Hostal Rincon del Nazareno Almazan

TIPĂREȘTE

Am ajuns din nou în orășelul Almazan, adus de delegații, însă de data asta n-am mai stat la Puerta de Villa ci la un alt hotel, la câțiva pași distanță, la Rincon del Nazareno.

La exterior clădirea arată foarte bine, e una de tip vechi însă renovată, se integrează foarte bine în peisaj. Pe interior totul e refăcut, pe un stil mai degrabă modern, barul de la parter, de la intrare e bicolor –alb-negru, arată fain. Despre cameră n-ai zice că e intr-o clădire așa de veche, mobilierul e de tip modern. Este și un balconaș care dă spre stradă și care sporește farmecul camerei. Pe scările de acces către cameră sunt lăsate la vedere de către designer și niște bolovani din vechea construcție. Ce mai, fain! Îmi plac construcțiile care nu strica peisajul dar oferă tot confortul modern și siguranța unei clădiri noi.

N-am tare multe de comentat despre cameră, toate au funcționat așa cum trebuie. Este și aer condiționat, probabil vara e binevenit. Baia nu e aerisită, asta nu-i așa de fain. Și într-o dimineață apa caldă a venit ceva mai greu, nu însă și în cealaltă.

Intrarea după cum spuneam se face pe la…bar. Ceea ce face accesul în camere mai interesant. Am impresia că majoritatea clienților de la bar sunt apropiați, se știu oricum cu toții între ei, iar când intri își întorc cu toții privirea curioasă spre tine. Dar nu într-un fel deranjant sau agasant, nici poveste. Nu sunt mare specialist, însă se pare ca ieșitul seara la bar e o activitate foarte apreciată pe aici. Și-s oameni OK. E un bar, dar are și chestii micuțe de mâncat. Cu mâncatul în Spania am avut mai mereu o nepotrivire de... program, să-i spun așa. Adică, în delegație fiind, mă gândesc să încep programul la fabrică la o oră matinală, gen 7.30 sau 8. Eu sunt obișnuit cu micul dejun în sensul că dacă nu mănânc de dimineață nu mi-e bine, mi-e foame, pe deasupra mai sunt și morocănos. Dar micul dejun la ei e oricum foarte lejer (dacă este), mulți sar peste el în formă definitivă și irevocabilă. La hotel era disponibil mic dejun, era în meniu, la 4-5 euro, însă... doar de la ora 8 încolo, așa că am ajuns morocănos la fabrică, ha ha.

Seara: la fel, în sensul că invers J: sunt feluri simple de mâncare de comandat, la preturi de 8,10 euro, însă…doar de la ora 21 încolo…, ei aici însă m-am descurcat magistral, am comandat așa, să fie vreo doua-trei pahare de vin (local, foarte bun), la 3 euro paharul și am mai primit pe lângă vin ceva gustărele, cumva din partea casei, nu mare lucru, gen tapas-uri simple, sau alune, caju, așa încât pe la 21 când a venit bucătarul eram deja cu sacii în căruță, pe drum către camera pentru somnic. În cameră nu se aude nimic, zgomote sau altceva de la bar, izolația e bine făcută.

Punctul forte al hotelașului e locația. Orășelul nu face parte dintr-un circuit turistic de anvergură sa zic așa, sunt multe alte locații mai atractive în zona. Însă tot face sa petreci câteva ore plăcute într-o plimbare prin centru. Centrul vechi al orașului e renovat și pus la punct așa cum trebuie, asta în condițiile în care foarte multe clădiri par a fi private, ceea ce e mare lucru. Iar scopul renovării nu cred să fi fost turismul în sine. Bravo lor pentru efortul de a păstra într-o formă deșteaptă clădirile și pentru secolele ce urmează. Mai sunt unele clădiri părăginite, numai bune de demolat, sunt și acolo oameni care n-au înțeles bine probabil ideea de dezvoltare;cam cum ar fi la noi cei ce rezistă cu garajele construite ilegal pe spațiul primăriei, mai trag de timp, poate-poate se legalizează până să ruginească de tot. Sau din cei care n-au bani de renovat (mă gândesc, ca așa cum este peste tot, a pus statul o parte din bani, a trebuit să pună și ei ceva), dar nici nu vor să vândă fără sa ceară un preț modic de un milion-două de euro pe o parăginitură de 3 metri pătrați si jumătate. Sau din genul celora la care vine statul și primăria să plătească 80% din renovarea unui bloc, a fațadei, etc, cu singura condiție de a demola acoperișul construit ilegal, iar ei…nu-s de acord, că acoperișul l-au moștenit de la moși strămoși și peste 15 ani va ploua prin folia izolatoare, știu ei, doar le-au văzut pe toate. Mda, ce să-i faci…

Personalul de la bar-hotel e cam botă cu limbile străine, probabil din același motiv, nu prea vin străini pe aici. Dar eu zic că te poți descurca cumva, daca nu, va spun eu cum trebuie să procedați: dos cervezas por favor! și v-ați atins cea mai mare parte din obiective. Alt lucru fain –poți plăti cu cardul.

A propos de orășel, ce mi-a mai rămas în minte, o chestie interesantă: pe un colț al unei clădiri, așa cum la noi sunt afișe pentru tot felul de spectacole, aici am văzut un afiș despre o bătălie cu tauri, ținut in Burgos, la vreo două ore distanță cu mașina, cu lista toreadorilor, vreo 6, toți macho și care se uită în mod fioros la noi, de acolo de pe afiș. De acord sau nu cu bătăliile cu tauri, dom’le e chestia lor, se pare ca țin la ea cu dinții. Cred că nu poți să o înțelegi cu adevărat decât dacă te naști cu ea și dacă de mic copil, în preajma sărbătorii de San Juan stai cocoțat pe gardurile arenelor înconjurate de aficionados unde specialiștii evaluează furia taurilor înfigându-le sulițe cu panglici în greabăn. Ok, sau daca ești Hemingway J.

Revenind la hotel: arată bine pe dinafară, e confortabil și sigur. A plătit firma direct pentru mine, nu știu cât, prețul afișat de 70 de euro pe cameră fără mic dejun (daca am înțeles eu bine) mi se pare totuși cam mare. Cam asta ar fi. A, parcă-i mai lipsește un fel de acoperiș sau terasă la intrare, să nu te plouă dacă ieși afara la o dohăneală. În rest, numai de bine.

---

VIZUALIZĂRI: 140 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI