The Dickens Inn - un pub unic

TIPĂREȘTE

Până de curând, la simpla rostire a cuvântului "Dickens", gândul îmi zbura la cunoscutul scriitor englez Charles Dickens - una dintre cele mai importante figuri ale realismului secolului XIX - cel care prin minunatele sale pagini mi-a făcut cunoștință cu Oliver Twist, cu David Copperfield, cu Dombey și fiul său, dar și cu Pip cel cu mari speranțe.

Recent, într-o alertă prin Londra (că vizită în adevăratul sens al cuvântului n-o pot numi), am luat masa la The Dickens Inn, un restaurant frumos prin amplasare, dar și prin amenajările sale. Nu a fost alegerea mea și nici n-a fost ales la întâmplare. Nepoata mea, de ceva timp rezidentă în Londra, dorind să mă ducă într-un loc mai altfel decât clasicele restaurante, mi-a propus The Dickens Inn. The Dickens Inn este un pub unic, cu câteva săli de servire amenajate într-un fost depozit al docurilor londoneze. Știa că St. Katharine Docks cu luxoasele ambarcațiuni legate la țărm și The Dickens Inn cu aspectul său interior și exterior îmi vor oferi momente de reală bucurie.

Mi-a povestit că inițial clădirea a fost un depozit de ceai și că amplasamentul ei era la vreo 70 metri mai spre est, dar că lucrările de sistematizare și modernizare ale zonei de la începutul sec. XIX au impus mutarea și reconstruirea ei pe actualul amplasament. În conformitate cu noul stil arhitectonic al St. Katharine Docks, clădirea de lemn a fostului depozit de pe malul Tamisei a fost învelită cu cărămidă, reconstrucția păstrând însă stilul unui mare han (cu etaje și balcoane) din sec. XVIII. Istoricul localului consemnează faptul că în mai 1976, la redeschiderea oficială, Cedric Charles Dickens, nepotul cunoscutului scriitor Charles Dickens, ar fi afirmat că bunicului său, cel care a cunoscut aceste locuri și chiar a conturat scene și chipuri de personaje în această parte a Londrei, i-ar fi plăcut acest han.

Dar, să revin în actualitate!

Foarte aproape de Tower Bridge și de Turnul Londrei, The Dickens Inn întâmpină învăluit de flori și plante ornamentale. Nu am urcat în sălile de la etaj unde se află o pizzerie, dar și un restaurant care oferă multiple feluri de mâncare și care poate primi și grupuri turistice mari. Am înțeles că pentru grupuri mai mari de 30 de persoane se pot prepara și meniuri fixe. Pizzeria situată la primul etaj oferă priveliști încântătoare spre St. Katharine Docks și împrejurimi mai ales dacă preferi o masă la balcon.

Noi am preferat parterul și o poziție a mesei care facilita - prin geamurile cu pătrățele mici - vederi asupra docului. Se spune că barul-tavernă de la The Dickens Inn - cu pardoseală din lemn, cu mese tot din lemn (numerotate pe câte un colț), cu perne pentru un plus de confort pe scaun sau pe fotoliu - este un pub tradițional englezesc. Cum nu am avut ocazia să cunosc prea multe pub-uri englezești, fără a face vreo comparație, pot afirma că localul din St. Katharine Docks merită pe deplin aprecierile vizitatorilor, fie ei localnici sau turiști. Decorul original, sortimentul bogat de bere englezească și nu numai, meciul de fotbal care se derula pe toate LCD-urile din interior, au făcut ca în intervalul de timp cât am rămas noi acolo, localul să fie plin.

Deschiderea fiind făcută cu un cidru răcoritor și cu o apă, la The Dickens Inn am comandat pește. Pentru că eram la mal de apă, era și firesc să preferăm pește. E adevărat că nepoata mea intenționase și nu știu ce specialitate tipic londoneză, dar care nu ni s-a putut oferi pe motiv că aveau probleme cu cuptoarele. Bucata mare de pește servit cu cartofi prăjiți și piure de mazăre, toate asezonate cu o cremă de usturoi excelentă, era așezată pe o tavă din lemn capitonată cu o folie de plastic foarte asemănătoare unei file de ziar. Dar, nu, nu era ziar autentic așa cum m-am speriat la început. Am încheiat cu delicioase prăjituri cu înghețată și cremă de caramel. Totul, pentru două persoane, a fost 44,85 lire. Pentru o părere personală privind prețurile practicate la The Dickens Inn, atașez două file din meniu.

M-am simțit bine la The Dickens Inn. Amplasamentul minunat al clădirii, decorurile interioare, invazia de flori de la balcoane sau faptul că mi-am revăzut nepoata după o lungă perioadă de timp să fi fost motivul principal? Oricum, toate la un loc, constituie una dintre cele mai frumoase amintiri din călătoria mea în insulele britanice.

---

VIZUALIZĂRI: 2630 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI