rita, care se ocupă de curăţenie, este foarte amabilă, prietenoasă, şi încearcă să rezolve toate problemele (într-o zi i-am semnalat ca s-a ars becul din balcon. La sosirea de la plajă am găsit un bec nou-nouţ pe pat. Nu ştie decât 2-3 vorbe englezeşti şi, evident, greceşte, dar te poţi înţelege cu ea pentru că e plină de bunăvoinţă.

Uşile de la balcon (camera nu are alte ferestre) nu sunt prevăzute cu plase împotriva ţânţarilor, doar cu o perdea de voal, dar cât am stat noi nu am avut nevoie.

Pe strada principală, destul de aproape, este o brutărie bună The Green Bakery (pâinea 0,90 Euro). Au şi produse de patiserie foarte bune.

Tot pe strada principală, două magazine alimentare bine aprovizionate, Arista şi Proton.

Distanţa de la vilă până la faleză/port/centrul comercial şi majoritatea tavernelor – 10 minute în mers lejer cu toate ca străzile au unele porţiuni de pantă destul de abruptă. Plaja din oraş, Krioneri, aflată în aproximativ aceeaşi zonă, ni s-a părut mică şi înghesuită, aşa că am decis să ne ducem zilnic la Valtos. Prin urmare distanţa mică până în port a fost un avantaj, de acolo luam taxi-boat (4 Euro de persoană dus-întors).

Până la urmă toate ”neajunsurile” pe care le-am semnalat au fost fleacuri. Sejurul a fost unul deosebit plăcut, iar cazarea chiar e bună.

În rest, toată lumea veselă, plină de bunăvoinţă şi mereu gata să te servească, să-ţi dea lămuriri etc. Cu toată criza, restul la bani îl primeşti până la ultima centimă, chiar şi la restaurant. Dintre taverne nouă ne-au plăcut mult Bacchos şi Zorbas – mâncare foarte bună, servire promptă şi preţuri doar uşor mai mari decât eram obişnuiţi din anii trecuţi (din alte staţiuni), adică 2-3 Euro în plus pentru o cină de două persoane. Bacchos e foarte solicitat pentru că are un număr de mese mai mic, dar eşti invitat să aştepţi puţin în faţă, pe faleză, timp în care eşti servit cu vin sau suc din partea casei. Foarte plăcut ni s-a părut şi Corfu-bar, deasupra plajei Krioneri, cu o privelişte splendidă.

---

VIZUALIZĂRI: 2048 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI