Sharm El Sheik, pe neasteptate

TIPĂREȘTE

Sharm El Sheik, pe neasteptate

Ca sa fiu cinstit, am avut mereu reticente ca sa merg in Egipt! Nu m-au atras nici preturile mici si nici evaluarile sau impresiile, desi ma documentez serios inainte de a face o rezervare pe undeva. Am invatat ca omenii sunt subiectivi, iar impresiile, trairile sau povestile lor, sunt legate de multe lucruri pe care nu le cunoastem… Suntem diferiti si asta-i foarte bine…

Am ales totusi Egipt din cauza ca am cam ratatat startul la rezervari, asa ca prin Mai-Iunie n-am mai gasit mare lucru pe unde planuiam sa mergem. Ne-am hotarat pentru un resort din Sharm El Sheikh: “Sunrise Remal Beach” , care avea un scor bun pe net (+9), all inclusive, cursa charter, transfer, asistenta locala de la agentie.

Nota noastra pt. resort e cam 7-8...

Pe Otopeni am trecut chiar lejer de check-in si controlale, contrar atseptarilor. Am zburat cam 3 ore, bine, fara evenimente. Dupa ce am coborat din avion, pe betonul din aeroport am fost loviti de un val de aer ferbinte (erau 39˚ in aer). Am fost intampinati de o serie intreaga de controalele de securitate, dar nu in modul uzual: ne-au pozat, ne-au scanat amprentele, plus ca in avion am completat un cartonas (fromular de emigrare).

NOTA: O informatie pe care n-am gasit-o sau n-am cautat eu destul de bine: Sharm El Sheikh are un regim de viza preferential. Nu trebuie sa platesti viza daca stai doar acolo, inclusiv daca mergi in excursii locale. Daca iesi din zona, platesti viza (25USD in aeroport).

Ghizii locali si-au facut treaba, ne-au intampinat si ne-au suit in autobuze. Aveau pancarte cu numele operatorului de turism (noi am mers cu [... ]), stiau o bruma de engleza si ne-am putut intelege cu ei. Daca stiti aeroportul din Antalia, sistemul de primire turisti se vrea la fel, dar includeti un factor ridicat de “haos” . Ghizii stau toti gramada la iesire, autobuzele sunt nemarcate, fara ghid nu stii care e masina ta, se fac aranjamente pe loc, etc…

IMPRESIE GENERALA - Egipt

Prima impresie a fost ca am ajuns intr-un fel de Turcia, dar mai fierbinte si aproape lipsita de vegetatie. Prin aeroport erau doar cativa palmieri destul de firavi, ceva tufisuri si cateva petice de iarba uscata. In rest totul era pamant galben, fara viata... De altfel si din aer, podisul Sinai se vede ca un fel de peisaj selenar: nici urma de vegetatie, ape, viata. Numai relief accidentat galben-maroniu.

Am calatorit mai tarziu, cu masina pana la un port de agrement sa facem o croaziera in largul marii. Pe langa sosea se intinde o campie galbena cu pietre ici-colo. In zare spre continent, se vede de obicei o ceata galbuie (furtuni de nisip), iar cand atmosfera e clara, podisul Sinai, cenusiu.

Nu erau semne de circulatie deloc, dar soselele erau foarte late: 3 benzi pe sens. Se lucra din loc in loc, aparent haotic si fara tragere de inima la largirea soselelor, desi traficul era foarte redus. Cand am intrat in oras, ne-au intampinat niste cladiri invechite, printre care erau locuri virane goale sau pline de moloz. “Magazinele” pareau niste garaje prelungite cu tot felul de copertine pana pe trotuar. Marfurile scoase la vanzare erau kitsch-uri, suveniruri, dulciuri, etc.

Putina iarba, tufisuri sau palmieri se puteau vedea doar prin preajma centrelor comerciale sau locuintelor, dar erau si constructii ridicate in mijlocul pustietatii. Multe dintre ele erau fara usi sau ferestre, neingrijite, parca lasate in paragina.

Impresia generala de pustiu, de lipsa de viata si de locuri parasite, este predominanta (si deprimanta…). Ne tot intrebam cum pot sa traiasca oamenii acolo…

PERSONAL: Era format exclusiv din barbati, am vazut doar o barmanita si cateva femei care lucrau in restaurant - coceau preparate traditionale. Tot personalul o rupea putin ruseste, unii chiar destul de bine. Ne salutau in rusa, ni se adresau in ruseste, dupa aia o dadeau pe engleza, daca stiau … Incercau sa para cat mai profi, utili si n-am avut probleme cu ei.

Barmanii insa, erau de o indolenta incredibila: indiferent cat de mare era randul la bar, gaseau ceva de facut, de spalat, de vorbit, de rezolvat. Rusii - care stateau permanent pe la baruri - le mai ziceau cate una, dar le mai scapau bacsisuri si dupa aia se miscau mai bine. Ca impresie, era mult personal si multi dintre ei n-aveu mai nimic de facut… M-am gandit ca e bine totusi ca aveau un loc de munca, fiindca in afara de resorturi nu prea era nimic in zona.

RESORTUL: era aproape, cam la 20 min de aeroport cu microbuzul. E situat o faleza inalta cam de 2-3 m, dar are si o portiune de plaja cu nisip, unde cobori pe trepte. Toate constructiile din resort au doar parter un etaj si resortul se intinde cam pe 500-600 m de tarm. Camera era mare, pozitia foarte buna (am avut camera “superior” cu vedere la mare si piscina) si totul era curat (prosoape, asternuturi albe), patul mare cu slatea confortabila, dar mobilerul de lemn arata ieftin, uzat si lipsit de orice stil. Usile scartaiau, toate. In baie era o instalata o cada de plastic candva alba, uzata si fundul se lasa in jos cand calcai in ea. Finisajele lasau mult de dorit, pretutindeni in hotel: chit de rosturi gros pe la toate imbinarile si colturile, urme de vopsea lavabila cam peste tot pe marginile zugravelii (gresie, faianta, plinte, tocuri) Cu toate astea, era curat si mereu vedeam oameni care stergeau, lustruiau, spalau, etc.

MANCAREA era destul de variata, dar nu neaparat buna, dupa gusturile mele. La micul dejun era mai bine: branzeturi, iaurt, legume, fructe, oua omleta si fierte, multe feluri de paine (!), clatite (pancake), lapte, ceai (la plic), cafea (nu buna!), dulciuri permanent. La pranz si cina, predominau legumele gatite in multe feluri. Carne, doar de pasare sau peste, in cateva randuri au gatit si carne de vita (un fel de tocana cu legume), sau de oaie (dar nu m-a atras deloc). Carne de porc deloc, nici macar sunca sau mezeluri. La bufet, am luat o singura data niste inghetata, dupa care am renuntat… Am incercat de toate, dar n-am gasit nimic deosebit de bun, iar in cele mai multe randuri n-am prea stiut exact ce mancam …

BAUTURI: locale, proaste, aproape de nebaut (fara gluma!). Vin alb sau roze de la cutie, oribil. Sucurile erau dulci, dar la fel de proaste. Doar berea si apa tonica erau acceptabile. Mai luam cate un coctail, sa nu zicem ca n-am baut nimic. De altfel si cotail-urile erau mai mult gheata, suc si un deget alcool.

PLAJA: dupa ce cobori de pe faleza, gasesti o fasie de plaja cam de 5-8 m de lata, dar nisipul se opreste la marginea apei (cu fluxul maxim). Dupa aia urmeaza un platou lat cam de 100 m, acoperit cu apa doar la flux, pe care nu poti sa calci descult (e foarte accidentat din cauza coralilor). Dupa platou, urma apa adanca (un fel de faleza subacvatica) un hau aparent fara fund, de o culoare superba, albastru inchis, cu nuante violet.

Cand intri in apa te gasesti practic intr-un acvariu natural. Tot peretele este acoperit de corali albi si colorati, cu o puzderie de pesti de toate soiurile, marimile si culorile inotand pe langa tine. Apa este extraordinar de curata, calda si foarte sarata, astfel ca nu faci nici un efort ca sa plutesti. E o senzatie, absolut fascinanta! Plutesti deasupra unui abis lichid, caruia nu-i vezi fundul, langa un perete de coral multicolor, plin de viata. Asta e atractia principala in zona: sa plutesti si sa te uiti la corali si la pesti … Clar ca toata lumea avea echipament de snorkeling.

Daca mergeti nu uitati de o camera subacvatica, face toti banii. In recif se pot face poze superbe (noi n-am avut, asa cam am ramas cu ce am vazut…) Accesul in apa se face doar pe un ponton care traverseaza platoul de corali si se termina in apa mare. Jumatatea dinspre mare a platoului e acoperita de apa si la reflux si este de asemenea plina de corali vii (ar trebui sa calci pe ei cand intri in apa).

Noi am zis ca apa si reciful au fost singurele lucruri pentru care a meritat sa mergem in Egipt ….

Entertaimentul era gandit in special pentru rusi, care au venit de-acasa cu ghizi, si echipa de animatori. "Programele" de la piscina erau la fel in fiecare zi, iar cele de seara se derulau pe o scena in aer liber, unde se muta barul. Distractia la "spectacole" era sa continui sa bei...

Relaxare: plimbare pe faleza (2-3 km) prin dreptul celorlalte resorturi. In afara nu era nimic de vazut, nu e o zona rezidentiala. In unele resorturi nu avei acces.

Seara era cel mai naspa, ca nu aveai alte posibilitati decat sa te plimbi, sau sa stai pe terasa la baut, dar cum spuneam bauturile erau proaste...

La televizor, programe in araba si rusa, in engleza doar CNN. Nimic de vazut, l-am deschis doar pt. stirile CNN.

---

VIZUALIZĂRI: 1307 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI