Splendorile Romei

TIPĂREȘTE

A doua oprire din croaziera cu vasul MSC Lirica, despre care v-am povestit aici, a fost in portul Civitavecchia, port la Marea Tireniana, aflat la 80 km nord de Roma, port vechi, intemeiat din secolul al II lea, de catre imparatul roman, Traian. Cine nu dorea sa ramana pe vapor, avea doua optiuni: In prima putea opta sa viziteze orasul cu un autobuz care astepta la coborare, primind si o harta, in care avea de vizitat fortul, care se zarea de pe vapor, Poarta Livorno, Piazza Leandra, Biserica Orazione e Morte, o catedrala in stil baroc si casa in care ar fi locuit scriitorul Stendhal.

A doua optiune era o excursie la Roma. Pe care fiecare si-o putea organiza, dupa bunul sau plac. Se putea merge si cu trenul la Roma, pentru ca era destul timp, de dimineata, pana seara la orele 18. Erau pe vapor foarte multe variante de excursii optionale, de la 45 de euro, pana la 112. Noi, alaturi de grupul de turisti din Bucuresti, care avea si un ghid, de care’’ ne lipisem’’ inca din prima zi (spre marele nostru noroc), am ales varianta care ne oferea doar transportul cu autocarul pana in Roma, deci excursia care costa 45 de euro de persoana.

Inainte cu o zi, cand am achitat excursia, ghidul roman ne-a spus ca nu vom putea ajunge la Vatican, deoarece autocarul ne va lasa undeva mult prea departe si ca vom incerca sa vizitam alte obiective turistice importante, atat cat timpul ne va permite.

In dimineata plecarii, imbracati si incaltati lejer, dupa sfaturile colegilor de aici de pe site, ne-am intalnit cu grupul nostru, inainte de coborarea de pe vapor. Si am fost intorsi inapoi de urgenta, pentru ca timpul ne presa si planurile se schimbase, autocarul urmand sa opreasca chiar la Vatican, deci puteam vedea si Basilica Sfantul Petru, iar noi trebuia sa avem tinuta potrivita pentru acest loc. Asadar, rapid inapoi in cabina, am luat la pachet o fusta in rucsac, urmand sa o imbrac acolo peste pantalonii scurti, de forta majora si repede sa nu ma pierd de grup. Bine ca nimerisem cabina din prima, ca la cat e de mare vaporul, uneori nu-mi iesea din prima! Si era distractiv!

La coborare, erau foarte multe autocare, adeverindu-se proverbul care spunea ca ‘’Toate drumurile duc la Roma’’! Am primit fiecare o harta a Romei si in piept ni s-a lipit la fiecare turist un abtibild cu sigla MSC Cruises si nr 12, nr autocarului cu care urma sa ne si intoarcem pe vapor, seara. Drumul a fost placut si usor, pe autostrada si in aproximativ o ora intram in Roma! Era o dimineata insorita de mai si nici nu ne puteam imagina ca nu va fi asa pana la sfarsitul zilei!

Eu am mai trecut in urma cu un an si ceva pe la periferia Romei, intorcandu-ne din insula Capri, dar nu am avut ocazia sa vizitez pana acum Cetatea Eterna! Si aveam de gand, dar inca nu sosise momentul, putand alege din Timisoara zboruri ieftine la Roma, daca cumparam biletele din vreme. Pe atunci, aveam alte ganduri, adica doream cand voi ajunge prima data la Roma sa nu alerg bifand obiectivele turistice vizitate de toata lumea, ci sa hoinaresc asa la voia intamplarii si sa descopar doar ce-mi va iesi in cale. Bineinteles ca cititsem aproape toate reviews-urile care s-au scris aici despre acest subiect inepuizabil si stiam multe lucruri despre Roma. Aveam in minte si- o multime de imagini, din multimea fotografiilor incarcate de voi pe site

Vaticanul - sau Roma papilor

Parcarea subterana era undeva la 2-3 minute de mers pana la Vatican, foarte mare, plina in special de autocare. Dupa ce ne-am fixat in memorie cum arata autocarul nostru si locul unde l-am lasat, am pornit toti cei 17 catre Vatican! Nici nu va puteti imagina cata emotie aveam, pentru ca visul oricarui credincios romano-catolic este sa ajunga macar o data in viata la Vatican! Din transmisiile televizate imi imaginam cumva, dar acum aveam sa ma conving si eram sigura ca nu voi uita niciodata aceasta zi. Mi-am scos rapid fusta din rucsac si am imbracat-o peste ce aveam, pentru ca tinuta era obligatorie si la femei, dar si la barbati - fara picioare si umeri dezgoliti. Un roman din grup, cu mult umor imi sugera sa cer ajutor la imbracat vreunui episcop sau cardinal, ca tot eram pe teritoriul lor!

Vaticanul, aceasta mica cetate-stat, este inconjurata de ziduri inalte. E resedinta permanenta a papilor si cel mai mic stat din lume, cu doar 0,44 kmp, care este condus de un papa! Cuprinde Piata Sfantul Petru, Basilica Sfantul Petru, Muzeul si Gradinile Vaticanul. Din pacate fiind duminica, muzeul era inchis si am vizitat doar primele doua.

Piata Sfantul Petru

Cum am pasit in piata, deja eram pe teritoriul Vaticanului! Am amutit de atata frumusete! Mii de pelerini invadase piata, dorind sa poata vedea acest mare centru al crestinatatii! Piata Sfantul Petru este opera lui Bernini, la care a lucrat la ea 11 ani, este foarte spatioasa, poate gazdui sute de mii de oameni si are forma ovala. In partile laterale este inconjurata de coloane immense, care se unesc sus printr-o balustrada care este decorata cu statuile a 140 de sfinti crestini. Are o arhitectura grandioasa, care produce un efect vizual coplesitor. In mijloc este Obeliscul si cele doua fantani ale lui Michelangelo si a lui Bernini. Am facut zeci de fotografii aici!

Un mare banner il infatisa pe actualul papa si era asezat undeva in partea stanga. Ghidul ne-a aratat si balconul sau loja in care papa isi face aparitia, impreuna cu cardinalii, cu prilejul ocaziilor speciale. Imi si imaginam cat de frumos e de Craciun aici, cu bradul impodobit, langa Obelisc, cand Sfantul parinte, care este si suveranul statului iese si binecuvanteaza orasul in toate limbile pamantului, dupa ce garda de onoare prezinta onorul, garda elvetian, iar, fanfara canta imnul papal!

Ne-am si asezat si noi la coada la care erau sute de turisti si care poate descuraja orice turist grabit. Dar nu e asa, pentru ca desi era mare, parcurgand tot semicercul, de langa statuia Sfantului Petru, in aproximativ 30 de minute eram la intrare.

Basilica Sfantul Petru

Am trecut prin controlul de securitate, asemanator celui din aeroport, sau de la imbarcarea pe vapor si nu am observat sa aiba cineva probleme, nici macar cu tinuta, incat sa fie intors inapoi. Apoi ghidul ne-a dat intalnire la iesire peste o jumatate de ora, in caz ca ne pierdem unii de ceilalti. Totusi noi am incercat sa nu ne indepartam prea mult de el pe cat posibil, ca sa aflam cat mai multe lucruri si am reusit.

Afara, in fata basilicii sunt cele doua statui ale Sfintilor Petru si Pavel. Am urcat o multime de scari, prin aglomeratie si am ajuns la intrarea centrala, care inca mai pastreaza usile de bronz de la prima biserica care ar fi fost ridicata in locul acesteia, care a fost distrusa prin secolul al XV lea. Se spune ca biserica veche ar fi foar construita chiar deasupra locului in care s-ar fi aflat mormantul Sfantului Petru (decedat in anul 64), de aici si denumirea!

Biserica actuala este deosebit de frumoasa, doar fotografiile o pot descrie. Este veche de secole, la ea se spune ca au muncit 40000 de sclavi. Multi artisti au realizat opere remarcabile aici, dar mai cu seama Michelangelo cu cupola sa si lucrarea intitulata’’ Pieta’’ realizata cand artistul avea doar 22 de ani, pe care am observat-o la intrare, in dreapta, semnata de el chiar pe pe maneca vesmantului Mariei. Apoi baldachinul lui Bernini, facut din bronzul luat de-un papa de la Panteon, foarte impunator, aflat chiar deasupra altarului papal. Tronul de bronz se presupune a fi creeat tot de Bernini.

Alti mari artisti care au lucrat aici ar mai fi Bramante si Rafael Sanzio. Dar arta lui Michelangelo te cucereste, ea este eterna! Daca istoria trece, arta ramane. Regret ca nu am avut timpul necesar sa urc sa vad cupola, m-am multumit doar cu pozele facute de voi si incarcate aici. Slujba tinuta de papi aici se oficiaza fix deasupra unde este grota cu mormintele altor papi, dupa spusele ghidului. Statuia Sfantului Petru este impresionanta, se poate observa faptul ca pe piciorul drept are bronzul distrus de atatea pupaturi ale credinciosilor care il venereaza.

In rest …e greu de descries in cuvinte, totul m-a impresionat, de la picturile si statuetele de pe pereti, cupola, mormintele diferitilor membri ai bisericii catolice, aflate in biserica, la vedere, pana si modelul mozaicului! E si normal, doar aveam de-a face cu preferintelor papilor, oameni rafinati si bine instruiti, care s-au tot intercut de-a lungul timpului prin puterea lor de a domina suflete, dar si prin forta artei!

In afara faptului ca Basilica Sfantul Petru este o mare opera de arta, nu am uitat nici o clipa ca ea este totusi o biserica! Pentru noi, facand parte dintr-o parohie catolica, vizita aici ne-a umplut sufletul de bucurie, mai ales ca era duminica dimineata si era chiar momentul Sfintei Liturghii! Ne-am rugat din tot sufletul si am multumit Domnului ca ne-a ajutat sa ajungem la Vatican. Aici, oricat de pacatos ai fi, te simti cu un pas mai aproape de Dumnezeu!

Timpul a zburat si am fost nevoiti sa iesim, la intrare ne-am intalnit cu restul grupului, dar nu inainte de a admira uniforma si atitudinea plina de sobrietate a garzii elvetiene, aflata la datorie, la intrare!

Muream de sete, era amiaza si era cald, ne-am deplasat cu grupul catre iesirea din piata, tot mai aglomerat era si foarte multa politie, supraveghind situatia. Am oprit cu totii la Barul Sfantul Petru, o apa minerala de 0,500 costa 2 euro, iar o bere la halba 7 euro.

Autobuzul Hop On-Hop Off ’’

Am cumparat bilet pentru firma’’ Roma Cristiana’’, cu 12,50 euro de persoana, valabil 48 de ore. Eu ador acest de mijloc de transport in orasele mari, data viitoare cand vin la Roma vreau o zi intreaga sa ma tot plimb cu el, pentru ca acum a fost prea putin timp. Ne-am bucurat ca am gasit loc sus si puteam fotografia, filma si admira in voie frumusetile Romei-orasul muzeu, sau orasul asezat pe mai multe coline, cum mai este denumit uneori!

De fapt, eu cred ca Roma este cel mai aglomerat oras turistic pe care am vazut pana acum! Masinile trec in siruri dese, incat te gandesti ca ajung pe trotuare! Agitatia expansiva e la ea acasa! La periferie, din autocar am observat foarte multa mizerie pe strazi, care nu cred ca provenea de numarul mare de turisti care viziteaza zilnic Romapentru ca acolo nu era zona turistica, sau poate ca era duminica si nu lucrau cei responsabili cu asigurarea curateniei stradale.

Castelul de Sant Angelo

L-am vazut din autobuz si l-am fotografiat. Ghidul ne-a vorbit cateva cuvinte despre el, dar nu aveam timp sa-l vizitam. Este un castel-fortareata, asezat nu departe de Vatican, pe malul Tibrului, care a fost transformat in temnita. Aici au fost inchisi de inchizitie Cellini si Giordano Bruno. A servit mult timp si ca un bun loc de refugiu pentru papi.

Podul din apropierea lui peste raul Tibru este un pod pietonal deosebit de frumos, presarat cu statui de ingeri. Se numeste Ponte Sant’Angelo si a fost realizat de Bernini.

Piazza Navona

Am coborat aici si am fost incantata din prima clipa de aceasta piata, pentru ca este plina de viata! Este un loc care reprezinta foarte bine epoca baroca. Pe vremuri aici era scena duelurilor, a carnavalurilor si a spectacolelor de circ. Acum - un loc minunat de plimbare, de petrecerea timpului liber intr-un loc boem. O multime de statui vii, imbracate cat mai diferit, nelipsitii trubaduri ai strazii si pictori care si-au expus spre vanzare lucrarile sau se ofera sa-ti faca pe loc un portret, care il pot realiza si daca modelul absenteaza, doar cu ajutorul unei fotografii! Pe langa cladirile impresionante, sunt o multime de terase, nu stii la care sa te asezi.

Biserica Sant’Agnese se afla tot aici si Obeliscul egiptean al lui Domitian.

Dar puntul de atractie cel mai important il constituie cele trei fantani, opere ale marilor sculptori a carei faima va fi vejnica, realizari artistice greu de egalat: in mijloc Bernini a creeat Fantana celor 4 fluvii, din 4 continente (Gange, Nil, Dunarea si Rio de la Plata), apoi in partile laterale sunt alte doua, Fontana Maurului si Fantana lui Neptun, toate trei extraordinar de frumoase, orice turist incerca sa faca macar o fotografie in preajma lor! Daca erau la noi, ma tem ca intr-o dimineata ar fi disparut, ramanand doar apa! Am avut 40 de minute liber, dupa care ne-am si alaturat din nou grupului si am pornit mai departe, cu inca o mica pauza la o gelaterie, pe o straduta ingusta, tipic italiana.

Panteonul-sau Basilica Di Santa Maria ad Martyres

Se afla in Piazza della Rotonda, o piata mica si foarte aglomerata de turisti. Aici am intalnit primul roman, lucra ospatar la o terasa din apropiere si s-a oferit sa ne faca o fotografie, auzindu-ne vorbind romaneste, nemultumiti de faptul ca numai fotografii separat avem din Roma.

Panteonul este o cladire imensa, cu ziduri foarte groase, asemanatoare templelor grecesti, foarte veche, datand din anul 25 i Hr, construita de Agrippa, in scopul de a ne aminti de victoria de la Actium a Imparatului Octavian impotriva lui Antoniu si Cleopatra. A fost templul tuturor zeilor, apoi a fost distrus si refacut, momentan fiind singurul monument roman care arata intact pana in prezent din Roma. Din secolul VII, este biserica crestina si se tin slujbe, cladirea avand o acustica exceptionala.

Dupa explicatiile primite de la ghid, in fata monumentului, am fost lasati 15 minute liberi sa putem vizita interiorul. Dar am avut o ‘’confruntare’’ tare nostima, chiar in fata intrarii la Panteon, cu un tanar razboinic roman, urmas al lui Traian, imbracat in costum medieval, moment care s-a terminat pasnic, dacii si romanii facand pace, iar sotul a fost pe faza, imortalizand toata scena, fotografie pe care o voi incarca aici s-o vedeti si voi, printre cele 60 cate am pregatit din prima mea vizita mea la Roma.

Panteonul este chiar un paradox! Cand am intrat in cladire am remarcat mai intai deschizatura cupolei catre cer, de 9 m, despre care ne povestise ghidul si am fost uimiti de lumina naturala care patrundea acolo, facand interiorul si mai placut, predominand decoratiunile din marmura galben – pai si pe alocuri visinie. Nu mi s-a parut intuneric, cum scria pe aici cineva! Cu toata deschizatura cupolei catre cer, nu ploua in interior niciodata. Acea deschidere simbolizeaza ochiul atotvazator din ceruri!

Usile de la intrare sunt cele originale, pastrate de peste 1800 de ani.

Dupa ce am admirat aceasta cladire foarte armonioasa, cu picturile si decoratiunile ei de pe peretii interiori, am observat cateva morminte ale unor personalitati importante, este vorba despre cel a lui Victor Emanuel al II lea, cel care a fost primul rege al Italiei unificate, cel al regelui Umberto I si al artistului Rafaello Sanzio, care s-a stins la doar 37 de ani. De la Panteon, cu mult timp in urma au fost luate multe prazi, mult aur si bronz de la acoperis de catre imparati si papi (probabil ca proverbul acesta e Italian: ‘’Sa faci ce zice popa, nu ce face popa!).

Am iesit afara, am facut cateva fotografii in mijlocul pietii, in fata fantanii arteziene, unde este si un alt obelix egiptean. Razboinicul meu roman era tot acolo, foarte ocupat cu o juna blonda, incercand, sa-i aseze pe cap coroana, asa ca am plecat! Gata cu gluma, ca ajungem la alta biserica.

Biserica Sfantul Ignatiu de Loyola

Este o biserica frumoasa, construita in stil baroc, in piata cu acelasi nume. Nu am zabovit mult, slujba se terminase, erau doar cativa turisti. Am admirat tavanele pictate de Andreea Pozzo. Biserica poarta numele lui Ignatiu de Loyola, cel carea intemeiat Ordinul Iezuit, o anumita ramura a bisericii catolice.

Altarul este oranament cu aur, argint si multe pietre pretioase. Caracteristica este cupola falsa, care se poate observa doar dintr-un anumit unghi, adica stand fix in cercul de pe culoarul dintre randurile de banci. A fost construita la inceputul secolului al XVI lea. Seara urma sa fie un concert acolo, dar noi trebuia sa ne grabim sa ajungem sa mai vedem cateva din splendorile Romei, pentru ca timpul zbura.

Fontana Di Trevi

Iata-ne ajunsi si aici, nici nu se putea fara! Acest coltisor este unul din minunatele simbloluri ale Romei! Cuvintele sunt de prisos, poate ma vor ajuta fotografiile. Aici am stat mai mult ca in celelalte locuri. Am hoinarit oprindu-ma la fiecare coltisor, pentru a admira zidurile vechi. Apoi am vizitat biserica din apropiere, nu-i stiu numele, poate ma ajuta cineva, nu e mare, dar foarte frumoasa.

Am fost la pizza, din nou la inghetata si la magazinele din jur. Cu greu am reusit sa ne putem fotografia in fata fantanii, lipita de peretele decorativ, deoarece erau foarte multi turisti. De fapt, aici era cea mai mare aglomeratie pe care am vazut-o in aceasta vacanta. Aici si la Verona, in curtea Julietei! Cu toate acestea, atmosfera degajat si lipsita de griji se putea citi pe fetele turistilor de toate nationalitatile.

Fontana di Trevi este unul dintre cele mai mediatizate locuri din Roma. Cine ajunge aici poate arunca un banut in apa, pentru indeplinrea dorintei. Se spune ca se adune sume fabuloase de aici, tinand cond cati de multi turisti se perinda. Banutul aruncat acolo se zice ca iti asigura revenirea in Roma! Am remarcat si aici politia italiana, care patrula de zor.

Nu se facuse ora intalnirii cu grupul si au inceput cativa stropi de ploaie sa picure. Apoi s-au si indesit. Nu aveam ‘’ombrelone’’, asa ca ne-am intors in biserica din apropiere. Ce buna este casa Domnului pentru noi toti, mai ales pe vreme rea! De acolo de pe treptele bisericii, am facut din nou fotografii catre fantana si recunosc ca sunt imagini complet diferite de primele si acest lucru se datoreaza multimii culorilor de la umbrele.

Piazza Di Spagna,

Am ajuns prin ploaie agale in Piata Spania. Strazile erau pline de marocani care faceau afacerea vietii lor, vanzand umbrele chinezesti cu 5 -6 euro. La inceput am refuzat sa –mi cumpar, pentru ca ploua foarte putin, cu picaturi mici si rare. Apoi ma gandeam sa-mi cumpar o pelerina de unica folosinta, cum si-au cumparat multi turisti din grupul nostru, cu 2 euro, dar mi se pareau caraghioase. Dupa ce m-a udat binisor, mi-am cumparat o umbrela, care nu m-a ajutat decat pana am traversat prima strada si vantul mi-a si intors-o pe dos si s-a si rupt, cum imi si imaginam inainte a o cumpara!

Piata nu era aglomerata, datorita vremii. Am vazut de sub umbrela un alt obelix, Colonna dell’Immmacolata si cladirea Ambasadei Spaniei la Sfantul Scaun, dupa care probabil si denumirea pietei si in sfarsit am ajuns la celebrele Trepte Spaniole (care practic au fost construite cu fonduri franceze, dar au primit aceasta denumire de la numele pietei). Despre Treptele Spaniole citisem ca aici s-ar fi odihnit candva si Balzac, Byron si chiar Stendhal, veniti aici in cautarea inspiratiei!

Bineinteles ca in pozele mele veti avea o alta imagine asupra subiectului, nicidecum nu arata pline de turisti ca in cele ale voastre! Mai sus am admirat si Biserica Trinita Dei Monti.

In fata treptelor o alta bijuterie creata tot de marele Bernini-o fantana cu arca la mijloc-Fontana della Barcaccio. Mai este denumita si Fantana vechii corabii. E absolut superba!

Am luat din nou autobuzul Hop On –Hop Off, acum erau scaunele ude de la ploaia care parca se si indesise, nu mi-a mai placut ca si dimineata.

Piazza Venetia

Aici un alt monument imens impresioneaza prin arhitectura si grandoare! Este monumental lui Vittorio Emanuele al II lea, primul rege care a unificat Italia. Un monument din marmura alba, care atrage instinctive orice privire.

In jur sunt multe cladiri spectaculoase, amintesc doar Palatul Venetia, arata ca si un castel, este o capodopera din timpul renasterii, aici avand resedinta pe rand, guvernul lui Musolini (ghidul ne-a aratat si fereastara de unde el iesea si isi tinea discursul), apoi aici au mai avut resedinta cativa papi, iar in perioada lui Napoleona fost sediul administrativ francez. O perioada de timp a functionat si ca Ambasada a Republicii Venetia. Astazi-este muzeu.

Aici se intalnesc multe artere de circulatie din Roma.

Columna lui Traian

Este in apropierea monumentului despre care am scris mai sus, l-am fotografiat de acolo cu zoom. Timpul nu ne-a mai permis sa mergem pana acolo, sa admiram de aproape basorelieful in forma de spirala, care s-a pastrat excelent de-a lungul timpului. Dateaza din anul 113 si a fost ridicat in cinstea victoriei lui Traian pentru cucerirea Daciei. Este construit din marmura de Carrara si la baza lui s-ar afla ingropata cenusa lui Traian. In varful columnei, la inceput s-a aflat statuia lui Traian, dar a fost inlocuita cu cea a lui Sfantul Petru, care se poate observa si astazi.

In timp ce ascultam povestile ghidului, mi-am amintit de Badea Cartan care a venit din Cartisoara la Roma pe jos, sa vada Columna lui Traian si obosit si fericit ca a reusit sa-si indeplineasca marele vis, a adormit la picioarele columnei, iar dimineata ziarele din Roma au scris ca in acea noapte un dac din basorelieful de pe columna s-a dat jos si s-a culcat la baza acesteia!

Mai prindem, oare, vaporul?

Acum urmeaza o faza foarte palpitanta din excursia mea la Roma! Avand ghid in limba romana, noi toti eram foarte relaxati, fara nici o grija, ca-n vacanta si nu am fost atenti la nici un detaliu legat de ora intoarcerii, ci doar la locul unde ne astepta autocarul. Ghidul nu stiu cum de-a reusit sa incurce orele si a fost sunat de catre sofer, spunandu-i ca toate autocarele au plecat catre portul Civitavecchia (fiind ora avansata), unde ne astepta vasul de croaziera cu care sosisem si care la ora 18 avea plecarea catre Salerno! Doar autocarul nostru nu, din cauza ca noi nu am sosit la ora stabilita de dimineata! Rapid a trebuit sa gasim o varianta buna cu care sa ajungem in parcarea subterana de la Vatican! Cu autobuzul nu puteam, ca dura prea mult.

Ce altceva mai bun decat taxi? ! Ne-am impartit urgent tot grupul, cate 4 in 4 taxiuri, in ultimul chiar 5, pentru ca eram 17, iar ghidul le-a dat instructiuni unde sa ne duca si am pornit catre autocar. Ador la nebunie situatiile neprevazute de acest gen si intotdeauna imi place sa ies din ele victorioasa! Eu nu am nimerit cu sotul in acelasi taxi, dar momentan nu parea sa aiba vreo importanta. Ma bucuram in continuare de privelistea ce mi se infatisa din goana taxiului, uitandu-ma des dupa celelalte 3 in spate. Se oprise si ploaia, chiar se vedea si soarele. Am ajuns cam in 10-15 minute in parcarea subterana de la Vatican, care acum era goala, comparativ cum era dimineata. Doar autocarul nostru, nr 12, care ne astepta cu motorul pornit, plin de turisti unguri de pe vapor. Taxiul nu a costat mult, spre surprinderea mea, doar 10 euro, adica 2,5 de persoana.

Noi am sosit primii, apoi masina in care era ghidul si se vedea sosind si cea de-a treia. Dar a 4 masina- nu! Si din celelalte doua nu a coborat sotul meu! In cea de-a patra a urcat el si o familie din Lugoj. Mai asteptam. Nimic! Ghidul imi cere nr de telefon al sotului il suna, nu poate lua legatura cu e, nu avea semnall. Numerele de telefon ale celor din Lugoj nu le avea nimeni. Si uite asa faceam haz de necaz, ma si vedeam pierduta de sot in Roma, fara bani in buzunar, cardurile tot la el, la mine doar ceva maruntis…eu avand sansa sa mai prind vaporul, el nu prea! Uitasem de tot, chiar si de disconfortul produs de ploaia care imi udase hainele pana la piele!

Intr-un final…fericit, bineinteles, apare si cea de-a patra masina, care la un semafor s-a pierdut de celelalte 3 si nu a mai nimerit din prima intrarea in parcarea subterana de la Vatican si s-a tot invartit de vreo 3 ori in jur, pana sotul si-a amintit de un amanunt remarcat de dimineata si l-a dirijat si asa au ajuns la timp.

Am urcat rapid in autocar, putin rusinati, incercand sa ne ferim de privirile celorlati turisti nevinovati, care au fost nevoiti sa ne astepte pe noi. Drumul de intoarcere catre portul Civitavecchia mi s-a parut si mai scurt la intoarcere. A fost o excursie frumoasa, nici nu mi-am imaginat ca pot vedea atatea lucruri intr-o singura zi. Mi-ar fi placut sa pot vedea si statuia Lupoaicei, cu Remus si Romulus, intemeietotii Romei, conform mitologiei romane, dar nu a fost sa fie. Ramane pe data viitoare, pentru ca nici Roma nu a fost facuta intr-o zi, din contra, se spune ca nu-ti ajunge o viata de om sa descoperi intreaga Roma. Pentru ca ea are istorie la fiecare colt si pe fiecare strada.

La Roma- am descoperit o alta viata, am ‘’respirat’’secole de istorie! Mi-ar placea ca data viitoare (pentru ca sunt convinsa ca v-a mai exista o ‘’data viitoare’’, pentru ca am aruncat un banut in Fontana di Trevi) sa incerc sa vad noua fata a Romei, sa pun mai putin accent pe istorie si religie, pentru ca intuiesc ca Roma inseamna mult mai mult.

Cum am intrat in port, deja cautam din priviri MSC Lirica si da, era tot acolo unde o lasasem de dimineata si ne astepta sa ne duca catre Salerno. Bine ca am ajuns la timp, pentru ca altfel, deplasarea pana la urmatorul port trebuia facut pe raspunderea fiecaruia. Vaporul nu asteapta pe nimeni, pleaca intotdeauna la ora stabilita! Daca a fost un pic de suspans cu intarzierea celei de-a patra masina de taxi, a fost cu folos, pentru ca excursiile cu peripetii sunt excursiile de care –ti aduci mereu cu drag aminte!

---

VIZUALIZĂRI: 5434 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI