EXCELENT
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Ieftin și gustos „Sub Tei”, în Pazin
Vizitam de 2-3 ceasuri satele medievale istriene și nu ne-am fi imaginat că, deși ne aflam în plină zonă turistică, va fi atât de greu să dăm de o mâncătorie! Avusesem speranțe serioase la konoba Marino din Gračišće (ce fain arăta micuța terasă și ce fain ar fi fost să poposim un pic în acel fascinant decor încremenit în timp!), dar am găsit-o închisă, era un anunț pe ușă, nu mai știu exact ce motive invocau...
Până la urmă, făcurăm cum face orice om rupt de foame: întreabă un prieten. În cazul de față, Tati, care are talentul să-și facă prieteni una-două, strică o întrebare la vinotecă. Tânăra vânzătoare, foarte amabilă, i-a oferit mintenaș pontul, scris pe o bucățică de hârtie: cel mai bine (și mocangeală, încă!) se mănâncă în Pazin, la Pod Lipom! Drept mulțumire, Tati a cumpărat o sticlă de vin.
Între Gračišće și Pazin nu-s decât câțiva kilometri, îi făcurăm ca vântul și ca gândul. Avusesem grijă în prealabil să căutăm pe hartă locația și s-o setăm pe gps, așa că n-a fost greu deloc să nimerim din prima, fără bâjbâială. Bistro Pod Lipom (Sub Tei, în traducere) se află aproximativ în centrul orașului, în apropierea parcării publice și este semnalizat din stradă printr-un panou publicitar pe care n-ai cum să-l ratezi.
Pod Lipom... e genul de loc pe care n-am fi dat 2 bani dacă nu eram hămesiți și nu ne-am fi dus cu recomandare! N-are nimic „de aspirat turiștii” , nici floricele, nici brizbrizuri, nimic! Mai degrabă, aș zice că-i o cârciumioară cu aspect modest, unde mănâncă localnicii. O casă simplă, cu un singur nivel și o terasă acoperită, mobilată cu mese cu mușamale înflorate plus scaune din acelea de plastic verde, cel mai ieftin model. Dealtfel, ordine și curățenie, nimic de zis. Olivieră cu de toate și câte o scrumieră pe fiecare masă.
Ora prânzului fiind de mult trecută, n-am găsit decât un nene la o masă, cu o berulă în față, așa că am fost liberi să ne așezăm oriunde (nu că ar fi contat unde). Imediat a apărut ospătărița, o tanti între 2 vârste, care rupea absolut basic în engleză, în schimb era maestră (ca și noi) în limbajul semnelor. Ne-a adus câte un meniu și totodată ne-a indicat tăblița cu oferta zilei în 3 variante, 20 kuna (3 euro) bucata. În meniul tipărit, fiecare fel de mâncare era scris în mai multe limbi (croată, italiană, germană și engleză), pe când pe tăbliță doar în croată. Totuși, nu mă întrebați de ce, am ales câte ceva de pe tăbliță: primul fel începea cu „fažol” (fasole, ne-am gândit), al doilea era aproape pe românește – „ćufte, pire, salata” . Cu al treilea nu ne-am mai bătut capul. De băut, am socotit că nu-i cazul de alcooale, deci am cerut o sticlă mare de apă „cu bulbuci” , s-o șeruim.
Într-un colț de terasă, am văzut indicatorul „Toilete” (hai, frate, că-i chiar simplă croata asta!), după colț cum ar veni, și m-am dus cu elan. Doar că am găsit ușa încuiată. Nu m-am lăsat, am abordat-o pe doamna, când a venit cu apa. „A, moment!” și scoase cheia din buzunar. Păi, da!... Toaleta o găsii curată și dotată, nimic de semnalat. Pasai cheia lui Tati și pe urmă o înapoiarăm doamnei, cu o plecăciune de mulțumire.
Mâncarea fiind probabil deja gătită, am primit-o fără întârziere. Cumva la întâmplare, mie mi-au revenit chiftelele înecate în sos roșu, cu piure de cartofi, acompaniate de un bol cu legume proaspete, iar lui Tati „fasolea” , care de fapt era mazăre, cu ceva morcovi, de asemenea piure și 2 șnițele babane cu un sos brun. Separat ni s-a adus un coș cu pâine, pe care nu-l solicitasem, dar care avea să prindă bine în final pentru excesul de sos de la chiftele.
... Am avut impresia că a gătit mama pentru noi, așa de bună a fost mâncarea! Simplă și gustoasă! E drept că și noi înfometați, dar... fără fițe și figuri, un prânz de nota 10+! Am balotat cu drag și bucurie, am gustat unul de la altul, ne-am băut apșoara și... pe cai, că mai avem treabă!
Nota de plată a totalizat fabuloasa sumă de 118 kuna (aproape 16 euro). Ne-a fost jenă să scoatem cardul, am achitat cash și am plusat, desigur, cu un mic tips pentru doamna cea drăguță care ne-a servit.
Am ținut musai să vă povestesc despre mâncătoria asta, deși la prima vedere nu pare cine știe ce... Am intrat ulterior pe Google și-am văzut că are note bune (4,4) și-i tare bine vorbită de localnici, ca și de turiști de toate națiile (deci s-au mai rătăcit și alții pe-acolo... sau pe la vinoteca din Gračišće...). Înseamnă că nu mi s-a părut doar mie, chiar merită să faci un mic ocol, la o adică (în Istria distanțele îs mici, imediat ajungi de colo dincolo) și să papi bun... Sub Tei!
Trimis de crismis in 08.02.23 19:52:25
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CROAȚIA.
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (crismis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ”
— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
Îmi place felul în care descrii „mâncătoriile” și mâncarea căreia aproape îi simt gustul. Mă gândesc acum pe la ce mâncătorii am fost în ultimul timp, mâncătorii locale, chiar am câteva în plan să le popularizez pe AFA.
Felicitări pentru articol!
@crismis: Ce m-ai distrat cu fažol-ul ăla, care s-a dovedit că era mazarol Oricum, prea departe de adevăr nu erai că doar și mazărea tot o fasole este, nu sunt din aceleiași familie de leguminoase?
Surprizele sunt multe în țările sârbocroate, fiind limbi slave, iar limba română a moștenit o grămadă de cuvinte slave. Prima dată când am ajuns în Serbia, am rămas mută când am văzut la benzinărie un indicator către zona de apă/aer, pe care scria în limba sârbă cu litere latine = văzduh ????. (Tot slave sunt și altele din natură = iaz, crâng, izvor, dumbravă).
Ați avut parte de un prânz gustos, dar mai ales apetisant (pozele spun tot).
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)