Trei saptamani de concediu pe insula Thassos (II)

TIPĂREȘTE

“Iubita mea sa ne-aruncam in mare /Si sa traim in marele infrant/Sa ne luam daca voiesti la vara/Trei saptamani concediu pe pamant”

Dup-atata amar’ de frig si ceata, cand de-abia s-a aratat, palid, mic si decolorat, parca trecut prin masina de spalat, soarele, dupa ce mie mi-au inghetat zdravan nasul si picioarele, iata ca in acest an, un vis frumos pus pe portativ de Vasile Seicaru si atat de sugestiv cuvantat de gigantul poeziei romanesti, Adrian Paunescu, se pare ca mi se va implini.

Astazi, pentru mine mai e si un alt mic moment aniversar, in suflet mi-e soare chiar daca pe-afara “bacovienii” au lasat dusul naturii deschis, cu robinetul de “closed” defect, ceea ce face ca interminabile picaturi sa se prelinga dincolo de termopanele mele, scurgandu-se deasupra urbei printr-o gaura din nori, probabil din camera de baie a cerului iar “Earth fast toilet service"-ul, nu functioneaza duminica.

Ploua, ploua, ploua…verme de betie…sa ma imbat cu ce? Hei, dragi amici de pe AFA, nu-mi trimite si mie cineva o sampanie, se poate si fara ambalaj, e-al 200-lea review ce-l scriu in decurs de-un an si-o saptamana, a fost o lunga perioada de “travaliu”, in care am scos din mine o groaza de amintiri, e munca, nu gluma, nu e usor sa scrii, dar m-a mobilizat mereu deviza lui Bula “decat putin si prost, mai bine enorm si fara rost”:

Dar gata, @dorgo, cu laudele si alte egoisme, treci la subiect si la altruisme.

Anul trecut, cam tot pe vremea asta, scriam neindemanaticul meu prim articol, tot despre Thassos si ziceam ca e cea mai frumoasa insula greceasca…dar mi s-a raspuns…”Ehee, inca n-ai vazut Corfu, Zakynthos, Rhodos, Santorini, Creta”…si probabil ca “prietenii stiu de ce”…

Am sa dedic acest review soferului pregrinarilor mele, Dana, care sta mereu la volan, in timp ce eu stau pe “locul mortului” si fac fotografii, uneori chiar “mortale”... Dar review-ul meu poate fi citi de oricine, nu e nici o problema, n-am secrete, asa cum nici insula Thassos nu mai are prea multe secrete fata de mine…

Am sa va povestesc cate ceva despre primele zile ale sederii noastre in Thassos…

De data asta ne-am pus la punct…am cumparat pernite gonflabile pentru gat ce-ti tin ceafa teapana in autocar si o pernita “anti-cucuie” pe care poti dormi sprijinit de geam, atunci cand filmele video s-au terminat si tie-ti cade capul in poala de somn. Setul gonflbil mai are si doua dopuri pentru urechi, pe care e bine sa ti le infunzi pana la timpan, astfel n-ai sa auzi niciodata sforaitul vreunui sofer care mai adoarme noaptea la volan.

Am pornit cu trei autocare, care traverseaza Bulgaria noaptea, cand e racoare si soseaua e libera. Chiar daca temperatura aerului in Parcul Izvor, trecea de 30 de grade, noaptea, ea scade la 18-19 grade, ai nevoie de un pulover. La intoarcere nu credeam ca o temperatura de 36 degrade C, pe timpul noptii sa se injumatateasca. La "dus", imediat ce-am trecut “Podul Prieteniei”, Giurgiu-Ruse, pod de otel lung de 2,2 Km, construit intre anii 1952 si 1954, si care e impartit “fifty-fifty” intre Bulgaria si Romania, ajungem in tara vecina si foarte prietena, mai ales de cand, de Pasti, aproape intreaga jumatate de Sud a tarii noastre se muta in Bulgaria (reciproca nu e valabila) si romanii devin, temporar, majoritari etnic pe litoralul bulgaresc, acesta din urma, devenit peste noapte un adevarat “Tinut al valahilor” (Cred ca se impune un referendum pe “forum”... ducem in Bulgaria, in portbagaj, la anu’, placute cu “Land of Valachorum”?). In Bulgaria oprim de 3 ori, prima data la o terasa, unde fiecare isi desface un pachetel si mananca ce si-a adus de-acasa, exista pe-acolo si un bar, dar vanzarea e anemica, mai multi bani a facut baiatul de la intrarea la toalete (1 leu intrarea), decat a facut vanzare fata de la bar. Apoi autocarul se mai opreste vreo 20 de minute la un alt complex unde lumea merge din nou la toaleta, 25 de eurocenti intrarea, e acolo un tanar care sta la intrare si-ti ia banii, apoi o iei sau la stanga sau la dreapta, daca nu stii incotro, te mai uiti odata in buletin, acolo scrie ce esti. Eu, eram cam adormit la acea ora, dar am scos 0,50 euro, am platit doua bilete de intrare si... am intrat. Dar m-am trezit intr-o toaleta suspect de curata, ceea ce m-a facut subit sa inteleg ca intrasem nu la “men”ci la la “women” sau la “FMI”, mai pe romaneste... Mai exista o ultima oprire bulgareasca la “Bombonela”, un magazin cu tot soiul de dulciuri, ulei de masline grecesc, rahat, etc, "mai ieftine decat in Grecia", ne zice ghidul, loc care exceleaza insa printr-un izvor cu apa rece cu debit mare si un parculet cu banci, binevenite mai ales la intoarcere, cand, esti cam pe la jumatatea drumului si ti-e foame si sete. La “dus”, mai ai o a patra oprire la un restaurant grecesc, unde gasesti placinte proaspete, soarele e deja la doua palme desupra orizontului, incepi sa te trezesti la viata iar feribotul din Keramoti incepe deja sa-si faca incalzirea de dimineata a motoarelor.

Odata cazati, n-o s-aveti timp de somn, veti face fara-ndoiala o scurta plimbare prin port, prin bazar, poate chiar si o baie in mare. Atentie insa la soare! , daca scapa omenirea de "sfarsitul maias al lumii" din decembrie 2012, vine anul “pick”-ului solar din 2013! Petele de pe obrajii soarelui se vor inmulti, moment in care acesta va arunca asupra noastra cascade de radiatii ultraviolete si infrarosii. Deci, ochelari de soare foarte negri, crème groase pe piele si incercati ca alunitele de pe corp sa le ascundeti prin buzunare o buna bucata de vreme. Pericolul cel mare e intre ora 12 si 16, in afara acestui interval puteti face plaje linstiti, chiar si daca ploua. Pielea romanului nu e insa la fel de rezistenta ca pielea grecului. Stralucirea soarelui reflectat in apa limpede a marii e mult mai mare in Grecia si poate produce arsuri. Anul trecut, chiar daca eram uns cu crème cu factor mare de protectie, dupa o ora de umblat prin apa dupa scoici si pietre slefuite, ma ardeau picioarele. Apa sarata a marii Egee (30-32 de grame de NaCl la litru, fata de 12-13 g de sare a Marii Negre) iti dizolva crema de pe corp. In zilele toride din Limenas, daca esti pe plaje si mai ai si-o umbrela deasupra capului, e OK, dar cum te-ai indepartat de briza marii si de racoarea apei, intri intr-un fel de Bucuresti a lunii august, cand simti ca asfaltul se topeste si te sufoci. Ei, atunci, e bine sa ceri aer conditionat in camera, mai dai 4 euro pe zi.

In Thassos, in 14 zile, am avut o zi ploioasa in care n-am putut iesi din camera iar la TV-ul grecesc n-ai ce vedea. Poate c-ar fi bine sa introduca si grecii mai multe postruri de televiziune straine prin insule si prin vile, nu neaparat romanesti.

Ne-am hotarat sa ajungem la toate cele 3 plaje accesibile din Limenas si imprejurimi, “per pedes”. E vorba de plaja locala, de Makryammos Beach (MB1) si Marble Beach (MB2).

Plaja locala din Limenas e binecunoscuta de toata lumea, nu e cea mai grozava, nici cea mai lunga, e destul de mica, dar suficienta, caci mereu raman sezlonguri neocupate. Nisipul e bunicel, apa e limpede, dar la intrare in apa treci peste un prag de pietre. Sezlongurile si umbrela nu costa nimic, dar esti obligat sa consumi cate ceva, de 1-2 euro. Langa aceasta plaje amenajata, ai si o mini-plaje pentru cei care vor sa-si intinda pe jos cearceaful, asa cum se facea si pe la noi, la mare, mai demult, sau pentru cei care vor sa se aseze direct pe slipul propriu. Nu departe de aceste locuri exista si o toaleta gratuita.

La Makryammos Beach am pornit dis de dimineata, pe la ora 7. Urmand tablitele indicatoare, dupa ce treci de “supermarketul galben”, mai parcurgi vreo 2 sau 3 km pe o sosea serpentinoasa (atentie, masinile trec in viteza pe langa tine si nu exista trotuare), pe un drum flancat cu paduri frumoase de pin. Deodata, strapungand coroana arborilor, apare marea. Complexul Makryammos, sau “Makryammos Bungallows” (MB1) este un fel de resort de "loisir" dotat cu multe facilitati…parcari, bungalows-uri, terenuri de tenis si volei, o piscina, un restaurant cu o frumoasa terasa, o plaje amenajata cu nisip fin si o apa limpede, o mica gradina zoologica cu multe caprioare si pauni, numeroase alei, aranjamente fito-lito-florale si alte servicii anexe. Pentru “externi”, complexul este deschis intre orele 10,30 si 17,30, intrarea costa 3 euro de persoana, iar daca doresti sa te aciuezi pe plaje mai scoti 5+2 euro pentru sezlong si umbrela. Dar ai si o mica bucata de plaja gratuita, la fel cum e peste tot in insula.

In fata intrarii in complex, soseaua se termina, drumul se bifurca si, spre dreapta incepe un drum neasfaltat. Acesta va va scoate, dupa aprox. 6 km, la Marble Beach (MB2)

In ziua in care am fost la Makryammos, bungalow-urile erau in mare parte inca neocupate, in piscina erau putini oameni, terasa restaurantului era goala, pe plaje erau doar 2-3 oameni. Era ora 10 dimineata. Pe partea stanga, plaja e marginita de un frumos complex de stanci de marmura, iar pe dreapta, de un dig de piatra si un golfulet, ideal pentru “scuba”. Pe la ora 11 apare si un grup de sarbi, care in acest an, 2011, se pare ca au invadat Grecia, si, care se codesc si ei, ca si noi de altfel, sa scoata cei 7 euro “de caciula” pentru sezlonguri si umbrele. Complexul MB1 mi s-a parut frumos dar scump.

Vedeta incontestabila a plajelor din jurul Limenas-ului este insa Marble Beach (MB2). Am ajuns si acolo intr-o zi “pe jos” si-n alta zi cu o masina inchiriata.

Pe jos, intr-o ora si 10 minute... cu masina, in 10 minute. Drumul "pe jos" ni s-a parut insa scurt, era dimineata, racoare, la ora 8,30 eram pe plaja. Plaja era foarte aglomerata la acea ora matinala, plin ochi doar cu…noi doi. Mai era pe-acolo si un baiat care facea curatenie. I-am dat 3 euro pentru care a sarit in sus de bucurie…am ocupat un sezlong, ne-am asezat sub o umbrela…. am numarat 50 de umbrele si cate 4 sezlonguri in jurul fiecareia. Barul s-a deschis de-abia pe la ora 11, cand noi ne pregateam de plecare…atunci au mai venit doi tineri…sistemul de plata e identic cu cel din Limenas.

Marble Beach a fot creata de muncitorii de la cariera de marmura ce se afla in spatele plajei, prin deversarea in mare a resturilor de marmura ramase de la exploatare. Plaja nu e lunga, are doar 60-70 de metri, iar latimea ei, sa tot fie de 15-20 de metri. Ai si o parcare pentru vreo 20 de masini pe-acolo. Senzatia pe care-o ai calcand pe pietricelele albe de diferite dimensiuni, toate rotunjite de vreme si de forta vanturilor si a valurilor, e inedita si deosebita. E-o senzatie placuta, de racoare, dar in curand realizezi ca picioarele tale se scufunda incet, incet, in stratul miscator si nu foarte solid de marmura concasata si te duci sa-ti iei slapii. Dar slapii se vor umple repede cu pietricele, ce te impiedica sa mai calci. Cel mai bine e sa stai intins pe plaje in bataia valurilor. La mal, apa e calduta, dar la cativa metri in larg, e mai rece si adanca. De-abia atunci mi-am dat seama de ce nu apar clientii plajei decat pe la pranz, apa marii se incalzeste mai greu pe aceasta Marble Beach. Apa e verde, marmura e alba. Te simti mununat. Te simti ca intr-un vis care a prins forma si a devenit, in sfarsit, realitate. Merita sa vizitezi Grecia doar pentru aceasta plaje unica. Si daca ai facut-o, sunt sigur ca te vei intoarce acasa cu dorinta de a reveni. Nu m-am putut abtine de a nu culege vreo 4-5 kilograme de “ousoare” de marmura, unele perfect rotunde sau ovale, apoi cand a venit ceasul plecarii spre casa, vai! ce greu mi-a fost sa renunt la o parte din ele…

Oricate plaje ai vizitat pana acum, Marble Beach iti va ramane pe veci, ca o “Fata Morgana”, ascunsa in profunzimea intortocheata si misterioasa a sufletului tau si te va bucura, ori de cate ori, nori negri vor trece deasupra cerului senin a vietii tale.

Dorgo

---

VIZUALIZĂRI: 5578 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI