Rhodos - orașul vechi

TIPĂREȘTE

În anul 1309, Cavalerii Sf. Ioan - Cavalerii Ioaniți - expulzați din Palestina și din Cipru, alungându-i pe genovezii care menținuseră insula sub influență bizantină, s-au stabilit în Rhodes continuând să ocupe, apoi să fortifice și alte insule Dodecaneze. În Rhodes au întărit și au reparat fortificațiile bizantine distruse și au înălțat mai multe clădiri. Perioada în care Rhodes a fost sediu al Ordinului Cavalerilor Ioaniți este cea în care orașul a căpătat aspect medieval. Zidurile interioare împărțeau orașul în două părți: Collachium și Bourg, aceasta din urmă cu mult mai mare decât prima. Collachium străbătut de Strada Cavalerilor, cuprindea Palatul Marilor Maeștri, centrul administrativ, catedrala catolică, spitalul, hanurile, locuințele cavalerilor, arsenalul și depozitul de arme. Bourg adăpostea între zidurile sale restul populației, piața, bisericile catolice și ortodoxe, sinagoga și alte construcții de interes public. În perioada Cavalerilor Ioaniți, zidurile orașului, întărite de mai multe ori, aveau 7 porți și câteva turnuri de observație.

Prădând sistematic transporturile maritime otomane, Cavalerii Ioaniți au atras dușmănia sultanului Suleiman Magnificul care, în 1522, a trimis în Rhodes o puternică armată. În urma a două asedii, în 1523, Cavalerii Ioaniți au fost siliți să se predea, cei 180 de supraviețuitori fiind exilați în Malta. Noii stăpânitori, otomanii, au interzis creștinilor să rămână peste noapte în cetate, aceștia refugiindu-se dincolo de zidurile orașului vechi, ceea ce a dus la formarea de marasia - sate ortodoxe de suburbie care înconjurau orașul pe trei părți. Musulmanii au construit câteva moschei mari, dar, cel mai adesea - adăugând un minaret - au transformat biserici bizantine și cruciate în mescids - capele musulmane. Singurele construcții noi au fost cele câteva moschei, trei băi și o piață cu prăvălii și depozite de mărfuri. Italienii care au urmat turcilor în 1912 au restaurat construcțiile orașului medieval făcând să dispară multe dintre adaosurile turcești. Clădiri noi au construit în special în zona portului Mandraki și în jurul orașului medieval.

Am prezentat foarte pe scurt aceste câteva secvențe din istoria insulei pentru a se înțelege de unde provine acest polimorfism al vechiului oraș cu aspect unic în lume, care atrage ca un magnet miile de turiști. Magazinele, restaurantele, cafenelele și barurile care fac din orașul vechi un loc foarte animat, nu vor reuși niciodată să minimizeze seducția monumentelor istorice care vorbesc atât de elocvent despre Rhodes și despre trecutul său atât de bogat în evenimente.

Așadar, după această introducere poate cam lungă, să pornim la plimbare!

Plimbare prin Rhodes - orașul vechi

Intrând pe una dintre numeroasele porţi, puteţi cutreiera toată ziua prin orașul vechi fără să vă plictisiți, puteți admira ziduri, porți, edificii bizantine, cruciate, musulmane și grecești, vă puteți pierde pe numeroasele străduțe între care mai bine de 200 nici nu au nume, puteți poposi la o tavernă pentru masă sau doar pentru o băutură răcoritoare, puteți admira și - eventual - cumpăra ceva din multitudinea de suveniruri etalate de magazinele stradale, puteți… oh, dar câte nu puteți face în Rhodes - orașul vechi? Noi am fost acolo de mai multe ori. De la Hotel Lomeniz unde aveam cartierul general, veneam cu autobuzul sau pietonal, pe malul mării și intram în orașul vechi pe cea mai apropiată poartă rătăcind la întâmplare. Am fost și cu harta în mână, căutând în mod special anumite obiective. În rândurile care urmează voi încerca să trasez o cale ceva mai ordonată decât cele pe care le-am urmat noi cel mai adesea.

Dacă vrem să ne începem vizita cu Collachium, centrul Cavalerilor Ioaniți, locul în care se află cele mai importante edificii cruciate reabilitate și restaurate în timpul ocupației italiene, va trebui să intrăm pe Poarta Elefterias - Poarta Libertății datorată italienilor care au străpuns zidul nordic în 1924, în apropiere de port. În Piața Symis, aproape de poartă, sunt ruinele Templului Afroditei (sec. III î. Hr.). Din Piața Argikokastrou vedem Hanul Auvergne datând din sec. XV, unul dintre hanurile Cavalerilor Ioaniți. Cavalerii aveau locuințe în Collachium, hanurile fiind doar locuri de întâlnire și uneori de găzduire a străinilor în trecere prin Rhodes. Una dintre cele mai vechi construcții din oraș, inițial primul spital al cavalerilor, adăpostește astăzi o bibliotecă. Noul spital al cavalerilor aflat în Piața Muzeelor, adăpostește astăzi Muzeul Arheologic din Rhodes. Știam că acest muzeu expune adevărate comori de artă antică elenistică și romană, dar nu am reușit să-l vizităm. Programul de funcționare fiind scurt, ori de câte ori am trecut pe acolo, l-am găsit închis. Ar fi trebuit ca sejurul nostru să fie mai lung cu cel puțin o zi, zi pe care să o putem dedica numai acestui obiectiv.

Trecem pe lângă Hanul Angliei și ajungem la Biserica Sf. Maria. Această biserică bizantină datând din sec. XII - fostă catedrală - cu caracteristici gotice (biserica fiind finalizată de cruciați) a fost transformată de turci în moschee. De lângă Biserica Sf. Maria se deschide Strada Cavalerilor - Odos Ippoton - strada principală a orașului medieval, lată de 6 metri, construită peste strada antică, cea care lega Acropola de port.

De o parte și de alta a Străzii Cavelerilor se află hanurile tuturor limbilor Ordinului Ioaniților. Hanul Italiei, Hanul Franței, Hanul Spaniei, Hanul Provence, toate cu intrări decorate și cu nelipsitele blazoane ale Marilor Maeștri.

Dacă între aceste frumoase edificii cu ornamente în stil gotic veți descoperi Casa prințului Djem, veți ști că aceasta - prin îngăduința marelui maestru de atunci - a adăpostit pe fratele exilat al sultanului Baiazet, pretendent la tron.

Biserica Sf. Ioan din Collachium a fost înălțată în sec. XIV și este dedicată sfântului patron al Ordinului Ioaniților. Biserica în stil gotic, cu trei nave, era locul de înhumare a marilor maeștri. În 1856, partea dinspre Palatul Marilor Maeștri a fost avariată de o explozie care s-a produs în pulberăria instalată acolo de turci.

Palatul Marilor Maestri este cea mai impunătoare construcție din orașul medieval. A fost înălțată în sec. XIV, la capătul Străzii Cavalerilor. Explozia accidentală menționată anterior a afectat și Palatul Marilor Maeștri care a fost refăcut în 1939, în timpul ocupației italiene. Cu această ocazie podeaua o fost acoperită cu splendide mozaicuri elenistice, romane și bizantine aduse în special din insula Kos. Această impresionată fortăreață avea la subsol încăperi speciale în care se depozitau alimente și muniții, provizii necesare în cazul unor eventuale asedii.

După ce treci de intrarea flancată de două turnuri crenelate, semicirculare, ai ajuns în curtea interioară largă, decorată cu statui romane. În afară de dimensiunile sale grandioase, Palatul Marilor Maeștri rămâne în amintirea vizitatorilor datorită minunatelor mozaicuri care se pot vedea acolo, unele dintre acestea dând nume sălilor pe care le decorează. Am văzut Sala Medusei cu un mozaic elenistic înfățisând capul Medusei, Sala Laocoon care găzduieste o copie a celebrei sculpturi antice înfătișând moartea troianului Laocoon și a fiilor săi, sculptură realizată de meșteri din Rhodes - Agesandros, Athenodoros și Polydoros - după originalul expus în prezent la Vatican. De asemenea, am văzut Sala celor 9 muze, Sala cu Amor pescuind, Sala cu colonade, Sala cu cal de mare și nimfă, Sala Guvernatorului Italian în Dodecanez… și încă multe altele pe care nu le mai rețin, toate largi, înalte, sobre, dar cu cele mai frumoase mozaicuri pe care le-am văzut vreodată. Dacă vreți să fiți pentru câteva momente oaspeții Cavalerilor Ioaniți, dacă vreți să vedeți grandoarea sălilor din Palatul Marilor Maeștri, dar mai ales dacă vreți să vedeți splendoarea pardoselilor de acolo, vă invit să accesați acest filmuleț.

Acum, să părăsim Palatul Marilor Maeștri și Collachium și să ne îndreptăm spre Bourg sau Hora, cealaltă parte a orașului vechi, cea mai mare, care adăpostea populația de rând. Străzile sunt înguste, unele abia permițând trecerea a două persoane, construcțiile sunt înghesuite, printre ele încă mai existând biserici din perioada bizantină sau cruciată ca și alte clădiri de interes public.

Pornind din Piața Ippokratous, în care se află o clădire veche, cu blazonul unui mare maestru, fostul Tribunal de Comerț și loc de întâlnire a vechilor negustori, trecem pe lângă sediul Arhiepiscopiei orthodoxe, o construcție pe zidul căreia cei care nu au uitat latina de tot, vor descifra cuvintele: "Pace acestei case și celor care locuiesc aici." Aproape de Poarta St. Catherine se află Biserica Agios Panteleimon, astăzi biserică parohială, ridicată în 1481 pentru comemorarea unei victorii împotriva turcilor. Din Piața Evreon Martyron pornesc două străzi - Dimosthenous și Perikleous - unde vom descoperi două biserici bizantine transformate de turci în moschei, cunoscute sub numele Doulapli Djami și Il Mihrab Djami. Dacă revenim în Piața Ippokratous, ajungem în Strada Sokratous, una dintre cele mai importante artere comerciale ale orașului vechi. Este înțesată de mici magazine și de căsuțe care-i dau un aspect foarte pitoresc. Moscheea Soliman Pașa construită pe amplasamentul unei biserici bizantine dedicată Sfinților Apostoli, are în față o fântână specifică sec. XVI. În Turnul cu ceas situat pe strada Orpheos - un dar oferit de Tahti Pașa turcilor din oraș în 1851, a fost amenajat în zilele noastre un bar. Am fost acolo. Cu un bilet achiziționat la intrare, poți accede în turn unde primești și o băutură (în costul biletului) și te poți bucura de frumoase priveliști asupra portului. Biblioteca turcă fondată în 1794 de Aga Havouz Ahmet posedă manuscrise rare printre care un Coran din 1540, frumos ornamentat și o cronică a evenimentelor din 1522 când otomanii au cucerit insula.

Paralelă cu Strada Ippodamou, Strada Agiou Fanouriou, una dintre cele mai pitorești străduțe din orașul vechi, găzduiește biserica bizantină Agios Phanourios înălțată în sec. XIII și decorată cu fresce foarte frumoase. În timpul dominației otomane această biserică a devenit moschee. Astăzi este din nou ortodoxă. Am vizitat-o. Am nimerit acolo în ziua ei de hram. Slujba se terminase, iar credincioșii împărțeau trecătorilor mici pachețele cu prăjituri de casă. În spatele bisericii Agios Phanourios se află o altă moschee, Moscheea Redjep Pașa, la construirea căreia a fost folosit material provenind din demolarea unor edificii antice, bizantine și cruciate. Nu mă afund prea mult în descrierea de lăcașuri de cult musulman pentru că deja am dedicat acestui subiect articolul Moscheea Murat Reis și alte obiective musulmane în Rhodes.

Rhodes - orașul vechi are multe alte biserici bizantine, unele dintre ele având încă aspect de moschee ca urmare a modificărilor pe care le-au făcut ocupanții turci. Monumentele turcești propriu-zise, arhitectura lor atât de specială, nelipsită de farmec, în deplină armonie cu edificiile antice, bizantine și cruciate, dau un aspect cu totul original orașului vechi. Și... mă opresc aici!

La final...

Știu că am scris un articol greoi. Nu mi-a fost simplu să-l scriu. Atâtea poze, atâtea hărți, atâtea însemnări, atâtea amintiri... Rhodes - orașul vechi nu este un loc pe care să-l înveți într-o singură plimbare. În bătaia soarelui, înaintând pe caldarâmul destul de neregulat, din pietricele mici, prin mulțimea de oameni ca un furnicar, încercând să surprinzi cele mai sugestive imagini, dar să mai și reții câte ceva din cele văzute... Nu mai vorbesc de situațiile în care anumite înscripții informative erau numai în limba greacă, mai dificilă pentru noi. Oprindu-ne din când în când, recăpătând puteri cu o băutură răcoritoare servită la umbra unei terase, am reușit să vedem câte ceva din atracțiile orașului vechi. Suntem conștienți că încă mai există multe de descoperit, de aceea sperăm într-o revenire viitoare.

---

VIZUALIZĂRI: 3190 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI