În căutarea primăverii pe plaiuri covăsnene

TIPĂREȘTE

V-am mai povestit și cu alte ocazii despre pretextul „hai să sărbătorim începutul primăverii” , pe care-l folosim de câțiva ani încoace pentru mici escapade în locuri pitorești, destinate îndeosebi relaxării și răsfățului, de fiecare dată cam în primul weekend de martie. Slavă Domnului, până acum nimic n-a reușit să ne zădărnicească planurile! Nici măcar covidu’! ???? (Primăvara trecută am prins ultimul tren, înainte să se îngroașe gluma, la un cochet hotel cu o superbă bază spa, de pe țărmul lacului Siutghiol).

Anul ăsta... Bine, am fi putut să considerăm ieșirea de la Wolkendorf ca atare, doar am efectuat-o pe la jumătatea lui februarie. Totuși, nesatisfăcuți pe deplin (în primul rând, mâncaserăm un ger de zile mari, care numai venirea primăverii n-o prevestea!), am decis să construim un nou eveniment în acest sens, indiferent de prognoza meteo (de fapt, ăsta e ultimul amănunt de care ne împiedicăm când e vorba „să sărbătorim venirea primăverii ????). Un’ să fie, un’ să fie?! După un pic de scotoceală pe net și alt pic de documentare, am ales Hotelul TTS, Covasna.

La Covasna ajunseserăm o fugă vara trecută (am și mâncat de prânz la restaurantul Hotelului Clermont, v-am povestit la vremea respectivă). Mi-a plăcut mult stațiunea și am zis încă de pe atunci că sigur vom reveni. Hotelurile Clermont și TTS sunt vecine, ambele sunt cotate la 4*, ambele au referințe foarte bune pe site-urile de rezervări, facilități și prețuri comparabile; nu știu exact de ce am ales ce am ales, poate de dragul diversității, poate am avut un feeling special că totul va fi perfect. Dar să nu anticipăm…

Rezervarea am făcut-o pe booking, cu anulare gratuită până cu 3-4 zile înaintea sejurului, pentru 3 nopți (de joi până duminică) – cameră dublă cu mic dejun inclus. Nimic notabil până la momentul plecării. A, ba da. Citisem eu că baza spa funcționează, dar cu programare, nu știu câte ore pe zi, așa că Tati a sunat la hotel să se lămurească și, eventual, să se treacă pe listă ????. I s-a confirmat că informația este corectă, e vorba de 45 de minute zilnic/familie, maxim 14-15 persoane în același timp, intervalul de funcționare al secțiunii spa fiind destul de larg (orele 10-23, zilnic). Ne-am programat deocamdată pentru joi, ora 18.

Am ales traseul Galați – Focșani – Onești – Tg. Secuiesc – Covasna, vreo 4 ore de mers întins; nouă ne-a luat mai mult, căci ne-am oprit vreo juma de oră în Onești să lăsăm un comision și încă vreo oră la un popas de pe marginea șoselei, să mâncăm. De la intrarea în Covasna, am cotit-o aproximativ stânga și am urmat artera principală Mihai Eminescu până aproape de ieșirea din localitate (spre Comandău).

Peste drum de Spitalul de Recuperare Cardio-Vasculară, se face Strada Zânelor, pe care se înșiră cele câteva unități de cazare: primul e Hotel Bradul pe dreapta, apoi Clermont pe stânga, urmează TTS pe dreapta și, la oarece distanță, Monte Cervo. Străduța cu nume frumos se termină în dreptul așa-numitei Vile a lui Ceaușescu (în care dictatorul n-a apucat să se cazeze decât o data; în prezent, e locuință de protocol pentru președinte, dacă nu mă înșel). Străduța de fapt nu se termină, se transformă într-o potecă suitoare pe coclaurile zonei.

Am recunoscut ușor silueta robustă a hotelului nostru, ne-o aminteam de data trecută, precum și din fotografiile de pe net. Locația dispune de o parcare generoasă, chiar în față, dincolo de micul drum; ajungând noi joi, un pic după prânz, am găsit locuri libere pe alese (dar nici în zilele următoare, când hotelul avea să fie aproape plin, n-am întâmpinat probleme în acest sens). Am remarcat încă o parcare mai mică în lateralul drept al clădirii, dar cred că era destinată mai degrabă angajaților.

Holul de la parter e uriaș, în dreapta se află zona de relaxare, cu măsuțe și fotolii de piele (extrem de confortabile), iar în față-stânga este Recepția și, legată de ea, un mic bar (nu mi s-a părut a fi funcțional la data vizitei noastre, dar poate mă înșel). Peste tot am văzut consumabile anti-covid (dezinfectanți). Două rasteluri încadrează intrarea, unul cu umbrele de închiriat (n-am avut nevoie) și altul cu materiale publicitare (pe care aveam să le studiem mai târziu).

Am completat formularul de cazare, apoi domnișoara amabilă de la Recepție ne-a înmânat cele 2 cartele magnetice, indicându-ne direcția (stânga) spre restaurant, lifturi și scări. Trebuie să mărturisesc că de-a lungul întregului nostru sejur am utilizat doar lifturile și aș putea să invoc drept scuze prezența bagajelor (la venire și la plecare) sau faptul că am avut cameră la etajul al treilea (din 4), dar adevărul adevărat e că ne-au plăcut foarte, foarte mult cele 2 lifturi panoramice, amplasate pe fața exterioară a clădirii!

Hotelul dispune de 53 de camere și 5 apartamente, însumând 116 locuri. Toate camerele au balcoane și, după mine, nu prea contează pe care latură nimerești, toate oferă vederi frumoase la împrejurimi. (Camera noastră a dat spre pădurea din spate.) Spațiile comune sunt largi și extrem de curate, acoperite cu gresie antiderapantă și/sau mochetă, iar ici-colo sunt amplasate mici spații de relaxare.

Împărțirea camerei duble este cea clasică, arhicunoscută : hol, baie în dreapta, dormitor în față, apoi balcon. Suprafețele mi s-au părut generoase, totul de cea mai bună calitate, curat și bine întreținut. În dulapul de pe hol, compartimentat în mod eficient, aveam să găsim multe lucruri utile, precum seif, pături și perne de rezervă, papuci de unică folosință, umerașe. Între dulap și peretele exterior este un spațiu îngust, în care a fost amplasat suportul pentru bagaje, iar deasupra, pe perete, un cuier.

Dormitorul a avut pat dublu (uriaș) încadrat de noptiere, o măsuță gen de cafea cu 2 scaune cu spătar învelite în piele și încă una gen birou, incluzând mini-barul. În plus, chestiile obișnuite, care ne fac tributari confortului: TV cu ecran plat, veioze pe noptiere, tablouri (cu desene abstracte) pe pereți, telefonul fix, o tăviță cu kit pentru confecționat ceai/cafea cu pliculețele respective. (Scriu și râd cu spume… Abia acu’, cercetând pozele, văzui vaza pentru flori de pe măsuța de cafea! Că, la fața locului, nu-mi atrase defel atenția. Nu de alta, dar primii un buchet de flori de la Tati și-l ținui 2 zile în cana fierbătoare! ????????????)

Aspect general plăcut, aerisit și odihnitor, la care contribuie, desigur, culorile calde și relativ neutre ale mobilierului, mochetei, draperiilor etc. Parcă zic că n-am văzut aparat de aer condiționat, dar nici nu cred să fie cazul.

Baia măricică și ea, dotată clasic, cu absolut toate cele necesare, inclusiv uscător de păr și cosmetice de bună calitate. Știu că asta cu „cosmeticele de bună calitate” pare un clișeu, dar chiar așa erau! Lângă chiuvetă am găsit amplasat un dozator cu săpun lichid, iar la duș unul cu un smac „3 în 1” - săpun, șampon, balsam de păr. Am zis „ei, pe naiba!” , dar am fost nevoită să-l folosesc, constatând că mi-am uitat acasă șamponul și balsamul. Ei bine, m-am declarat foarte mulțumită! Am avut și halate de baie; gratis, nu ca la Wolkendorf ????!

Balconașul ne-a fost util din mai multe puncte de vedere. Vineri ne-am întors de pe coclauri la o oră rezonabilă, tocmai când soarele ardea mai tare și scălda în lumină partea de hotel în care se afla camera noastră. Ca atare, am zăcut ca musculițele la soare vreo oră și ceva în scaunele-fotolii din imitație de rafie. Doar bucurându-ne de aerul curat, de vremea splendidă, de presimțirea primăverii care nu putea să mai întârzie prea mult... Știam că vraja n-avea să țină, citisem prognoza meteo, în dimineața următoare am găsit totul pudrat cu un strat fin de zăpadă și fulgi ușori se cerneau încă din cer. Ocazie excelentă pentru berulele cumpărate cu o zi înainte de la Lidl să ajungă la temperatura optimă până după prânz! ????

Una peste alta, am încă un sentiment de pace și mă cuprinde brusc relaxarea când încerc să vizualizez camera noastră de la TTS. Mi-a plăcut maxim că nimic nu era lăsat la voia întâmplării, „grija pentru detalii” (alt clișeu). De exemplu, micul panou electric (sau cum s-o chema) de unde puteai să-ți setezi temperatura în cameră, să anunți să nu fii deranjat sau să chemi camerista. Sau luminile de veghe din timpul nopții – una pe hol, alta în baie; discrete, exact cât trebuie. Acest ultim aspect nu știu dacă l-am mai întâlnit prin altă parte...

Zona Spa

Este situată la subsolul clădirii și este formată dintr-o piscină generoasă, saună, salină cu sare de Himalaya și duș Vichy. Am testat la greu piscina și un pic sauna (tot zic să-i mai dau o șansă, dar nu prea-i de mine sau eu de ea). Ce-i drept, ce să faci mai întâi în 45 de minute?!... În piscină se intră printr-o singură parte, pe trepte și tot în zona asta se găsesc duzele de jacuzzi. În partea opusă, dușul cervical. Adâncimea maximă e 1,5 m, iar temperatura a fost mereu foarte plăcută, atât în apă, cât și în aer. Sunt șezlonguri/scaune suficiente de jur împrejur, dar n-am văzut pe nimeni stând pe ele, timpu-i scurt! ????

Noi am fost la spa în fiecare zi, inclusiv duminică dimineața, înainte de a pleca. De reținut însă că pentru vineri seara și sâmbătă se poartă bătălia cea mai mare (normal!) și trebuie făcută rezervare din timp dacă vrei o anumită oră. Joi am fost singuri, duminică am împărțit piscina cu 2 frați adolescenți.

Evident, zona spa este dotată cu vestiare, toalete și dușuri, iar prosoapele sunt la discreție. Foarte, foarte mult mi-a plăcut spa-ul de la TTS; mai puțin mi-a plăcut că trebuia să părăsesc ringul după prima repriză, dar... e de înțeles, e pandemie, „să ajungă la toată lumea” !... Oricum, mi s-au părut mult mai ok regulile de folosire a spa-ului de la TTS față de lipsa de reguli de la Wolkendorf.

Pentru cei interesați, hotelul TTS deține și o importantă bază de tratament balnear. Citez din broșura de prezentare: „băi în ape minerale carbogazoase, mofete, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, aerosoli, kinetoterapie, împachetări cu parafină, masaj medical etc.” .

Printre facilitățile hotelului se numără și masajul de relaxare. Încă de cum am ajuns, Tati s-a grăbit să facă vorbele pentru câte o ședință de căciulă. Domnișoara de la Recepție i-a spus să lase numărul de telefon și va fi contactat, dacă se poate... când se poate... L-a sunat o tanti vineri pe la prânz, dar numai ca să-i spună că „s-a rezolvat, nu se poate” . Ok, mai așteptăm.

Sâmbătă seara, tocmai ne întorseserăm de la plimbare și zăceam în pat, la TV; până la programarea de la piscină mai aveam vreo oră jumate. La un moment dat, sună telefonul lui Tati. Era domnul maseur: „Am un loc liber, cineva a anulat. Să vină doamna!” „Doamna?!” „Da, știți, în perioada asta doamnele au întâietate. Aștept 10 minute.”

Zbrrr din pat, un duș scurt, chiloții de baie up și la cabinetul de masaj! Care se află pe același palier cu noi (et. 3), lângă lifturi. Am bătut la ușă timid; înăuntru, un domn între două vârste, vorbitor de limba română cu accent maghiar, muzică de relaxare, lumânărele parfumate. Foarte profy, mi-a făcut o scurtă anamneză, apoi a decis că pot suporta procedura. Nu insist cu detalii, ideea e că m-am detensionat, chiar a fost un moment de răsfăț! Masajul se plătește la sfârșit, la Recepție (50 lei ședința de 30 de minute). Eu i-am lăsat un bănuț suplimentar omului, drept mulțumire; cu greu a vrut să accepte.

Tati n-a avut parte de masaj, în final... Mi-a părut rău că nu i-am cedat locul, că-și dorea mai mult decât mine. În fine, se pare că supraviețuiește ????...

Restaurantul se află la parter și ocupă o zonă apreciabilă, plus o terasă (închisă la data asta, probabil se deschide vara și dă spre locul de joacă pentru copii). Acolo am luat toate mesele, micul dejun inclus în prețul camerei, sub formă de bufet suedez și celelalte 1 sau 2 mese ale zilei, în regim à la carte.

La micul dejun (zilnic 8-10) era musai să te echipezi cu mănuși de protecție puse la dispoziție de hotel și abia apoi aveai voie să te apropii de platourile cu mâncare. Desigur, și cu mască (proprie). Asta însemna că dacă ulterior mai doreai ceva, trebuia s-o iei de la capăt. În rest, n-am a mă plânge, preparatele au fost diverse, gustoase și proaspete: mezeluri și brânzeturi (multe „de casă” ; mi-au plăcut maxim niște cârnați afumați!), ouă gătite în fel și chip, bacon și cârnăciori prăjiți, zacuscă, salată de vinete, fructe, legume, croasante și alte prăjiturele, lapte, iaurt și cereale etc. Cafeaua ți-o preparai singur la un tonomat special și era acceptabilă. Mai erau și alte chestii lichide, apă, ceai, sucuri.

Cât despre celelate mese... Pe scurt: ofertă diversificată (de la aperitive până la deserturi; de reținut carnea de vânat), porții medii, prețuri mici spre medii, timp de așteptare scurt, calitate bună spre foarte bună. În general, ne-a plăcut ce am încercat, dar au fost și mici derapaje. Servire de excepție. Am ales să plătim fiecare masă în parte (cash sau card), dar se acceptă și să treci consumația pe cameră și s-o achiți la decazare. În concluzie, un restaurant în care m-aș mai întoarce cu drag.

Altele. Hotelul dispune de 2 săli de conferință (încap până la 100 de persoane), la ultimul etaj; cu siguranță, aflate în hibernare de mai bine de un an, dar e bine de știut. Are și loc de joacă pentru copii dispus în aer liber.

TTS Covasna oferă oaspeților săi tot felul de pachete, inclusiv de Crăciun și Revelion. Toate acestea pot fi studiate pe site-ul hotelului, www.hotelscovasna.ro.

Și nu pot încheia acest articol fără să menționez împrejurimile minunate, extrem de ofertante în aer curat, plimbări și relaxare. Și faptul că mi s-a aprins beculețul și vara trecută, când am mâncat la Clermont, dar și acum, la TTS: Covasna pare să fie o variantă potrivită pentru una din întâlnirile anuale ale comunității AFA, și în special zona aceasta din Valea Zânelor. Avem 4 hoteluri cu restaurante și facilități spa, parcări suficiente, săli de conferință. Și am văzut cel puțin 2 locuri amenajate pentru foc de tabără! ????Hai, să treacă mai repede pandemia și să ne revedem sănătoși, oriunde ar fi asta!

---

VIZUALIZĂRI: 2203 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI