Hotel-restaurant Ribera del Duero – Peñafiel

TIPĂREȘTE

Avenida Escalona, nº 17

47300 Peñafiel (Valladolid)

Teléfono: 983 88 16 16 / 983 87 31 11

www.hotelriberadelduero.com

Este vorba despre hotelul Ribera del Duero din Peñafiel, in restaurantul caruia mananc de cateva ori pe an si unde am si dormit o noapte acum doi ani, pentru ca plecam de aici la un targ. Se afla pe strada principala care strabate localitatea de la est la vest sau invers, in apropierea majestuosului castel, ancorat ca un vapor urias in campia castiliana. Este mai totdeauna plin de straini. Fiind vorba despre o zona vitícola importanta din Peninsula, intotdeauna are multi “vizitatori” profesionisti, adica importatori de vin de calitate de Ribera.

Hotelul, o fosta fabrica de faina din sec. XIX restaurata, are trei stele si este foarte bine intretinut. Receptia este micuta, cu personal vorbitor de engleza (cel putin asa era la vremea la care eu am stat acolo). Are o curte imprejmuita in fata, cu destule locuri de parcare gratuita unde se poate lasa masina fara probleme. Am stat intr-o camera single, nu foarte mare, insa suficienta. Caldura (era in februarie) a fost ok, consumabilele din baie la fel si mini-barul cu cateva bauturi si snacksuri. Hotelul ofera si wi-fi, desi eu nu l-am folosit. In total dispune de 55 de camere, de doua tipuri, dupa cum se poate citi pe site-ul hotelului. Cele construite mai inainte sunt mai “normale”; altele, construite in 2005, au mai multe dotari, precum cabina de dus cu hidromasaj. Eu nu am nimerit asa ceva, si nici vedere spre castel. Nu mi-a pasat totusi, pentru ca nu am stat decat o noapte, iar castelul il vad in fiecare zi cand ajung si plec de la munca :) Cat despre micul dejun imi aduc aminte ca a fost destul de bogat si am plecat cu impresie buna si cu burtica plina cat sa-mi ajunga pana la Zaragoza.

Barul hotelului, aflat in dreapta acestuia cum intri, si cu intrare separata si din curte, este destul de mare. Cred ca chiar mai mare decat restaurantul. Acolo bem cafeaua din cand in cand; mai ales dupa ce mancam in restaurant, cu vreun client sau cu colegi, iar daca e frumos, iesim afara la terasa, asa cum am facut acum cateva zile, ca sa putem si pipa linistiti (inauntru stiti ca nu mai e voie de aproape un an jumate).

Restaurantul “La Harinera” (ca sa pastreze ceva din fabrica de faina) nu este foarte mare; are, sa zicem, 12-14 mese, frumos aranjate (una dintre ele mai mare si rotunda). Este destul de rustic, cu pereti de caramida, si, bineinteles, nu lipsesc exponatele de vin ca si decoratiuni. Doar suntem in zona Riberei de Duero!

Cand mergem sa luam pranzul intr-o zi “normala”, recurgem de obicei la meniul zilei, care costa in jur de 13€. Poti alege intre 3 feluri intai, 3 feluri doi, cateva deserturi, si intra in meniu si painea, bautura si cafeaua. Doua din ultimele dati cand am mancat acolo m-am decis pentru “cocido”, mancare tipic spaniola formata din doua parti: supa in care s-au fiert toate ingredientele, si careia i se adauga fidea, se serveste ca felul intai; aceasta este urmata de naut, carne, carnati, varza sau alte legume (veti vedea in poze). Este o mancare destul de grea. Sfat important: nu faceti ca mine, adica nu beti coca cola la cocido, e o bomba!! :) Desi este o mancare compusa din doua feluri, o veti gasi la meniu impartita in doua. Eu o cam cer cand mananc in oras pentru ca acasa nu o pregatesc niciodata, din pacate.

Alte mancaruri incercate de mine aici: salata de paste cu “salsa rosa” foarte buna; salata mixta (cum numesc ei mix-ul de salata, rosii, ceapa, ton, ou fiert taiat rondele si masline); peste foarte bine pregatit (fac o dorada excelenta), etc. Iar ultima data am mancat salata de boeuf (pe care ei o numesc “ensaladilla rusa”, cum v-am mai zis si cu alta ocazie), sepie cu sos alioli, excelenta, si o crema de branza cu capsuni naturali. Evident ca se poate manca si vestitul miel de lapte, atat de tipic in toata zona. Mai ales ca nu-i restaurant in sat care se respecta sa nu aiba “horno de leña”, adica un cuptor pe lemne, unde se pregateste minunatia de miel.

Deserturile sunt de obicei aceleasi: iaurturi, budinca, fructe de sezon, iar vara inghetata de diverse feluri. Cafeaua si bautura (un pahar de vin, de bere sau apa) intra in pret.

Serviciul este prompt si amabil. Cum intrati, veti si fi condusi la una dintre mese si vi se vor da meniurile. Evident ca se mananca si “à la carte”, cu preturi ceva mai ridicate si cu timp de asteptare putin mai mare. Comanda se ia repede si felurile sunt aduse la fel de repede. Fetele sunt destul de simpatice (una mai mult decat alta) sau, cel putin, corecte si amabile.

Cum va spuneam la inceputul review-ului, fiind vorba de una dintre cele mai importante zone viticole ale Spaniei, satul este vizitat de multi turisti si oameni de afaceri straini. Drept pentru care, hotelul are si cateva saloane unde se pot organiza diverse evenimente profesionale. “El salón del homenaje”, cu mai bine de 300 locuri, este bijuteria lor: peretii de piatra si decoratiunile din lemn il transforma intr-un loc foarte placut. Aici se organizeaza si cine sau pranzuri cu colegii, sefii, etc.

Daca doriti, vi se pot pregati si diverse degustari la cramele existente in zona intr-un numar foarte foarte mare. Puteti face ceea ce se numeste turism enologic. Probabil ati termina ametiti, dar nu se poate rata Ribera de Duero pe aceste meleaguri sub nicio forma!

---

VIZUALIZĂRI: 1374 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI