Loutraky sau Coasta de Azur a Greciei!

TIPĂREȘTE

Asadar dragi prieteni AFA, iata ca dupa concediul fabulos de anul trecut, revin cu noi peripetii de vacanta, care sper sa va aduca zambetul pe buze si pofta de drum.

Asa cum ii sta bine turistului de vacanta de vara, cam dinainte de Paste am inceput cautarea unei locatii unde sa ne petrecem zilele de vacanta si cum in Grecia nu mai fusesem de vreo 3 ani, iar dragostea noastra pentru marile Greciei fiind incomesurabila, am decis sa fie Grecia.

Tot cautand prin diverse povestiri si plimbandu-ma pe google maps, am descoperit o locatie aproape necunoscuta romanilor, o statiune cu ape termale in Peloponez sudul Greciei - Loutraky. Imediat am inceput cautarea de review-uri pe youtube si alte siteuri si asa am decis ca anul asta va fi Loutraky.

Am intrat pe booking unde sunt client de ani de zile, si va vand un pont, de anul asta wizz-air are parteneriat cu booking si daca va faceti rezervarea prin contul de wizz, pe booking capatati pe langa reducerea de client booking si puncte wizz air, am dat searching pe locatie si din abundenta de hoteluri, pensiuni, hosteluri etc

am ales un hotel de 4*, Paolo, aflat fix in mijlocul statiunii si la doar 50 de metri de plaja.

A sosit si momentul in care ne-am facut bagajele si am purces la drumul de aproximativ 1500 de km, catre Loutraky.

Dupa obisnuitele peripetii auto din Bulgaria, unde evident ca am incurcat drumul si am descoperit ce drumuri forestiere frumoase au vecinii nostri, am ajuns la frumosul Salonic unde am poposit peste noapte. Dupa berea de rigoare din piata Alexandru cel Mare, am bagat somn pana dimineata ca sa fim odihniti la partea a doua a drumului.

Dupa micul dejun, am luat Egnatia Odos la pas si am inceput deplasarea catre Atena si apoi Loutraky, am descoperit ca de la ultima noastra aventura in Grecia, ei au mai construit niste autostrazi noi care nici macar pe GPS nu apar, cu taxa ce e drept (aproximativ 30 euro de la Salonic pana la Atena), si culmea ca nu le-au plecat investitorii din motivul asta :)) )

Dupa scurte opriri pe drum, cate o cafeluta si un suc, am ajuns la Loutraky pe la ora 15.00.

Statiunea ne-a inatampinat cu un aer de statiune turceasca, eleganta, animata si total diferita de ce stiam noi de prin nordul Greciei si chiar Thasoss sau Corfu. Am gasit relativ repede hotelul, care arata usor ponosit de afara si oarecum incremenit in timp, insa cu camere spatioase, foarte curate si cu un personal exceptional de amabil. Dupa cazare am decis sa luam la pas statiunea sa ne familiarizam putin cu locul, si am iesit pe promenada.

Inca din prima secunda am avut cumva senzatia de deja vu, parca eram cumva in Franta anului trecut pe Croiseta la Cannes, mici baruri de plaja, mici cluburi, destul de rare tavernele, o promenada de plimbare inalta, diferita de zona de facut plaja. Pe strada paralele promenadei, cea din fata hotelului se insiruiau elegant hoteluri cu un aer sofisticat frantuzes si chiar cu denumiri si arhitectura (Le Petit Palais, Normandie, Central), iar palmierii era perfect aliniati de o parte si alta a strazii, din loc in loc printre hoteluri coborau pana la promenada stradute inguste cu fantani arteziene si singurul aer de Grecia era limba auzita si masinile.

La fiecare colt de strada cate o patiserie cu de toate si cel mai mult ne-a socat lipsa tarabelor sufocante cu ace brice si... stiti voi, cum sunt in alte statiuni, acestea fiind inlocuite de cafenele sic, magazine de firma cu vitrinele aranjate, asadar o Grecie franceza pe care nu reuseam sa o diger.

Zilele ce au urmat au fost linistite, cu plaja cu mese imbelsugate dar fara sa fii agasat acei chelneri de taverna care trag de tine, sezlongurile nu se plateau ci apartinand fiecare de cate un bar de plaja, trebuia sa faci o minima consumatie si stateai gratuit pe ele.

Norocul nostru a fost Ionut, un roman din Vrancea plecat de la 15 ani din tara care muncea la clubul din dreptul hotelului si care ne-a povestit vrute si nevrute, ne-a servit cu bauturi bune si reci la pret redus si ne-a si indrumat ce vizite sa facem. La fel de socant a fost si faptul ca preturile nu doar ca parau incremenite in timp ci chiar mi s-au parut mult mai mici decat in Nord la Neos Marmaras sau alte locatii.

El ne-a si trimis la Ouzeri Yani, un local unde serveau niste portii de mancare pentru uriasi (vezi poze), proaspat si ieftin. Ionut ne-a zis sa facem si o incursiune si la Farul de la intrarea in Chorint si la lacul Heraion care isi schimba apa in mare precum sangele, la fiecare 6 ore printr-un canal ingust in care apele se infrunta mereu si desigur la taramul zeitei Hera, sotia lui Zeus si mama vitrega a lui Hercule!

Lacul ne-a incantat cu istoria apasatoare a zonei, iar in mare erau unele stanci ce pareau chipuri cioplite de zei ce stateau straja templului Herei. Loutraky se afla la doar 4,7 km de fabulosul canal Corinth, pe care l-am traversat de cateva ori, fascinati de maretia lui, iar de pe plaja urmaream zilnic cum dispareau in gura lui hulpava, devorate fiind, vapoarele si iahturile, doar ca sa fie transferate in Marea Egee din Marea Ionica!

Oraselul Corinth mi s-a parut unul extrem de frumos si curat cu stradute pietonale peste tot si la fel pline de patiserii, iar pe malul marii am admirat statuia lui Pegas in mijlocul unei frumoase fantani arteziene.

Serile plaja Loutraky-ului se transforma in mici cluburi cu felinare unde puteai sa servesti un cockteil in zgomotul valurilor si sa admiri salbele de lumini de-a lungul coastei corinthiene.

Locuri pline de istorie, o statiune ce ne-a lasat un puternic gust occidental, multi turisti straini si spre deloc romani, un loc unde m-as intoarce cu placere pentru linistea amestecata cu eleganta locului, si sa nu uit, in parcul central am asistat la un frumos spectacol de Flamenco, dar e obligatoriu sa mentionez ca nici un local nu ne-a agasat cu un anumit tip de muzica si bineinteles ca au lipsit manelele pe care le mai intalnesti prin nord.

Serile inainte de culcare, admiram marea din balcon, iar ea isi spunea poveste ei susotind la urechea noastra valuri care trimiteau in zona lui Mos Ene.

Micul dejun la hotel il serveam la ultimul etaj intr-un restaurant panoramic de unde in fiecare dimineata ne salutam cu Hera si cu farul din Corinth.

Pot spune ca ma bucur ca va trebui sa revad locul peste cateva zile cand voi merge sa imi aduc masina care a vrut sa mai ramana in Grecia cateva zile singura sa se reculeaga :)) ))

Va las sa va plimbati cu mintea prin Loutraky sau Coasta de Azur a Greciei!

---

VIZUALIZĂRI: 7440 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI