L’Osteria – un loc bun de tras sufletul dar si de un pranz minunat

TIPĂREȘTE

Si daca tot petreceam o zi in Ingolstadt trebuia sa caut si un loc unde sa mananc si conform recomandarilor, cea mai buna varianta era restaurantul L’Osteria. Am studiat putin si meniul urmand sa ma decid la fata locului.

Restaurantul imi facuse cu ochiul si prin faptul ca este situat in zona istorica, asa ca era usor de localizat. Adresa este Franziskanerstraße 7, pagina oficiala losteria.net/de/restauran ... rant/ingolstadt

Restaurantul asigura o atmosfera calda, prietenoasa, reconfortanta, cu preparare la vedere, asa incat comunicarea intre bucatarie si clientela face in asa fel incat sa te simti ca la prieteni si chiar se simte acest lucru si in atitudinea ospatarilor, aveai senzatia ca esti mai degraba in Italia, sau cum aveam sa constat ceva mai tarziu, chiar in Romania :).

Acum, numele restaurantului este destul de clar pentru a intui specificul restaurantului, acesta este italian, asa ca in meniu vom regasi acele aperitive (Antipasti), paste, pizza, salate, dulciuri.

Daca in ceea ce priveste aperitivele si salata, avem putine variante, in ceea ce priveste pizza, paste, dulciuri, sortimentul este unul foarte bogat ceea ce face alegerea foarte grea, la pizza cel putin cred ca am numarat vreo 30 feluri pentru toate gusturile.

In ceea ce priveste pastele, cele proaspete le prepara acolo si in meniu sunt marcate ca atare „Pasta Fresca” in timp ce pastele uscate sunt marcate si ele ca atare in meniu „Pasta Secca” . Au de asemenea paste cu cereale integrale (penne si linguini).

Cat despre dulciuri, acestea sunt tipice Italiei: Tiramisu, panna cotta, inghetata si multe tipuri de creme.

De altfel ei isi promoveaza produsele spunand ca marea majoritate a ingredientelor sunt aduse din Italia.

Mai exista un mini-meniu cu recomandarile zilei (tin si de sezon) asa ca aici se regasea si o supa crema de dovleac, cateva tipuri de paste in diverse combinatii (altele decat cele in meniul classic), pizza cu Nutella si de baut Martini Fiero Spritz bautura racoritoare cu capsune si afine

Asadar am fost condusa la o masa, genul de mese de doua persoane si am optat in a ma aseza pe canapea ca sa pot vedea ce se intampla in local. Pe masa din start ai sare, piper, parmezan ras, restul in functie de ce comanzi. Am ales mai intai o bere (normal, era inca cald afara) apoi dupa ce am tras cu ochii la vecini si am vazut cat de mare este pizza am optat pentru paste. Acum, si aici erau o multime de variante, o sa le putteti vedea in poza cu meniul, alegerea mea fiind de genul, astea nu ca sunt prea simple, astea nu ca am mai mancat la restaurant, astea nu ca le fac si acasa, asa este cand ai de unde alege, insa la final ca sa fiu cinstita, am ramas tot la ceea ce imi atrasese privirile cand studiasem meniul pe internet si am sa scriu asa cum am citit in meniu:

“Orecchiette di Manzo al Limone (pasta fresca, beef fillet strips, sweet peppers, rocket, onions, garlic, mascarpone-lemon sauce, spicy) mai precis paste proaspete, fasii de vita, ardei gras dulce, ceapa, usturoi, sos de mascarpone-lamaie, condimente, rucola (asta era ceea ce in meniu era trecut rocket).

Nu vreti sa stiti cum au fost, un deliciu, inghit in sec cand imi aduc aminte, aceste paste parca modelate cu mana, facute exact cat trebuie, cu fasiile de carne, legumele din combinatie, nici nu m-am mai gandit la bere cand am inceput sa mananc. Si desi la inceput portia mi s-a parut ca un elefant, l-am tratat ca atare, l-am mancat bucatica cu bucatica.

Si dupa primul val de extaz, am rasuflat utin si am luat-o mai usor, nu ma alerga nimeni si puteam savura ce se intampla in jurul meu, si in timp ce ma relaxam aud la un moment dat un schimb de replici ceva mai taios, in cel mai neaos limbaj romanesc, “Sa-mi...” e suficient, asa ca am zambit putin si am inteles ca cel putin 2 dintre angajati sunt romani. Mai tarziu m-am conversat putin cu ei si am aflat ca sunt cativa romani angajati aici, s-au adus unul pe celalalt.

La final am luat si un cappuccino, caci nu se putea altfel, insa sunt total in afara regulilor italienilor. Am avut ceva colegi italieni care erau socati daca dupa masa de pranz se bea cappuccino, sau latte macchiato, sau orice este cu lapte, insa asta este, mie imi place.

Am platit si am plecat multumita, nu inainte de a face un schimb de zambete cu una dintre persoanele mai importante din local.

Si mai vreau sa spun ca acest lant de localuri se gasesc peste tot in Europa, chiar si in Linz era unul langa hotelul unde eram cazata, si daca as fi mers acolo, cred ca as fi luat acelasi tip de paste.

Alegeri inspirate va doresc si un calduros La Multi Ani! celor ce isi isi serbeaza ziua numelui, si tuturor, sa va aduca Mosul in ghetute cadourile visate.

---

VIZUALIZĂRI: 524 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI