GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Căutând suveniruri prin Madrid, în ziua alegerilor
Într-o excursie cea mai mare parte a banilor se duc pe suveniruri. Mai ales dacă eşti aşteptat acasă de o familie numeroasă. Madridul oferă din plin asemenea posibilităţi de a-ţi cheltui banii şi dacă nu eşti atent rămâi fără câteva sute de euro. Daţi pe nimicuri.
La mijlocul şoselei care trece prin faţa Muzeului Prado este un spaţiu verde unde se întind câteva tarabe. Aici se găsesc aceleaşi produse suvenir ca în magazinele din centru, dar la un preţ mai mic. Plus că vă puteţi tocmi. Negustorii sunt deobicei din America de Sud (eu am vorbit cu unul din Paraguay şi cu altul din Ecuador). Produsele pe care le vând sunt chinezeşti, bineînţeles, dar au emblemele Madridului şi ale Spaniei. Tot aici găsiţi eşarfe superbe din kaşmir, produse în India, dar şi tricouri. Pentru magneţi vă recomand chioşcurile de ziare de pe Gran Via. Sunt cele mai frumoase şi cele mai ieftine.
În prima mea zi la Madrid, în Plaza Mayor, am văzut o grămadă de africani negri-negri care vindeau genţi. Genţi fake, desigur. Îi văzusem şi în Barcelona în urmă cu 5 ani, aşa că m-am gândit să-i cumpăr nevestei o asemenea geantă, mai ales că ea rămăsese acasă, la Bucureşti. Aceşti negri cu genţi sunt fugăriţi permanent de poliţie, aşa că nu-i găseşti la orice oră. Când am hotărât să-i iau nevestei geantă eram deja în a treia zi la Madrid, o zi foarte importantă pentru România. Ziua alegerilor, primul tur. Dar să ascultăm povestea. O poveste nu neapărat turistică, ci mai degrabă despre românii noştri din Spania ori despre alţi emigranţi în Spania. Să începem...
Primul tur al alegerilor pentru președinte din 2014 m-a găsit la Madrid, capitala Spaniei. Sunt un om cu conștiință, așa că am căutat adresa consulatului pentru a putea vota. De dimineață am luat metroul pe Magistrala 1 și am mers 14 stații de la Tribunal la Miguel Hernandez, acesta din urmă fiind un mare poet spaniol, versuri de-ale sale împodobind pereții stației. În vagon, pe scaunele de vis-a-vis stăteau două femei care vorbeau în română.
Cum și ele au coborât la stația Miguel Hernandez, am fost sigur că merg la vot așa că am strigat după ele: "Bună ziua! Mergeți la vot? ", iar ele au răspuns afirmativ, așa că ne-am împrietenit pe loc și le-am urmat, ele știind bine drumul. Una din Alexandria, cealaltă din Roșiorii de Vede, de 14 ani lucrau în Spania. "Ce lucrați? ", le-am întrebat, iar ele mi-au răspuns: "La munca de jos. Menaj în case. Ne-am băgat sclavi la spanioli. ". Una avea facultate, lucrase la cadastru în Alexandria, dar văduvă și cu doi copii cum să te mai ajungi cu banii? "Pentru copii am plecat. Să-i țin la facultate. ". Este grea munca în Spania, iar dorul de țară este mare. E greu printre străini.
Mergem către consulat pe un pod care trece peste autostrada cu trei benzi ce duce spre Valencia. În fața consulatului este coadă, dar totul merge destul de repede. Niște oameni ne împart fluturași de reclamă la magazine din Spania care vând produse românești. Bere Ursus, smântână Napolact, cârnăciori bănățeni, crenwursti Aldis, apă minerală Borsec. O mică bucurie pentru românii de aici, prilej de aducere aminte despre cum era în țara lor.
Votez, după care le aștept pe cele două femei și mai vorbesc cu ele. Vreau să-i cumpăr o geantă nevestei, rămasă acasă, și le întreb pe cele două despre negustorii negri care vând genți în centrul Madridului. Îi știam de când am fost la Barcelona. Pe un cearceaf, prinse cu sfoară între ele, au 10-12 genți. Atunci când vine poliția, printr-o simplă tragere de sfoară tot cearceaful cu genți se transformă în sac, iar negrul o ia la fugă cu sacul în spinare și poliția nu are ce să-i facă. Femeile prevăzătoare mi-au spus să am grijă pentru a nu fi păcălit când cumpăr geanta, iar apoi sfătuindu-se între ele au decis că e cazul să mă însoțească, pentru că ele oricum știu limba și îmi scot geanta la un preț mai ieftin. Chiar mi-au schimbat o hârtie de 50 euro în bani mai mici, pentru a nu mă afișa în fața negrilor cu mulți bani.
Iar apoi, tot schimbând impresii cu cele două care se bucurau să audă pe cineva din România, am luat metroul și am coborât la Vodafone Sol, ieșind la suprafață în Puerta del Sol, care este piața centrală din Madrid. O piață unde se perindă sute de mii de oameni din toate colțurile lumii, inclusiv zeci de cerșetori, țigani din România, de care chiar îți este scârbă. Femeile mi-au spus să am grijă la aparatul foto pentru că umblă bande de hoți ukrainieni care îți taie geanta de la gât și nici nu simți.
Fiind duminică la prânz piața era ultra aglomerată, dar fiind și multă poliție, negri cu genți dispăruseră. I-am căutat spre Opera și apoi în Plaza Mayor, iar apoi spre Callao, dar erau de negăsit. Femeia un pic mai în vârstă deja gâfâia de oboseală și mi-a spus că ea pleacă acasă, că are operație de bypass și trebuie să-și ia medicamentele. Și mi-a urat sănătate și mi-a spus că numără zilele până în august 2015 când iese la pensie în România și pleacă din mizerabila Spanie unde a crescut 5 nepoți ai altora, în timp ce a stat departe de proprii nepoți care nici măcar nu o cunosc.
Am plecat cu cealaltă femeie spre Plaza de Espana și aceasta a scos un sandwich cu șuncă românească din geantă și mi-a dat să mănânc. Și mi-a povestit foarte multe și mi-a spus câte lacrimi amare se varsă aici și cât de greu câștigați sunt banii, departe de familie și de țară. Și ne-am plimbat pe Gran Via și am admirat arhitectura orașului și am vorbit de toate, iar la Plaza de Espana lângă monumentul lui Cervantes unde se strâng deobicei negri cu gențile nu era nimeni. Ne-am luat la revedere și ne-am pupat. Pentru trei ore am fost prieten cu două bătrâne amărâte care au ales calea străinătății de prea mult rău în țara lor, dar care totuși au mers la vot și speră la mai bine. Geantă nu am găsit, dar m-am gândit să mă duc la gara Atocha în ziua următoare, că poate găsesc acolo.
Merg spre gara Atocha în speranța că voi găsi acolo negri cu genți. Pe drum mi se face foame și intru într-un bar de tapas, tapas însemnând gustare, foarte populare printre spanioli. În spatele tejghelei este un om și mă întreabă ce doresc, iar eu îi spun în engleză că vreau o bere și niște mâncare, ce vrea el să-mi dea. Îmi umple o halbă mare cu bere, apoi îmi cere numele și cu o voce poruncitoare îmi spune să mă așez la o masă în sală, urmând să mă strige el când e gata comanda. În Madrid toți chelnerii vorbesc răstit, au o grosolănie care îmi place. După câteva minute îmi tună numele și mă duc la tejghea, unde o femeie neagră ca abanosul îmi zâmbește, întinzându-mi o farfurioară pe care se află 4 chifle rumenite umplute cu jamon și câțiva cartofi gen chips, probabil făcuți în casă. Merge excelent această gustare cu berea. E plăcut modul asta al spaniolilor de a mânca ceva pe fugă.
Găsesc negri cu genți. Nu le admir mult și un negru ca noaptea mă ia în primire:
- Yes, sir. Good quality, sir.
- What is the price?
- 22 euro.
- It's too much. I'm not from Great Britain, or France. I'm from Romania. It's a poor country. I don't have money. Where are you from?
- I'm from Senegal.
- A, Senagal. Dakar.
- Ooo, do you know about Senegal?
- Yes, from football.
- I know Romania. Gheorghe Hagi.
Iată cum fotbalul este cel mai bun ambasador și doi oameni din țări diferite pot închega o discuție. I-am zis că-i dau 15 euro pe geantă, el a zis să-i dau 18 și i-am dat, deși puteam să o scot și mai ieftin, dar mi-a plăcut de el, că a vorbit frumos, plus că nu îmi place să mă târguiesc. Geanta e bună și pare trainică, nevasta s-a arătat mulțumită, plus că este o tradiție în Spania să cumperi o geantă fake de la acești africani.
În Plaza Espana am găsit negustori paraguayeni care vindeau eșarfe din kașmir. Au fost uimiți când le-am spus că Asuncion e capitala lor, am fost uimit când mi-au spus că Bucharest e capitala noastră. Sunt oameni pe lumea asta care cunosc foarte bine geografia elementară, iar în Madrid găsești adunați laolaltă oameni din foarte multe părți ale Mapamondului.
Trimis de Locomotiva in 19.11.14 22:10:10
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în SPANIA.
11 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Locomotiva); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
11 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Locomotiva - Nu va puteti imagina cat imi plac mie aceste articole. Plus ca... (sunt subiectiva, da) am citit cu pielea gaina.
Va multumesc!
@alinaro - Multumesc pentru aprecieri!
Dar de ce ati citit cu pielea gaina??
Felicitări pentru un review foarte bun în care aventura cumpărării unei genți ne-a purtat prin Madrid.
@Locomotiva - Pentru ca sunt "capsunar" (sau "capsunica") si lucrurile astea ma intereseaza si ma emotioneaza.
bravo, un rew. "altfel" despre oameni de diferite nationalitati pe care viata i-a purtat pe meleaguri indepartate pentru a castiga un minim financiar cu care sa isi ajute familia. sunt povesti de viata multe dintre ele emotionante. la intoarcerea mea din Napoli pe aeroport si in avion am fost emotionata de doua compatrioate care se intorceau acasa una definitiv, dupa 4 ani de munca in casa unei persoane in varsta si o alta care venea pentru a face "remedieri stomatologice" pentru ca acolo preturile sunt prea mari. amandoua coplesite de emotie ca vin "acasa" cu grija unor mici "cadouri" pentru familii, recunoscand ca s-ar intoarce in tara definitiv, fiindu-le greu printre straini si muncind pana peste poate. am plans impreuna cu ele de emotie si mi-am spus inca o data ca nu voi judeca niciodata oamenii si situatiile de acest fel.
astept in continuare povestiri din Madrid.
Stăm bine la capitolul „diaspora”. În anii 90, dacă dădeai de români prin Italia sau Austria, erau de regulă plecați acolo la furat, cînd te abordau îți era și rușine să admiți că tu ești turist, că prezența ta acolo te costă, în loc să fii acolo ca să produci sau să vizitezi vreun prieten. Întrebările standard erau: „de unde ești? ”, „ce faci? ” (în sensul de activitate „lucrativă”) și „de cînd ești aici? ”, ca și cum era evident că stai mai mult, e imposibil să fii doar în trecere. Toți se mirau că ești turist, de asta am zis că, după cîteva întîlniri și dialoguri din astea, nu-ți mai venea să le zici că ești în simplă vizită.
@Locomotiva - Am început citirea acestui review plină de uimire.
”Într-o excursie cea mai mare parte a banilor se duc pe suveniruri.
În cazul meu nu-i de loc aşa. Într-o excursie eu dau cei mai mulţi bani pe opţionale. Le iau pe toate, dar asta e numai o paranteză.
Rândurile tale m-au captivat pentru că am "întâlnit" un om care a alergat două zile să-i găsească pe negrii cu genţi. De obicei – pe unde am fost eu – negrii erau cei care alergau după noi să ne vândă genţi. Dar, mai presus de toate m-a impresionat sensibilitatea cu care descrii starea şi sentimentele oamenilor forţaţi de împrejurări să-şi găsească rostul pe alte meridiane.
Are rost să te întreb cât timp ai aşteptat la rând până să poţi vota?
@iulianic - Nu am asteptat mult. 15 minute. M-am dus dimineata. Cand am iesit insa coada era deja de doua ori mai mare.
Alergatul dupa negri cu genti a fost un prilej de a descoperi Madridul. E ceva drum intre Plaza de Espana - Plaza Mayor - Atocha. Decat sa merg cu metroul, am mers pe jos tot timpul in Madrid, exceptand drumul spre votare si drumul spre aeroport.
Eh, optionalele fac parte tot din excursie. De exemplu biletul de tren Madrid-Toledo-Madrid a costat mai mult decat geanta nevestei
La mine cei mai mulți bani se duc pe mîncare și bere. Apoi pe suveniruri. Alte cumpărături nu fac (dar asta e valabil doar în ce mă privește, cu nevastă-mea și cumpărăturile stau altfel lucrurile), iar la „opționale” nu înțeleg ce se poate încadra, toată vacanța e opțională, că doar nu e obligatorie. La fel ca la Locomotiva, toate celelalte cheltuieli fac parte din excursie, adică: transport, cazare și intrări la obiective.
@abancor - Depinde din ce unghi priveşti problema. Dacă voi detalia prea mult, mă tem că voi fi acuzată de off-topic.
În accepţiunea mea, ca persoană care aleg preponderent excursii organizate, în grup, la capitolul "opționale" se încadrează excursiile care nu sunt incluse în programul turistic. Ele sunt anunţate din timp şi pot fi alese şi plătite suplimentar chiar de la început. Multe agenţii practică această metodă pentru a nu mări prea mult preţul pachetului oferit. Intrările la obiective, ca şi aceste mici "excursii în excursii", sunt la latitudinea turistului. Unii nu sunt interesaţi de obiectiv sau sunt prea obosiţi, alţii se deplaseză mai greu sau vor să-şi gestioneze bugetul altfel… Mă rog, sunt situaţii şi situaţii!
Așa e, e offtopic, dar m-am băgat în vorbă pentru că am avut ocazia. De multă vreme sînt oarecum intrigat de această formulare: „opționale”, întîlnită mai peste tot pe AFA și prezentă la destul de mulți în vocabular, numai că nu s-a ivit prilejul să mă lămuresc. De aceea o să punctez rapid în cele ce urmează.
Așa cum explici, anume excursii sau vizite în plus, în programul unui circuit organizat, termenul are sens. Dar eu îl văd folosit covîrșitor în alte contexte: întrebări („ce opționale sînt la Callela?”), sentințe care proclamă cu exactitate („în Paralia Katerini sînt 4 opționale: a, b, c, d etc. ”) și chiar secțiuni de site („Excursii opționale din Lefkada” e acum pe prima pagină la ecouri). În asemenea contexte mi se pare nu greșit (nu poate fi vorba de corect/greșit), ci nepotrivit epitetul respectiv, lejer ilogic. Pentru că anumite activități pot fi opționale în raport de o anume excursie/vacanță, dar nu în raport de un anume loc. Are sens să spui „excursiile opționale din sejurul meu au fost... ”, dar nu are nici un sens o exprimare ca „opționalele din Poiana Brașov sînt bowling, schi și urcare pe Postăvaru”.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Apr.2024 Shopping de primăvară în Madrid — scris în 12.05.24 de PușaM din CLUJ-NAPOCA - RECOMANDĂ
- Apr.2024 City break la Madrid — scris în 05.05.24 de PușaM din CLUJ-NAPOCA - RECOMANDĂ
- Feb.2024 Vizita in Madrid - Spania — scris în 28.02.24 de delinyka din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Nov.2023 Acestea sunt doar impresii ale mele, nu sunt sfaturi — scris în 16.01.24 de Jimmy1 din TIMIşOARA - RECOMANDĂ
- May.2023 In minunatul Madrid!!! — scris în 25.05.23 de Catalina E din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- Apr.2023 Parque del Retiro – plămânul verde din Madrid — scris în 21.07.23 de k-lator din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Apr.2023 Madrid - Inima Spaniei — scris în 07.07.23 de k-lator din BUCUREșTI - RECOMANDĂ