In vizita la “pomul laudat”

TIPĂREȘTE

Nota: Pentru cei care urmaresc povestile mele Americane (Haihui din coasta in coasta: Drumul (I) si Haihui din coasta in coasta: Drumul (II)), nu scriu impresiile de drum in ordine cronologica :-) Daca sar etape, asta nu inseamna ca nu ma intorc cu completari ulterior. Unele ganduri sunt mai usor de pus pe hartie... pardon, pe ecran, decat altele.

Era ultima zi a vizitei mele in sudul Californiei. Urma sa ma intorc in Florida cu avionul si cursa era la 11 noaptea, asa ca am profitat ca sa mai fac cateva incursiuni in zona Los Angeles. Stiam ca nu voi ajunge sa vad toate locurile pe care vroiam sa le vad inainte de plecare. Long Beach, Newport Beach, Laguna Beach, Anaheim, si Santa Ana poate alta data. Sau niciodata. E ok oricum. Am optat pentru Hollywood si Beverly Hills care erau aproape de mine.

Despre experienta in Hollywood am sa scriu separat. Aici am sa relatez impresii despre Beverly Hills cu faimoasa strada Rodeo Drive, pentru ca exista deja pe site o sectiune dedicata ei. Bulevardul Santa Monica face legatura directa intre Hollywood si Beverly Hills. La intrarea in oras, un semn mare indica numele orasului si codul postal 90210. Aha, deci am nimerit bine…...

Am intrat cu masina pe strazile alaturate bulevardului principal. Cand sunt intr-un loc necunoscut, imi place sa ma plimb putin in zona pana ma lamuresc cum merge treaba si ce e interesant de vazut. Imediat m-a impresionat frumusetea caselor si a strazilor. Nu ma refer la “conacele” si “castelele” cumparate de celebritati; acolo nu am ajuns si sincer nici nu ma intereseaza. Ma refer la case “normale” situate la strada, nu ingradite sau sechestrate in spatele unor porti masive. In fine, “normale” e un fel de a spune. Probabil ca in Beverly Hills alea costa milioane si nu oricine isi permite. Toate erau mari, frumoase, construite cu mult bun gust, cu pajiste de iarba verde stralucitoare si flori in toate culorile pamantului. Strazile mi s-au parut linistite, foarte curate, destul de intunecate din cauza copacilor foarte inalti de o parte si de alta care practic acopereau cerul si blocau lumina soarelui.

Dupa cateva minute de hoinareala, m-am indreptat spre centrul orasului pentru ca vroiam sa am timp suficient pentru toate minunatiile de acolo. Am gasit parcare pe strada si am pornit la pas pe Rodeo Drive, zona comerciala.

Aveam in minte “Pretty Woman” si personajul Juliei Roberts care merge la cumparaturi pe Rodeo Drive ca sa se transforme intr-o lady. 30 de minute mai tarziu, eram la capatul strazii in fata hotelului Beverly Wilshire (foarte frumos si foarte scump, desigur). Cum? Asta e tot? Asta e faimosul Rodeo Drive? Sigur ca trecusem pe langa magazine ale unor firme de lux, pe langa vitrine minimaliste si decorate cu ochi de designer profesionist, pe langa usi pazite de personal de securitate unde nu intra mai mult de cateva persoane in acelasi timp. De-a lungul strazii defilau masini care mai de care mai luxoase si fatoase. Cele doua sensuri de circulatie erau despartite de o insula cu palmieri, flori, si iarba tunsa scurt. Stalpii cu lumina stradala erau impodobiti cu cosuri cu flori. Turistii se opreau sa faca fotografii la fiecare pas. Ei si? Am mai vazut magazine frumoase si scumpe. Am mai vazut strazi curate si decorate. Am mai vazut masini sport. Pentru prima data de cand eram in California, atmosfera mi s-a parut prea artificiala ca sa ma bucur de ea. As fi vrut sa fiu impresionata si nu eram. As fi vrut sa imi placa atat de mult incat sa imi fie greu sa plec. In schimb eram doar plictisita.

Am pornit inapoi pe strada spre locul de parcare. Stiam ca magazinul GAP avea sale-uri in perioada aia si am intrebat pe cineva daca stie un magazin in zona respectiva. Barbatul a inceput sa rada. Si el era tot turist, din Londra, la fel de neimpresionat de Rodeo Drive ca si mine. Nu stia unde sunt magazinele dar nu credea ca am sa gasesc GAP in zona aia cu pretentii. Persistenta mea insa a castigat. Strada paralela cu Rodeo Dr avea un GAP. Am petrecut restul timpului pe care il mai aveam la dispozitie in magazin, si m-am simtit mult mai bine acolo decat printre firmele de lux.

Cam asa a fost la “pomul laudat.” In rest las imaginile sa vorbeasca.

---

VIZUALIZĂRI: 2692 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI