Un nume de trecut în agendă

TIPĂREȘTE

Am zburat cu Wizz Air având ca bagaj pentru şapte zile o singură geantă de voiaj de fâş care, cu lucruri cu tot cântărea 3.5 kg şi avea dimensiunile acceptate de operatorul de zbor. Am luat-o cu mine în avion. Orele de decolare erau mai mult decât omeneşti atât la tur 12.55 cât şi la retur 15.20, faţă de alte companii low-cost care te cheamă în aeroport la 4-5 dimineaţa. Într-o oră jumătate am ajuns în Alghero, zborul în timp real durând două ore jumătate. Din aeroprt ne-a luat în primire ghidul, un roman stabilit acolo şi care pe tot parcursul excursiei s-a dovedit foarte implicat şi aplecat asupra acestei meserii. Distanţa dintre aeroport şi hotelul Porto Conte unde urma să fim cazaţi şapte nopţi este de 10 km. Hotelul este situat într-un cartier ˝rarefiat˝ din Alghero numit Maristella, la 13 km de centrul oraşului, adică de port. Câteva hoteluri, câteva vile, multă linişte în acest cartier. Încă înainte de a coborî din autocar am observat că în faţa hotelului este staţia autobuzului 9321, la un capăt fiind oraşul la celălalt un obiectiv care nu trebuie ratat Capo Caccia unde se află o staţie meteo şi un far ridicat pe o stâncă ţâşnită din mare, înaltă de 180m. Într-un sens sau altul erau cam 20-25 de minute de mers cu autobuzul, preţul unui bilet fiind de 1.75 eu la casă sau 2.50 la şofer. Orarul autobuzelor era afişat pe stâlpul care marca staţia.

Hotelul este un resort cu două clădiri separate, fiecare cu câte un etaj. A fost clădit în 1970, renovat în 1995 şi încă de două ori. Nu pare şi nu este un hotel de top dar veţi vedea că n-am prea avut motive de nemulţumire, ci din contra. Numărul total de camere este de 143 acestea fiind cu vedere totală sau parţială la mare. Dealtfel hotelul este aşezat chiar pe malul mării unde dispune de o fâşie lungă de plajă privată cu nisip alb. Deşi eram în luna octombrie, plaja era amenajată cu şezlonguri, umbrele şi în curtea hotelului la nici 20m distanţă, vestiare şi cabine de duş. Din grupul nostru, jumătate nu s-au înscris la excursiile opţionale preferând să facă o baie în mare şi să se bronzeze. Între hotel şi plajă mai era o piscină la capătul căreia la un bar (acum închis) se puteau servi băuturi răcoritoare. În jurul hotelului nu erau construcţii ci un parc cu pini, palmieri şi vegetaţie mediteraniană. La mai puţin de 500m pe o străduţă era un mic magazin alimentar de unde se putea cumpăra apă şi cam ce mai aveai nevoie şi în altă direcţie cam la aceeaşi distanţă un restaurant cu mâncare bună şi preţuri modice.

Am coborât din autocar în curtea hotelului care era totodată şi parcare. Clădirile erau joase cu un singur etaj şi foarte lungi- nişte zeci de metri. Arhitectura era de sorginte catalană ca şi a oraşului Alghero. La parter în dreptul fiecărei camere era câte un balcon mărginit de o arcadă mare. Peretele balconului spre curte era atât de jos încât ca să mergi la plajă doar îl escaladai şi nu mai strbăteai coridorul cu zeci de camere înşirate pe el. Recepţia era la etaj la care fie urcai pe scări fie luai liftul mic de două persoane adică la Sf. Aşteaptă. Am lăsat cu toţii bagajele jos. În cazul unei familii solo ca să nu urci cu geamantanul la recepţie, unul din soţi îl păzeşte. Sus era un magazin de bijuterii- în general corali- o sală de cinematograf sau spectacole, câteva saloane, o terasă enormă de unde aveai o superbă vedere asupra portului Porto Conte şi a golfului cu acelaş nume şi o sală mare de restaurant deasemeni cu terasă cu vedere la mare. Formalităţile de cazare au durat puţin. Eu şi prietena mea am căpătat camera 118 la parter la care până să ajungem am fi avut timp să mâncăm o roată de pâine mare. De câteva ori ca să ne plimbăm prin parc sau să mergem la mare am sărit peste zidul terasei înalt de 50-60 cm deşi pentru mine şi această înălţime a fost mare. După luarea în primire a camerelor ne-am adunat cu toţii în sala de conferinţe ca să ne alegem şi să plătim excursiile opţionale. Acestea au costat între 30-50 eu de fiecare, cu transport pe uscat sau mare inclus. Cu excepţia zilei de duminică liberă şi în care noi am luat autobuzul pentru Alghero, am avut toate zilele ocupate dar a meritat.

Camera de dormit era dotată cu mobilier simplu dar foarte curată. Pentru mine dacă ai un pat bun, duş sau cadă cu apă caldă, un minifrigider, aer condiţionat, televizor şi Wi Fi era suficient. Şi le avea pe toate. Culoarea predominantă a mobilierului era sable (a nisipului) În plus era un stativ de geamantane, dulap în două uşi, birou sub care era minifrigiderul, aplice deasupra patului, telefon, casetă de valori. Draperii la uşa de la balcon. Paturile erau comode şi setul de prosoape aşternut pe ele complet. N-a fost cazul să încercăm aerul condiţionat. Aşternutul s-a schimbat după trei nopţi, coşurile şi curăţenia se făcea zilnic.

Baia era şi ea îmbrăcată în gresie şi faianţă bej. WC-ul avea bandă de igienizare, la fel şi bideul. Cabina de duş de sticlă era încăpătoare şi la robineţi puteai potrivi apa la temperatura dorită. Exista un pheon şi cosmetice care se schimbau zilnic.

Micul dejun îl serveam la etaj în restaurant sau cine voia să fumeze la cafea, putea să mănânce pe terasă. Ni se ofereau multe preparate proaspete, gustoase şi în cantităţi suficiente. Puteam servi la discreţie brânzeturi, salam, şuncă, foietaje, fructe, legume, cereale, lapte, cafea, ceai, iaurt, jusuri

Cina a fost adevărata bomboană de pe tort a locaţiei. Excursia era de seniori şi deci avea inclusă şi cina. Eram serviţi la mese de 8 persoane pe care găseai puse înainte de a veni noi o sticlă de vin negru, una alb- ambele de Sardinia- apă plată şi minerală. Meniul consta în trei feluri, fiecare în două variante: de ex. paste cu ceva sau caşcaval pane ca aperitiv; friptură de porc la grătar sau cuptor cu legume sau cartofi, salată. Ca alternativă la felul principal erau fructe de mare, calamari, peşte, scoici cu garnitură şi lămâie. Staţi că mi-am notat: patru felii de piept de curcan cu broccoli, somon pe andive cu mozzarella. Deserturile erau nemaipomenite: crème, tort, un fel de papanaşi, îngheţată, tartă cu smeură, niciodată la fel ca în seara precedent. Cu asemenea mic dejun şi cină, practic am sărit peste prânz adică l-am ameţit cu o cafea sau pateu.

Plaja, piscina, marea Nu le-am încercat dar le-am vizitat. Apa era acceptabilă în luna octombrie pentru că doi bărbaţi din grup înotau în ea. Erau toate dotările necesare, şezlonguri, umbrele dar nu ştiu dacă era amatoare multă lume pentru că noi la orele prânzului eram în excursii. În parcul hotelului există o piscină de adulţi şi una de copii şi deasemeni loc de joacă pentru cei mici.

Alte distracţii. Hotelul dispune de două baruri cu program prelungit, programe de animaţie în WE, teren de tenis, minigolf, ping-pong, bowling. Se oferă servicii de spălătorie. Călcătorie, room service.

Preţuri Sigur că agenţia cu care am mers a negociat un preţ mai mic pentru grupul de 60 persoane dar orientativ vă copiez de pe net câteva preţuri pentru un sejur de 7 nopţi, pentru două persoane la jumătatea lunii mai. De la 1088 la 1225 eu în funcţie de tipul camerei. Preţul include transport cu Wizz Air dus-întors, taxa de aeroport, transfer la şi de la hotel, cazare, mic dejun, asistenţă turistică, repet pentru două persoane.

Dacă recomand hotelul? Da, cu siguranţă dar cuplat cu excursii altfel rişti să te plictiseşti. Deasemeni cred că cele mai bune luni sunt aprilie-mai şi sfârşit de septembrie- octombrie când temperatura e plăcută, apa călduţă şi nu este aglomeraţie. Dacă teoretic mi-ar cere cineva sfatul, l-aş trimite la punct fix, la hotel Porto Conte

---

VIZUALIZĂRI: 5174 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI