De la înălțimea Turnului

TIPĂREȘTE

În pana de idei apărută la fel de neașteptat ca oportunitatea de minivacanță de Sf. Mărie Mare, s-a conturat ușor la orizont statura falnică a Turnului.

Maiestuos și impunător, dominându-și vecinii prin dimensiuni și poziționare, hotelul ne-a întâmpinat cu cer senin și ferestre pline de culoarea florilor de vară.

Evadarea din București s-a petrecut pe drumuri ocolite, căci rapoartele indicau deja aglomerări și blocaje rutiere în zona Comarnicului, astfel că am ales ruta pe Câmpulung. Au fost aproximativ 5-6 stopuri pe tot traseul, din cauza lucrărilor, și noi le-am prins pe toate. Dar cumva așteptarea nu a fost prea mare, astfel că drumul a fost plăcut și fără nervi consumați inutil, cum sigur s-ar fi întâmplat pe drumul clasic al bucureșteanului către munte.

În Moieciu de Jos, pe drumul care duce către Moieciu de Sus, hotelul își aștepta cuminte oaspeții. Fuseseră reținute toate camerele, pentru fermitatea rezervării noastre cerându-ni-se plata în avans a unei nopți de cazare, respectiv 330 lei.

Scara cu trepte largi a Turnului ne-a condus într-un spațiu cald, intim prin lumină și culoare, vechi prin decorațiunile bine alese, primitor cu totul.

Am avut o cameră matrimonială spațioasă, la etajul 2 al hotelului, cu pat înalt și parchet pe jos, plăcut în ansamblu și curat, nimic sofisticat. Am dormit excelent, pe o saltea ca acasă, dar patul nu este suficient de încăpător pentru 2 adulți și un copil mic, astfel că tati a ajuns din nou să doarmă pe salteaua gonflabilă de acasă ????.

Ca aproape toate camerele Turnului, și a noastră era orientată către drumul principal. Astfel, cu toate că spațiul generos al curții a permis poziționarea hotelului mai în spate, forfota autovehiculelor mai zgomotoase poate face ca somnul de dimineață să fie ceva mai scurt dacă dormiți cu geamul deschis.

Baia păstrează nota serioasă și clasică a camerei, cu combinații de lemn și fier forjat, în care spațiul nu a fost prea bine planificat ☹.

Curățenia în cameră este asigurată la nivel minim. Doamnele intră zilnic, dar numai pentru coșul de gunoi și, eventual, prosoape. Patul ni l-am făcut singuri, dar suntem obișnuiți doar, de acasă ????.

Cu excepția unei singure seri în care torente de ploaie au invadat toată valea, vremea a ținut cu noi și am făcut frumoase excursii în zonă, ca pentru puterile celui mic. Deși perioada a fost extrem de aglomerată și plină de turiști, avantajul celor treziți de dimineață a fost de mare ajutor. La asta a contribuit și poziția hotelului, care permite ieșire rapidă către obiective (spre deosebire de cazările din Moieciu de Sus, cu care noi eram mai familiarizați).

Dar pentru petrecerea timpului în zona hotelului, gazdele pun gratuit la dispoziția oaspeților săi o mică sală cu câteva aparate, destul de modeste, dar cu care soțul meu și-a făcut treaba. A primit de la recepție halat și a făcut și saună, de care a fost și mai mulțumit.

Tot în zona aceasta de relaxare există un spațiu, cu aspect ca de cramă, în care, la adăpostul relaxant al unui pahar de vin, poți pierde ”în siguranță” partida de table sau viziona un derby incitant.

Curtea este foarte mare, împărțită în două de Turnul însuși. Partea din față este destinată parcării, dinspre care o alee ușor în pantă te conduce în spate, acolo unde un loc de joacă dotat cu tobogan, leagăne și groapă de nisip face deliciul celor mici. Părinții și nu numai se pot relaxa pe bancă, la umbra copacilor, sau direct pe o pătură așezată pe iarba bine întreținută, cum am făcut noi.

Dar siguranța cu care Turnul se impune superior în preferințele noastre nu vine, aș zice, prin încântarea ochilor și confort, dar mai ales din savoarea bucatelor foarte bune și apetisante, servite cu mai mult decât amabilitate.

Micul dejun a fost inclus în prețul cazării și era în stil bufet. Fără să pună accent pe diversificare, preparatele erau de o calitate foarte bună, și, pe măsură ce se epuizau rapid în farfuriile noastre nerăbdătoare, altele erau aduse. Am servit toate mesele aici, căci calitatea era asigurată și porțiile mai mult decât îndestulătoare.

Am observat mulți turiști din afara hotelului care veneau special să mănânce aici sau să ia la pachet, dar și foarte multe familii cu copii mici, un indicator minunat și semn că restaurantul contribuie din plin la ”înălțimea” Turnului.

Ne-am simțit bine primiți, oamenii au fost ospitalieri, am glumit împreună, l-au tratat pe omulețul nostru ca pe un client important… Ne-a plăcut de Alex, mereu zâmbitor, și de colegul său oleacă mai serios (iertare că am uitat numele), dar și de colegele de la recepție care nu se sfiau să se implice în zona de restaurant când era nevoie.

Spațiul interior este foarte încăpător, majoritatea meselor fiind poziționate la etaj. Cu toate astea, indiferent de temperatura de afară, noi am preferat terasa, chiar de a mai trebuit ocazional să așteptăm să se elibereze o masă. De acolo am fost încălziți de aerul fierbinte, deși nu am stat în soare, și am respirat aerul rece și umed al serii, deși ploaia nu ne-a udat. Ne-au fost date pături cu care ne-am acoperit și zâmbete cu care ne-am încălzit.

Așa a fost la Turnul.

---

VIZUALIZĂRI: 1863 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI