GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Taverna To Patriko Mas (Το Πατρικο Μασ) - mâncare bună și peisaj de vis
TIPĂREȘTEDeși sunt înscrisă pe acest site de peste nouă ani, este pentru prima oară când scriu despre un restaurant. Nu știu de ce nu am avut niciodată dorința să fac asta: poate pentru că mi s-a părut prea complicat, poate pentru că nu sunt gurmandă și am impresia că din această cauză nici nu apreciez mâncarea la adevărata ei valoare, poate că încă nu am întâlnit un local care să declanșeze acel declic. Asta până acum. :)
Cum în luna mai am petrecut câteva zile în Kamena Vourla este evident că nu puteam rata o vizită la Delphi, locul pe care grecii din antichitate îl considerau centrul pământului și care se afla la doar 100 km distanță de noi. Pentru că timpul a fost destul de comprimat, am ales să mergem la Delphi într-o după-amiază, așa că după ce dimineața am făcut o plimbare în arhipelagul Lichadonisia, am plecat în munți, către ,,centrul pământului”. :)
După un drum de aproximativ o oră și jumătate am ajuns la intrarea în micuțul orășel Delphi, pe care trebuia să îl traversăm pentru a ajunge la situl arheologic. Era deja ora 14.30 și chiar dacă drumul ne-a hrănit sufletul datorită frumuseții sale, totuși trupul își cerea și el dreptul. Am hotărât ca înainte să mergem la sit și la muzeu să facem un mic popas pentru a mânca, știind că vom avea de petrecut câteva ore în locurile pe care voiam să le vizităm și fiind conștienți că nu le vom aprecia la adevărata valoare dacă le vom vedea pe fugă, zoriți de foame.
Nu cunoșteam orașul Delphi, nu citisem recomandări despre restaurante înainte de a ajunge acolo, așa că urma să alegem un restaurant bazându-ne doar pe instinct. Nici nu am intrat bine pe străduța principală a orașului, că a treia terasă zărită din mersul mașinii ne-a cucerit în unanimitate cu imaginea pe care am văzut-o prin bolta porții de la intrare. Am continuat să înaintăm pe străduța îngustă până am găsit un loc de parcare și ne-am întors pe jos până la taverna care ne-a plăcut tuturor, To Patriko Mas, a treia tavernă de pe strada principală, cum intri în Delphi venind dinspre Kamena Vourla sau Atena.
Trecem pe lângă clădirea în care era amenajată taverna, o căsuță mică, de piatră, cu un aspect rustic și intrăm pe poartă, atrași de frumusețea terasei. Ne-a plouat destul de tare pe drum, plouase și în Delphi, așa că mesele și scaunele erau ude. Nici vremea nu era prea bună, era încă foarte înnorat, însă chiar și așa priveliștea pe care o avem în fața ochilor de pe terasă ne taie răsuflarea, uitând și de foame și de ploaie. Suntem undeva sus în munți, pe platoul unui versant al muntelui Parnassus, iar la picioarele noastre se întinde valea Pleistoscu partea de jos scăldată de apele mării. Bineînteles că facem multe poze, chiar dacă lumina nu ne ajută și abia apoi studiem un pic locul în care ne aflăm.
Taverna To Patrik Mas are terasa sau mai bine spus terasele amenajate în așa fel încât nimeni să nu fie privilegiat de priveliștea superbă. Chiar cum intri pe poartă ajungi pe prima terasă, parțial acoperită de viță de vie, unde se află 5-6 mese. În continuarea aceasteia, în partea dinspre vale, se află a doua terasă, suspendată desupra văii, situată puțin mai jos ca nivel decât prima. Terasele sunt mărginite de o bară de protecție și sunt despărțite între ele de un mic zid de piatră. Pentru ca tabloul idilic să fie complet, peste tot sunt ghivece cu flori frumos colorate.
De-a lungul clădirii, pe două laturi ale acesteia sunt amenajate încă două terase, pe care mesele încap doar pe un rând. Aceste terase se află la înălțime mai mare decât cele din curte, Terasa din față este deasemenea suspendată, mărginită cu o bară de protecție pe care se află nelipsitele flori frumoase.
Din păcate mesele sunt ude, așa că trebuie să intrăm în tavernă pentru a mânca, sperând ca până terminăm să iasă și soarele. La intrare suntem întâmpinați de un ospătar draguț care ne conduce spre singura masă disponibilă, o masă rotundă aflată într-un colț. Ne așezăm și avem timp să studiem un pic taverna pe interior. Și ne place ce vedem: un loc cald, amenajat cu bun gust, pereții acoperiți cu tablouri și doar câteva mese de 6-8 persoane. În partea dinspre stradă, chiar lângă intrare, este un mic birou la care stătea o doamnă în vârstă, probabil mama celor doi bărbați care serveau. Aici este locul de întâmpinare al clienților care intră pe intrarea principală (noi am intrat de pe terasă) și lângă acesta este amenajat și un mic bar.
Partea frumoasă constă în faptul că ambii pereți exteriori ai încăperii sunt din sticlă, astfel încât nu ești văduvit de priveliștea minunată nici dacă stai în interior. Masa noastră este așezată strategic în colțul format de cei doi pereți de sticlă, astfel că îmi mai trece supărarea că nu pot sta pe terasă. Totul mi se pare elegant, oricum mult mai elegant de cât te aștepți să găsești într-o micuță tavernă grecească situată în munți. Față de masă albă, impecabilă, farfurii de mai multe mărimi așezate una peste alta, tacâmurile puse pe un șervețel în ultima farfurie și mai multe tipuri de pahare cu picior aranjate pe masă. Nu așteptăm mult și primim meniurile, care au o copertă frumos colorată și din care aflăm, citind cele câteva rânduri scrise pe prima pagină, povestea tavernei, pe care încerc să o reproduc mai jos..
,,Această casă a fost constrută în anul 1860, împreună cu primele case din noul sat Delphi. Muncitorul Dimitros, înzestrat cu nenumărate abilități artistice, a pus cu mâna lui fiecare piatră a acestei case. Apoi el a transmis-o fiului său, iar acesta fiului său... Acum, familia noastră, aflată la a cincea generație, a decis să deschidă porțile Patriko mas (în traducere: casa familiei noastre) și să împartă cu voi mâncăruri tradiționale grecești ale căror rețete provin din moștenirea familiei noastre. Dorim să vă simțiți exact ca acasă și să plecați de aici cu cele mai plăcute amintiri. ”
Acum, la câtă frumusețe era în jur și la cât de mult mi-a plăcut această prezentare, puteau să îmi dea să mănânc și pietre, că nu mai conta. Dar, răsfoind meniul, am văzut că oferta pentru mâncare era foarte bogată, regăsindu-se aici cam toate felurile tradiționale și clasice: aperitive, pornind de la tzatziki (3,5 euro) până la bucăți de caracatiță marinată în oțet cu ierburi aromate (13,5 euro), salate ce costau între 6,50 euro cea grecească și 10 euro cea cu pui, spaghete cu prețuri între 7 euro cele mai simple și 14 euro cele cu creveți și carne și pește la grătar (souvlaki mixt, porc cu pui, 10 euro, coaste de miel 12 euro, file de porc 12,5 euro, calamar 12 euro, caracatiță 13,5 euro și creveți 19 euro). Aveau și file de somon (18 euro) și doradă la 400 g (14,5 euro).
Ceea ce mi-a atras însă atenția a fost pagina pe care erau trecute specialitățile bucătarului: pulpe de pui cu orez (9 euro), mousaka (8 euro), iepure în sos de tarhon, miel gătit în suc de lămâie și vițel cu sos și ciuperci. De obicei îmi place când găsesc în meniu specialitatea bucătarului pentru că niciodată nu am dat greș când am ales-o.
La desert erau puține feluri, baclava (5 euro), înghețată (2,5 euro cupa), salată de fructe (3,5 euro) și prăjitură cu sos de căpșuni (4 euro). Oricum nu au mai încăput. :)
Binențeles că aveau și cafea de mai multe feluri, la 2-2,5 euro și băutură (bere la draft și la stică, cu prețuri între 3 și 12 euro și vin la 4-4,5 euro 500 ml).
Fiind cinci persoane la masă, comandăm de obicei lucruri diferite, putând astfel gusta mai multe feluri de mâncare. De data asta nu a fost cazul, pentru că după o scurtă deliberare ne-am împărțit doar în două: trei persoane au comandat souvlaki mixt și două (printre care și eu) iepure în sos de tarhon. De băut am luat bere Mythos (3,5 euro) și Delphi, o bere nefiltrată foarte bună la gust, care costa 6 euro la 330 ml și 12 euro la 750 euro.
Ospătarul a venit să ne ia comanda, apoi ne-a adus pe masă o mică gustare din partea casei: pâine prăjită, pastă de măsline, tzatziki și o farfurie cu salată grecească. Îmi comadasem iepure și știam că în Grecia porțiile sunt mari, așa că mi-am propus ca de data asta să nu gust nimic înainte să vină mâncarea, pentru că că altfel riscam să nu pot mânca tot, așa cum am pățit de fiecare dată. Dar cine poate rezista când are în față o salată grecească acoperită de brânză feta sau o farfurie plină cu tzatziki? Ei, eu nu am putut, așa că pot spune acum că au fost foarte bune.
Nu am avut mult de așteptat până a venit mâncarea, chiar dacă restaurantul era plin și între timp ieșise soarele și începeau să apară turiști și pe terasă. Farfuriile cu souvlaki arătau foarte bine, frigăruile erau servite alături de cartofi prăjiți, ceapă, lipie caldă și un sos de muștar, iar iepurele nostru a fost servit cu garnitură de orez.
După cum am mai spus nu sunt o gurmandă, însă nu a trebuit să iau mai mult de o înghițitură ca să știu că de data asta am tras lozul câștigător. Mâncarea era extraordinar de gustoasă, carnea era atât de fragedă încât se topea în gură, iar combinația dintre gustul cărnii și cel al sosului puternic aromat era perfectă. A fost pentru mine cel mai bun fel de mâncare pe care l-am mâncat până acum în Grecia.
La fel a fost și souvlaki, de care cei care l-au comandat au fost foarte mulțumiți. Dar iepurele a fost mai bun, o adevărată delicatesă. :)
Totuși cei care nu sunt obișnuiți cu tarhonul trebuie să știe că este un condiment puternic aromat, care poate nu place oricui. Spun acest lucru pentru că noi, în zona noastră gătim cu tarhon, suntem obișnuiți cu gustul lui și, eu cel puțin, nu îmi pot închipui anumite ciorbe fără el. Dar am citit de curând undeva că acesta se folosește mai mult în Ardeal și că sunt zone în care nu este atât de cunoscut și de folosit. Cum sosul cu care este servit iepurele are predominant gust de tarhon, am considerat că trebuie să fac această paranteză. :)
Cum am terminat de mâncat ne-am luat băuturile și ne-am mutat pe terasa din dreptul nostru, cea suspendată și acolo am stat până am plecat. Am mai comandat o cafea, încă o bere, dorind să prelungim momentul despărțirii de acel loc minunat. De aici vedeam terasa din curte și urmăream cum intră turiștii și au exact același traseu ca noi: poze cu valea Pleistos din toate unghiurile și pozițiile și abia apoi caută un loc să se așeze.
Recomand din suflet această frumoasă tavernă celor care ajung în Delphi. Este, după mine, locul care le are pe toate: mâncare excelentă, servire bună și o priveliște de excepție. Locul perfect pentru mine care iată că m-a făcut să ies din carapace și să scriu despre el. Asta înseamnă că m-a cucerit definitiv. :)
Trimis de Cris in 23.06.17 14:52:42
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.
28 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Cris); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
28 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Unde mâncăm în Delfi / Delphi? , DELPHI (DELFI) " (nou creată pe sait)
Rog așteptați...
Rog atașarea următorului videoclip:
https://www.youtube.com/watch?v=lO0uxIeVOO4
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
@Cris: eu stiu ce este tarhonul????! Îi stiu si gustul... că-s ardeleanca si nu mă dezic!
La cât de frumos povestesti, zău ca si de nu-l stiam, tot m-as fi incumetat sa pap asa ceva!
Gata! M-ai convins, cunosc destinatia pentru anul viitor! ????
@Cris: Așa am zis și eu: nu scriu despre restaurante, nu mă pricep 
E adevărat că nu scriu despre toate, nici nu am timp dar nici nu mă încântă chiar tot.
De scris nu scriam, nici utile nu mi se păreau, cu timpul am constatat că nu aveam dreptate. Nici nu mai știu despre care am scris prima dată, dar sigur am fost încântată altfel nu scriam.
Ai descris foarte frumos, foarte bine totul, mi-ai făcut poftă cu friptura de iepure, fel de mâncare pe care nu l-am întâlnit la multe terase. Eu nu gătesc cu tarhon, cu toate că am o tufă imensă în grădină. Dar cred că e bun, o să încerc la ciorbița de fasole
Am ascultat și melodia, e superbă. Am o stare de bine citind articolele tale, știu cât iubești Grecia și că scrii cu sufletul deschis.
Șase familii prietene sunt acum în Parga, ne trimit poze
, noi și încă două familii mai avem de așteptat un pic, ne clătim ochii cu pozele altora, visăm și numărăm zilele
Să mai ne scrii despre restaurante, te pricepi, pui zâmbete și suflet în review și iată că iese ceva frumos.
Mulțumesc
@Cris: Foarte frumos, bravo! Să mai scrii reviewuri dintr-astea, de restaurante, că ți-a ieșit bine!
Nici nu e de mirare, având în vedere așezarea splendidă a localului, pe care ai descris-o atât de fidel. Interesante specialitățile bucătarului, mâncăruri mai grele și mai de iarnă, pe care le găsești mai degrabă în zonele muntoase ale Greciei, nu în stațiunile de pe litoral.
Cred că ai făcut o alegere bună cu iepurele, arată excelent. Eu cu frigăruile grecești nu mă împac, mi se par fade comparativ cu cele ale noastre, în care strecurăm și câte o bucățică de slăninuță, o roșie, o ceapă și un ardei verde. Dar fiecare cu gusturile lui...
Încă o dată, felicitări pentru articol! Mi s-a făcut așa un dor de Grecia...
Nu te poți abține, așa-i? Sunt între mese, Cris...
Eu, sunt de vina, pentru că ți-am am citit review-ul.
Iarăși... MI-A PLĂCUT!
@Cris: Gustos articolul tău, :-) asezonat cu melodia grecească atașată, au mers cu berea mea românească:-D
În Kos în satul Zia am fost la o seară grecească, din stradă taverna nu-ti spunea nimic, dar după ce-i treceai pragul era superb, așezată pe o coastă de deal, iar mesele așezate în amfiteatru în jurul ringului de dans. Aici am văzut primul apus de soare în Grecia.
Mie dor, ce amintiri.....
Felicitări să ne mai scrii despre localuri/restaurante/taverne unde ti-a plăcut, te pricepi destul de bine.
Toate cele bune.
Ce frumos, ce apetisant! Iar priveliștea este minunată! Dacă mai e și mâncarea bună succesul e asigurat! Și eu cunosc tarhonul, îmi place mult gustul! Ba chiar era să încercăm acum în Santorini iepure cu tarhon, ospătarul se lăuda că cine mănâncă iepure se întoarce for ever acolo. Până la urmă am ales altceva, dar de întors tot m-aș întoarce.
Felicitări pentru un articol de debut în ale restaurantelor, pozele sunt tare frumoase, un bun reper dacă ajungem în zonă.
@maria55: Draga mea, știu că ești ardeleancă, așa că nu mă îndoiam că știi gustul tarhonului. Dar tare mă bucur să aud că ai fi mâncat oricum, la recomandarea mea, așa că te pup cu mult drag. 
@Cris: ????????????????????chiar si iepurele!!!
@krisstinna: Începutu-i greu, așa că voi mai scrie probabil.
Am fost și în Skiathos la așa un restaurant, unde priveliștea pe care o vedeai de pe terasă te lăsa fără suflare. Prima oară am mâncat acolo acum doi ani și am vrut să scriu la întoarcere, dar din păcate nu m-am mobilizat, iar timpul a trecut. Anul acesta am trecut din nou prin fața lui, însă înainte de prânz. Nu am rezistat și am intrat să bem măcar un suc și o cafea, vrăjiți de panorama superbă. Ăstea sunt localurile care-mi plac cel mai mult, cele care oferă mai mult decât mâncare.
Cât despre tarhon, dacă îl ai în curte, încearcă-l la orice ciorbă cu afumătură, fie că e de fasole sau de cartofi. Tu îl ai în curte și nu îl folosești, noi îl punem la borcan pentru a-l avea mereu în casă. E bun și aromat, sper să îți placă.
Mulțumesc frumos pentru vorbele frumoase!
@Carmen Ion: Mulțumesc din suflet pentru vorbele frumoase și pentru încurajări!
Și eu cred că am făcut o alegere bună cu iepurele, pentru că a fost foarte bine gătit, fraged și aromat datorită sosului.
Souvlaki mănânc, dar nu pot spune nici că nu îmi place carnea preparată așa, nici că mă omor după ea. Și mie mi se pare puțin cam fadă carnea gătită așa și prefer să aleg altceva. Aici cred că orice aș fi ales dintre specialități mi-ar fi plăcut, probabil toate rețetele sunt deosebite.
Cât despre Grecia... mie îmi e dor mereu, chiar și la câteva zile după ce mă întorc de acolo.
@ANILU: Anilu, super combinație ai făcut, chiar dacă berea e românească.
Mă bucur că te-am făcut să îți aduci aminte de primul apus de soare din Grecia, acum stăteam și mă întrebam unde l-am văzut eu pe primul și mi-am amintit: la Keri, în Zakynthos. Offf, Grecia asta ne zăpăcește de tot, dar ce bine îmi pare.
Mulțumesc frumos pentru vorbele frumoase și te invidiez că imediat pleci în vacanță. Abia aștept să ne povestești, Thassos este prima mea iubire.
@maryka: Maryka, mulțumesc frumos și îți doresc să ajungi în zonă, nu am nici cea mai mică îndoială că vei fi încântată.
Eram sigură că tu știi ce-i tarhonul și că îl folosești, că doar ești brașoveancă. Trebuia să încerci iepurele în Santorini, mai ales dacă ospătarul ți-a garantat că te vei întoarce mereu acolo. O fi știind el ceva.
Sau poate mi se aplică și mie, l-am mâncat în Delphi și urmează Santorini. 
@maria55: Maria, normal că și iepurele, nu mă îndoiam, că doar ești o prietenă adevărată.
@Alex_Macedo: Te-am lăsat la urmă pentru că știu că ești cavaler și nu te superi dacă răspund întâi doamnelor.
Acum e clar că vina-i împărțită, a mea pentru că am scris și a ta pentru că ai citit între mese. Norocul meu că am fost plecată toată ziua și acum, că ai mâncat de seară, sigur m-ai iertat.
Mulțumesc frumos pentru ecou, Alex și vacanță frumoasă acolo, în Grecia. Și nu uita de Mythosul pe care mi-ai promis că îl bei pentru mine. Tare bine mi-ar fi prins azi, într-un București sufocat de căldură.
@Cris:
Eh.... și eu ca un copil! Tot am așteptat un răspuns... m-am ciufuțit... dar am înțeles în cele din urmă. Doamnele mai întâi!
Eh... nu e vina nimănui... dar TOT am fugit la o tavernă și i-am zis să aducă de toate că, Cris e de vină.
... sunt la a nu știu al câtelea Mythos, pentru tine!!
Și aici e sufocare dar e... Grecia.
@Alex_Macedo: Mulțumesc frumos că nu ai uitat, Alex, înseamnă că de la acele Mythos m-am răcorit acum. Sau o fi și datorită faptului că am ajuns de la 34 de grade în București la 24 la Brașov??? Nu știu exact, așa că trebuie să bei și mâine, ca să fiu sigură că Mythosul a fost cel care m-a ajutat.
Dacă a și fost bună mâncarea aia multă comandată din cauza mea, înseamnă că sunt pe deplin iertată.
Vacanță frumoasă în continuare, Alex, cu tot ce înseamnă Grecia: mâncare bună, Mythos rece, peisaje frumoase și multă liniște.
RESPECT, Cris!
... nu mai am cuvinte!... și chiar dacă le aş avea... nu ar mai conta!
Sănătate multă, Cris!
Să mănânci la o tavernă în Grecia face parte din farmecul vacanței, din atmosfera grecească. Mâncarea tradițională, muzica pe note de bouzuki, priveliștea care îți farmecă privirea formează un tot care se numește arta de a trăi în Grecia. Păcat că sejurul e prea scurt. Tocmai m-am întors din Zakinthos, aștept să mi se limpezească impresiile ca să le pot așterne într-un review.
Felicitări pentru articol, pentru frumoasele poze, pentru frumoasa ta vacanță!
@Rodel: Mulțumesc frumos pentru ecou și pentru apreciere!
Ai perfectă dreptate, tavernele grecești, cu tot ceea ce reprezintă ele, întregesc farmecul unei vacanțe în Grecia.
Abia aștept să citesc impresiile tale despre Zakynthos și, cu această ocazie, să rememorez momentele frumoase trăite acolo acum 6 ani.
Vacanțe plăcute în continuare!
@Cris: Offffff, cine m-a pus, am inceput vitejeste articolul, mi-am spus plina de mandrie "Mishule, tocmai ai citit un articol de restaurant, ai supravietuit, poti" asa ca am inceput plina de elan articolul tau, asta pana la primul paragraf cand ai explicat cum dupa atatia ani scrii acest articol despre restaurant, astfel incat am simtit instantaneu ca mi se umple gura, si am inchis articolul trecand la poze.
Minunate poze si un loc deosebit cu adevarat.
Dupa ce m-am delectat cu pozele am trecut mai departe la articol, consolandu-ma deja ca-mi va fi foarte greu sa depasesc momentele mai dificile ale acestui articol 
.
Am citit insa cu mare placere si daca voi ajunge pe acolo in mod sigur le voi trece pragul.
Acum ajungem si la tarhon, desi nu am urme de ardeleni, tarhonul este foarte apreciat la noi in casa in principal la ciorbele cu afumatura, ciorba de porc sau pui cu smantana si tarhn, si uneori ai face mama mancarica de tarhon cu chiftele.
Noi cand gasim tarhon la piata luam suficient de mult incat sa unplem 1 sau 2 borcane de 800 indesate bine cu tarhon si acoperite cu otet.
Si iar inghit in sec.
Acestea fiind zise, nu pot la randul meu decat sa spun:
Felicitari, votat cu mare drag.
@Cris: Ghici de unde am venit acum?
De la aceasta taverna. Desi e restaurant in toata regula.
Sosind azi in Delphi, am cautat pe AFA unde sa mancam.
Un singur articol, al tau. Il caut pe maps si surpriza: la 100 m de hotelul nostru. Ies pe balcon, ma uit in dreapta si il vad ! Dupa plimbarea prin oras nici nu se mai punea problema unde mancam.
Dar era plin ochi. O singura masa de 4 libera, la marginea terasei !
Eu am mancat iepurele descris de tine, delicios.
Asa ca pot sa iti spun " saru'mana pt masa !"
@adrianaglogo: Să îți fie de bine, tare mă bucur că ți-a plăcut taverna care pe mine m-a încântat atât de tare încât m-a făcut să scriu despre ea.
Sper că ți-a plăcut la fel de mult și Delphi, un loc care pe mine m-a impresionat.
Vacanță frumoasă în continuare și îți doresc să te întorci acasă cu cât mai multe amintiri frumoase.
@Cris: Daca mi-a placut Delphi? Am regretat ca nu am stat decat o noapte. Eram pe drumul de intoatcere spre casa.
Am fost incantati pur si simplu. Am decis ca, daca vom mai fi prin apropiere vreodata, sa mai stam acolo.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată