Aproape zilnic între Pefkohori şi Chrousso

TIPĂREȘTE

Odată cu review-ul meu despre Ioli Village, mi-am pus mintea la lucru „să deschidă” cutiuţa cu aminitri despre vacanţa de acum doi ani, petrecută în Pefkohori, de pe braţul Kassandra, aşa că “lansez oficial” mini-seria de review-uri despre această parte mirifică a Greciei!

Pefkohori, o localitate micuţă, situată în sud-estul Kassandrei, “se uită” către braţul Sithonia, peste Golful Kassandra, şi este plină de viaţă în sezonul cald, semn al agitaţiei turiştilor veniţi să simtă gustul Greciei continentale. Deşi mă aşteptam să găsesc o comunitate de seamă de turişti români în această staţiune, nu mică mi-a fost mirarea să constat că sârbii erau mult mai numeroşi decât noi şi veniţi aşa, oarecum, în masă, familii cu mai multe generaţii:bunici, părinţi, copii, deci de toate vârstele. În drumul nostru, de cam 300-400 metri, de la hotelul Ioli Village şi până la plajă, am numărat peste optzeci de maşini înmatriculate în Serbia parcate de-o parte şi de alta a străzii perpendiculare pe faleză.

Staţiunea este foarte aglomerată, mai ales, seara, când tavernele sunt ticsite de turişti de toate felurile, dar şi faleza se transformă într-un furnicar pentru că alţi turişti sunt dispuşi să se plimbe, iar alţii iau cu asalt, în promenada lor, străzile şi aleile perpendiculare şi paralele cu marea. Nici magazinele, deloc puţine, nu suferă din lipsa de muşterii, Pefkohori fiind un loc unde shoppingul este la el acasă, se vând şi cumpără mărfuri de tot felul:de la alimente, la suveniruri, încălţăminte, îmbrăcăminte, haine de piele şi blană, etc. De asemenea, Pefkohori este locul de unde se pleacă în croaziera zilnică pe mare, organizată către braţul Sithonia, dispunând în acest sens, de un debarcader generos, aşa încât şi alţi turişti din staţiunile din apropiere sunt aduşi spre a fi îmbarcaţi pe cele două vase cu care se efectuează excursia.

Plaja din Pefkohori este îngustă, din nisip cu pietricele şi foarte aglomerată, din acest considerent dovedindu-se neîncăpătoare pentru afluenţa de turişti veniţi în vacanţă. Apa marii, de un albastru aparte, specific Egeei, este foarte limpede, dar intrarea nu este lină, iar fundul destul de pietros, mai cu seamă în stânga debarcaderului, face ca, nici cu încălţările speciale, să nu fie tocmai o plăcere păşitul în apă. Dacă staţiunea are capacitate crescută de cazare în aşa fel încât să absoarbă miile de turişti sosiţi aici, plaja nu este în măsură să le facă faţă. De aceea, în prima zi de dimineaţă petrecută aici am avut impresia că sunt la Costineşti, pe vremuri, când nu aveai loc să arunci un ac pe plajă.

Cum mă informasem de-acasă şi ştiam de existenţa unei frumoase plaje la câţiva km de staţiunea Pefkohori, mai précis lângă satul Chrousso, cunoscută şi sub numele de Paliouri, a doua zi am purces, împreună cu soţul meu, la drum, spre aceasta. De fapt, ulterior, programul nostru obişnuit conţinea baie şi plajă la Chrousso şi după-amiaza, târziu, o bălăceala scurtă la plaja locală.

Despre plaja Paliouri s-a mai scris în termeni elogioşi, căci altfel nu prea ai cum, pentru că este “o minune” a naturii aflată într-un golf larg care măsoară, de la un capăt la altul, cam 5 km, flancată în spate de o pădure deasă de pini ce conferă acea mireasma specifică Greciei. Destul de lată, mai cu seama în mijlocul său, găzduia multe rânduri bune de şezlonguri şi era “împărţită” între diverşi proprietari de taverne aflate în spatele şezlongurilor demarcate, de regulă, prin culoarea lor şi a umbrelelor aferente. Practic, o imensitate de plajă ale cărei capete le puteai, cu greu, cuprinde cu privirea. Organizarea fiecăreia dintre aceste grupări constă şi în facilităţi de tipul: toalete, cabine schimb, duşuri. Desigur că închirierea şezlongurilor şi a umbrelelor se făcea contra cost, pare-mi-se 10 euro două şezlonguri şi o umbrela, sau contra unei consumaţii minime. La prima vizită la plaja Chrousso, cotind la stânga din şoseaua principală conform unuia dintre indicatoarele pe lângă care am trecut, ne-am dat seama că am abordat-o de la mijlocul acesteia.

Ceea ce mi-a atras atenţia, încă din primele momente, a fost apa mării destul de mică la mal şi de o claritate aproape perfectă, făcând-o, practic, irezistibilă, încât era plin de familii cu copii mici pe plajă. De asemenea, nisipul foarte fin întregea aspectul general de plajă adevărată. În capătul sudic al acesteia, numit si Koursaro, am zărit şi un debarcader la care erau ancorate mici vase, mai mult de pescuit, dar şi de închiriat pentru cine ar fi vrut o zi pe mare. Pe bucăţile de stâncă ce mărgineau debarcaderul se strângeau arici de mare.

Ne-am aşezat chiar aici, în acest capăt, lângă prima tavernă amenajată într-o rulotă ai cărei barmani erau doi rock-eri trecuţi binişor de prima şi a doua tinereţe care lăsau să se risipească în eter balade rock celebre.

Întrucât ajunseserăm destul de dimineaţă, ne-am putut alege locurile în primul rând de şezlonguri pe cele mai bune dintre acestea (nu toate erau la fel de confortabile). Încet, încet plaja a început să se anime şi să răsune de glasurile de copii veniţi cu părinţii la cea mai bună plajă din zonă. Lângă noi ne-a atras atenţia un cuplu cu doi băieţi, unul mai mare, de cam 10 ani şi unul foarte mic, de nici un an. Ea, englezoaică get-beget după înfăţişare şi accent, el, foarte arătos, ba vorbea în greacă cu alţi localnici, inclusiv cu barmanii, ba în engleză cu soţia şi alţi turişti. Eu şi soţul meu l-am admirat şi ne-am gândit că, poate o englezoiacă venită în vacanţă, s-a îndrăgostit de un grec, până s-au căsătorit.

După-amiază, ne-am hotărât să plecăm spre Pefkohori şi am pornit la strâns toate accesoriile. În clipă aceea, frumosul “grec” ne-a întrebat într-o română perfectă: “Plecaţi? Vreau eu şezlongurile voastre! ” şi ne-am felicitat că nu vorbiserăm nici măcar între noi referitor la ei, chiar dacă aveam impresia că nu ne-ar fi înţeles. Ne-am împrietenit uşor devenindu-ne companioni, aproape în fiecare zi la plajă. El era oltean get-beget, de pe lângă Craiova, stabilit de mulţi ani în Pefkochori (despre care ne-a întrebat “Va place la noi la ţară, în Pefkohori? Iarnă e foarte trist aici. ”), căsătorit cu acea englezoaică. Anotimpul mai rece şi-l petreceau între Anglia, Pefkohori şi Craiova.

Pe la prânz, zilnic, apărea un vas cu fund de sticlă ce aducea turişti din Sithonia pe Kassandra, probabil în schimb de experienţă. Acest lucru făcea că plaja să fie mai populată, dar nici pe departe, nu se putea numi plină. Plaja această splendidă era, deci, un obiectiv turistic de seamă al braţului Kassandra vizitat de toţi turiştii care se aflau în concediu în Halkidiki.

La plecarea spre Pefkohori pe un drum secundar prin pădure, paralel cu cel naţional, ne-am dumirit că, lăsând în urmă plaja Chrousso, am trecut pe lângă Golden Beach, o altă frumoasă plajă despărţită, practic, de Paliouri printr-o zona deluroasă, bine împădurită.

Următorul punct de interes către Pefkohori este laguna cu apă sărată de la Glarokavos (port de pescăruşi în limba greacă) care comunică cu marea prntr-o ieşire care întrerupe drumul pe care se poate merge cu maşina pe plaja cu acelaşi nume. Lacul de sare care se va forma în următoarele milioane de ani are şi un port pentru ambarcaţiunile de pescuit. Am întâlnit mulţi turişti conaţionali atât la lagună, cât şi la plaja Glarokavos lungă, luunga care ţine până la intrarea în Pefkohori străjuită fiind de vegetaţia pădurilor de pini. Este un loc excelent de campare pentru iubitorii de camping, este organizată pe anumite porţiuni şi cu şezlonguri, umbrele ce au în spate câte o terasă. Acoperită de nisip cu pietre, nu este afectată de vânturi, nu se practică nudismul chiar dacă imensitatea ei te-ar putea duce cu gândul că în zonele izolate ale acesteia există potenţial pentru acest mod de stat la soare. Apă marii este foarte curată, limpede, lină la intrare şi de-un albastru bine ştiut.

Aproape zilnic am pendulat între Chrousso pe care o frecventam în prima jumătate a zilei, urmând ca, spre seară, să ne mulţumim cu câte o mică bălăceală în Pefkohori, ca nu cumva să uităm cum arată!

---

VIZUALIZĂRI: 15150 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI