Ramadan la Istanbul

TIPĂREȘTE

Prima seară petrecuta în Istanbul rămâne, pentru mine o experiență care nu se poate uita. După cazarea dezastruoasă vezi impresii pe care am avut neșansa să o nimerim, simțeam că nu mai am niciun chef să văd vreo părticică din acest oraș pe care atât de mult îmi dorisem sa-l explorez, îmi doream parcă - contrar firii mele – să ne urcăm în mașină și să pornim spre casă. Dar zarurile erau deja aruncate, așa că, după ce am lăsat bagajele și am făcut un duș reconfortant, am pornit agale, de unde ne stabiliserăm cartierul general, spre obiectivul turistic cel mai apropiat de noi, unul dintre cele mai cunoscute ale Turciei – Moscheea Albastră, cea mai frumoasă și impunătoare moschee din oraș. Pe străduțe pitorești și multicolore, printre clădiri uitate de timp și părea că si de proprietarii lor, urcăm în pantă domoală, însoțiți de tumultul acestui oraș neobosit și de rotirile strigate ale pescărușilor spre frumoasa moschee. Multe terase, toate goale... Traseul este fermecător, încet, încet ochii se deschid tot mai mult a mirare, buzele se deschid și ele în interjecții mai scurte sau mai lungi, exclamative, declamative, oricum. Neplăcerea de început, chiar dacă nu poate fi uitată, este abandonată, pare că nu mai contează unde vom dormi, atâta timp cât ceea ce descoperim este atât de uluitor de surprinzător. Pentru că orașul ne place tuturor, adulți și copii, îl găsim viu și atât de colorat.

Istanbulul este un covor strălucitor de nuanțe sub soarele care e pe cale să apună la orizont. Dar înainte de a dispărea, ne oferă un spectacol fascinant, chiar deasupra superbelor minarete ale Moscheii Albastre, răspândind raze arămii, amețitoare. Admirăm moscheea la exterior, din curtea interioară, în care pătrundem din Arasta Bazar, ne impresionează totul, de la locul de abluțiune dotat cu robinete și de la fântâna hexagonală cu 6 colonade până la cele 6 minarete prevăzute cu balcoane care străpung impertinent cerul. Deoarece era deja închisă, decidem să revenim în ziua următoare și ne îndreptăm spre o altă iesire... aici, rămânem pentru câteva clipe perplecși... oh, my Good!!!... ce e aici??? O mare de oameni, buluc, unii așezați la mese nesfârșite, alții stand pur și simplu pe jos, pe iarbă, în jurul bucatelor neatinse. Alții, ca și noi probabil, turiști sau trecători, om în om... ochii măriți…ce o fi aici? Și deodată mi-am amintit…auzisem la radio, de dimineața: ramazan, ramazan, ramazan... e Ramadanul!! Ca o coincidență, cu puțin timp înainte de a pleca în vacanță în Turcia, discutasem cu o turcoaică, o mică șuetă feminină și ea mi-a spus câte ceva despre ceea ce e Ramadanul și cât de strict respectă cutuma, fără să îmi fi spus când începe... Și deodată mă trezesc în plin Ramadan, la Istanbul. Mai mult, cum aveam să ne dăm seama în curând, era prima seară de Ramadan.

Dar ce este Ramadanul?

Pentru a afla răspunsul la această întrebare a fost necesar să găsesc răspuns și altor întrebări, pentru a-mi putea clarifica cât de cât în minte evenimentele la care am avut norocul și fericirea de a fi martoră. Chiar la una dintre ieșirile din curtea interioară a moscheii erau o mulțime de pliante informative, tipărite în mai multe limbi de circulație internatională din care am aflat despre islam, Coran și Profetul Mohammed.

Ce este islamul?

Cuvântul islam vine din limba arabă și înseamnă pace și supunere.

Care sunt cei cinci stâlpi ai islamului, mai exact îndatoririle obligatorii ale unui musulman?

1. Shahadah – mărturisirea de credință, prin care își afirmă apartenența la islamism: ”Mărturisesc că nu există alt Dumnezeu în afară de Allah și Mahomed este trimisul său”.

2. Salah – cele cinci rugăciuni zilnice obligatorii, făcute în grup, cu fața întoarsă spre Mecca.

3. Zakah – dania rituală. Potrivit credinței, fiecare musulman trebuie să ofere anual 2,5% din ceea ce câștigă celor mai puțin norocoși, fără să aștepte nimic în schimb, nici măcar laude! Această danie este văzută ca o metodă de purificare împotriva avariției.

4. Haij – pelerinajul la Mecca. Măcar o dată în viață, cei care au o situație financiară bună și o bună stare de sănătate sunt datori să meargă la Mecca.

5. Sawm – postul din luna Ramadan. Ramadan este a noua lună din calendarul islamic, lună în care profetul Mahomed a primit de la Dumnezeu, prin arhanghelul Gavriil, revelația, Coranul. În timpul acestor 27 de zile, cât ține Ramadanul, musulmanii adulți respectă un regim de viață privativ de mâncare, fumat, băutură și de alte plăceri senzuale, nu mint, nu proferează injurii, fac milostenie, se roagă, purificându-se astfel și permitându-și un timp altfel, spiritualizat. Ultimele 3 zile sunt pentru petrecere - Bayrami.

Noi am ajuns în Istanbul chiar în după-amiza primei zile de Ramadan. Așa se expică mulțimea incomensurabilă de oameni adunați laolată pe care am întâlnit-o în piața vecină Moscheii Albastre și apoi în alte piețe și parcuri ale orașului pe unde ne-am mai plimbat până la întoarcerea la hotel. Oamenii erau așezați la mese sau pe jos, bărbați, femei și copii, femeile absolut toate erau în costumul tradițional, cu capul acoperit și cele mai multe purtând acele pardesie lungi aproape până la glezne. În capătul pieței era un ecran mare, pe care erau proiectate diferite imagini și deodată în urma unui anunț își face apariția pe scenă un personaj, cred că a fost primul ministru primit cu aclamații furtunoase. Spune câteva cuvinte în uralele frenetice ale mulțimii și după ce își termină discursul, se dezlănțuie o muzică antrenantă. Toată lumea aplauda, dansa, era o atmosferă cum eu nu am mai văzut în viața mea. O explozie de bucurie greu de cuprins în cuvinte. Ne-a trecut și nouă prin cap că acela care vorbește face parte din conducerea țării și de aceea am decis să grabim pasul, să părăsim piața, gândind involuntar la ceva pericole. În spatele scenei erau adunate trupe de ordine, mașinile oficiale si multă, multă pază, toți înarmați. După ce ne-am îndepărtat, deodată, la unison au pornit chemarea la rugăciune muezinii mai multor moschei... A fost ca un magnet, nu știu, ca un curent ce m-a străbătut, deodată glasurile a zeci poate sute de minarete se uneau la unison într-un ecou, într-un semnal sfânt pentru acești oameni și se înălțau la ceruri: Allah-u ekber... Allah-u ekber... Mi s-a părut că totul e viu, nu doar oamenii, ci și luminile aprinse peste tot, casele, străzile tot mai pline de oameni. După acest semnal, toată lumea adunată în aceste locuri publice a început să mănânce, terasele s-au umplut ca prin minune, iar cozile la fast-food-uri erau lungi. Chiar și Mc Donald s am observat că vindea meniu tipic de Ramadan. Erau apoi un fel de cutii, cam cum sunt la noi cutiile în care se livrează pizza la domiciliu, ce le erau oferite celor doritori gratis. Meniu de Ramadan. Era înghesuială pentru a le primi. Pe mine m-a impresionat totul. Am vazut vanzători la magazine luxoase care și-au pus în fața vitrinei câteva scăunele și mâncau împreună, erau vânzători ambulanți, cei mai multi copiii cu biciclete având atașate coșuri ca de bere din care vindeau un fel de lipii, dar mai groase - pide. Am cumpărat și noi, era ca aluatul de pizza, cald, ne-a plăcut. Mulți vânzători ambulanți de pepene roșu, porumb, pide. Mulți vindeau, toată lumea mânca....

La colț de stradă cerșetorii își întindeau brațele uscățive și țepene a milă și alte brațe li se întindeau în întâmpinare, oferind. Soarele nu se mai vedea. Luna urca tot mai sus pe cer și o dată cu ea parcă orașul prindea viață tot mai mult, pe măsură ce numărul celor care își purtau pașii pe trotuare, pe străzi, peste tot, creștea. M-a impresionat, m-a copleșit să văd cu câtă bucurie acești oameni mănâncă împreună, împart ceea ce au, se bucură de viață.

Apoi, în ziua următoare am făcut o vizita Acvariului din Istanbul, situat cumva la periferie, în zona aeroportului. Pe drumul de întoarcere, în jurul orei 19, am străbătut un parc lung de zeci de kilometri, era plin, plin de oameni, familii sau grupuri de prieteni așezați în fața bucatelor neatinse. Unii făceau focul și pregăteau grătarul, acest lucru m-a mirat iarăși foarte mult. Pe grătar frigeau în special legume, vinete și dovlecei. Aici am văzut și eu pentru prima dată vinete albe. Exact aceeași poveste și în cea de-a doua seară.

Bucurie!!! Așa am perceput eu spiritul acestui oraș în primele zile de Ramadan. Și m-am bucurat să fiu acolo și să împărtășesc acum cu voi emoțiile pozitive trăite in Istanbul în timp ce Istanbulul trăia Ramadanul...

---

VIZUALIZĂRI: 6826 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI