Oameni de cosmar, locuri de vis

TIPĂREȘTE

Se spune ca omul sfinteste locul. Insa, din nefericire, de multe ori exista locuri minunate in tara noastra, in care natura este de o frumusete ce iti taie rasuflarea, dar unde oamenii nu au facut inca cunostinta cu bunele maniere. Asa este si locul despre care va voi povesti in cele ce urmeaza.

Am ajuns la aceasta pensiune dupa ce a trecut agitatia sarbatorilor de iarna pentru a ne putea bucura pe deplin de farmecul statiunii linistite.

Vila se compune din P+2 si este formata din apartamentul proprietarilor (o parte din parter) si din camerele pentru turisti. Separat exista o cladire in care se afla o sala de luat masa si bucataria.

Desi toate camerele erau libere, am fost cazati la parter, in camera de langa apartamentul gazdelor. Initial ne-am bucurat, gandindu-ne ca astfel vom avea parte de linistea mult asteptata. In camera era curat iar asternuturile si prosoapele erau schimbate. La prima vedere am fost incantati si nu am avut nimic de obiectat. Insa pe parcursul sejurului nu s-a facut deloc curatenie si nu ni s-au schimbat asternuturile sau prosoapele. Foarte neplacut a fost faptul ca cearcaful de pat intrase la apa si cum te miscai putin se dadea la o parte si ajungeai pe salteaua murdara. De asemenea, in afara celor doua perne mari, mai erau cateva pernute care nu puteau fi folosite fiindca husa lor nu fusese de mult timp spalata. In baie era curat, nu stiu cat de dezinfectat era. Ce mi s-a parut ciudat era un burete de baie care nu era nou... Se presupunea ca trebuia sa-l folosim dupa alti turisti? In afara de un sul de hartie igienica, baia nu era dotata cu alte produse de igiena personala. Un alt punct minus era ca baia era foarte mica si ca trebuia sa te muti dintr-un loc in altul cand deschideai usa.

Dar nimic din toate acestea nu ne-a deranjat prea tare. Insa in prima dimineata a inceput cosmarul. Mai intai, am fost treziti pe la 7 de un copil de 2-3 ani care il striga pe tatal lui fara ca nimeni sa-i spuna sa se opreasca. Turisti necivilizati, m-am gandit. Ca apoi sa aflu ca era copilul gazdelor noastre primitoare. E copil, am zis, trecem si peste asta. Ne trezim cu greu desi eram obositi dupa drum si venisem la munte sa ne odihnim. incercam sa dormim dupa-amiaza, insa acest lucru s-a dovedit a fi cam dificil cu televizorul 'vecinilor gazde' dat la maxim, cu tipetele copilului, cu strigatele lor. In final, vine si ora lor pentru somnul de dupa-amiaza. Reusim si noi sa adormim, cu greu, caci ne enervasem destul. Si tot gazdele grijulii au avut grija sa ne trezeasca, avand treburi importante de discutat la telefon in fata usii de la camera noastra. Cam asa s-a intamplat in fiecare zi.

Vila este situata la marginea padurii, langa cimitir, insa acesta nu se vede. Privelistea catre munte este splendida. Insa camera noastra a avut vedere in partea opusa muntelui spre o straduta si spre alte case.

Drumul catre partia de schi dureaza cam o ora, accesul facandu-se prin centrul orasului, deci fiind nevoit sa cobori si sa urci de doua ori. La telecabina se ajunge cam in 20 minute.

Am incercat sa fac o prezentare obiectiva a acestui loc de cazare, pentru ca fiecare turist sa poata face alegerea cea mai buna in functie de cerintele proprii.

---

VIZUALIZĂRI: 1997 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI