Pensiunea Vraja Muntelui 3 - unde serviciile lasa de dorit

TIPĂREȘTE

Adresa : Moeciu de Sus, str. Valea Popii nr. 108

Coordonate GPS: N: 45,4362 E: 25,3268

Prezentare: :

Pentru cei care nu cunosc zona, va spun ca mai exista o pensiune cu acest nume (Vraja Muntelui 2) in Moeciu de Jos, chiar inainte de a ajunge la Cheile Gradistei, la sosea in dreapta langa rau. Aceasta unde am fost noi cazati este alta, situata in Moeciu de Sus, la 8 km mergand in continuare de la Cheile Gradistei. Practic cum intrati in Moeciu de Sus drumul se imparte in 2 parti si trebuie sa mergeti in partea dreapta de la pod, practic de langa caminul cultural. Mai mergeti aprox. 1 km si pensiunea se afla in partea stanga, imediat langa acel gater care functioneaza zilnic, mai putin duminica.

Pensiunea Vraja Muntelui 3 *** dispune de 19 camere duble care au baie proprie si balcon, un restaurant mare si incapator pentru cca 150 persoane, o sala de conferinte destul de micuta dar eleganta, o bucatarie f. mare mobilata complet si utilata cu 2 chiuvete, aragaz, hota. Curtea mare dispune de o parcare generoasa pt. masini. Tot in curte se gasesc 2 balansoare din lemn, 2 locuri de facut gratar si 2 terase. Tot aici puteti avea si wireless daca primiti parola de acces de la gazde.

Fiindca am fost invitati la o conferinta aici, am avut cazarea pt. 2 nopti si cele 3 mese pe zi asigurate, dar daca doriti sa aflati preturi la cazare, puteti intra pe internet. Tin minte ca pt. grupuri mai mari se mai face discount la cazare si asa ar fi 80 Ron camera/noapte.

Ce este important de luat in seama este ora la care porniti spre Moeciu, mai ales cei aflati in Bucuresti.

Noi daca am pornit la ora 9 de acasa am facut pana acolo cca 5 ore, pentru nici 200 km, dintre care o ora ne-a luat doar traversarea orasului pana la Romexpo.

Deci, sfatul meu este sa va treziti cat de dimineata, chiar la ora 5 daca puteti, faceti un efort si asa va garantez ca pana la ora 8 cel tarziu sunteti acolo. Asta v-o spun din experienta proprie asa ca stiu ce vorbesc (cu alta ocazie plecati la ora 5, deja dupa 2 ore jumate intraseram in Brasov!).

Asta deoarece dupa ora 8 se aglomereaza drumul mai ales spre aeroport, apoi la fel aveti sanse mari sa prindeti coloana de masini pe Valea Prahovei.

Ajunsi la pensiune s-au facut prezentarile, am facut cunostinta cu ceilalti invitati, un grup destul de numeros si fiecare ne-am primit cheile camerelor rezervate dinainte. Noi am avut camera nr. 5 aflata la etajul 1.

Camera:

Este complet mochetata, mocheta nefiind asa curata, avea ici –colo pete pe ea si urme de matura, semn ca acolo s-a maturat, nicidecum s-a aspirat. Era in camera un pat dublu pe care lenjeria era alba, curata si tot pe pat aveam si cate 2 prosoape de fiecare destul de curate.

Camera mai avea o comoda pe care era un TV mic, care prindea slab cateva programe, o masuta cu 2 tabureti si un dulap mare. Lipsea frigiderul, telefonul.

Ce m-a deranjat mult a fost praful din dulap si din sertare, era alb de praf, era atat de mult incat a trebuit sa improvizez ceva ca sa pot sterge cat de cat sa pot aseza hainele. Din cate am observat in camera aceea nu a stat nimeni de multa vreme. Si mobilierul era din acela vechi, din lemn masiv, asa ca privind camera nu simteam deloc f. ca sunt la munte, simteam ca stau intr-o camera veche de hotel.

Baia :

Era destul de simpla dar curata. Avea o cabina de dus dar la care scurgerea era defecta si pe langa ca se aduna apa in cadita, mai apoi se umplea de apa si in mijlocul baii. Am avut sapunuri din acelea mici, un sul de hartie si cam atat. Nu exista uscator de par si alte maruntisuri, doar prosoape care erau aranjate in camera pe pat. In baie nu am avut niciun pres sau macar un mop cu care sa stergem apa care se aduna destul de multa in mijlocul baii cand faceam dus si asta aflasem ulterior ca era o problema prezenta la majoritatea camerelor.

Asadar a trebuit sa stam mereu cu apa aceea stransa in mijlocul baii, nu ne-am mai deranjat si noi sa chemam pe cineva, deoarece si altii chemasera si tot degeaba. Baia era prevazuta si cu geam de aerisire dar din cate am vazut era blocat, asa ca nu se putea folosi.

Ce este destul de deranjant este acel gater situat exact langa pensiune si la care se lucreaza foc continuu de dimineata si pana seara mai putin duminica.

Aici se taie busteni grosi, se ridica lemnul din camioane si este destul de deranjant, mult praf, rumegus, mult zgomot mai ales pt. cei care stau doar la pensiune si nu se plimba.

Despre mancare pot sa va spun ca in general a fost f. buna, am avut dimineata chiar mic dejun tip bufet: omleta, lapte proaspat, diverse feluri de salam, sunca, rosii, castraveti, ceai, cafea, cascaval, telemea. La pranz am avut ciorbe diverse, felul doi-sarmale, cartofi cu ceafa la gratar si un desert-ori prajitura cu branza, ori placinta cu mar. Fiind invitati acolo am avut mancarea si bauturile asigurate dar ni s-au pus la dispozitie si cateva ATV-uri astfel ca am avut ocazia pentru prima data in viata mea sa ma plimb cu acest mijloc de distractie deosebit de iubit in zona. Si a fost o experienta de neuitat.

youtu.be/xavnnhF-VBI

Pentru cei interesati va spun ca exista in zona cateva locuri de unde se pot inchiria ATV-uri, costa 100 Ron ora si pt. biciclete este 10 lei ora. Dar va spun ca merita si intr-o ora te plimbi mult. Nu mai spun nimic de peisajele pe langa care am trecut si de senzatiile tari. Pentru ambele ,,jucarii‘’e nevoie de buletin si in plus pt. ATV e nevoie si de permis de conducere categoria B. Actele raman la cel care va inchiriaza ,,jucariile’ pana cand le predati.

Ne-am simtit bine la Moeciu de Sus. Pana la urma am fost relativ multumiti si de camera, deoarece oricum nu am platit nimic, dar daca ar fi sa platesc pt. o noapte de cazare aici la pensiunea Vraja Muntelui 3, m-as mai gandi. Asta nu pt. ca sunt carcotasa, dar am avut ocazia sa stau la o alta pensiune f. aproape de aici, la o luna dupa aceea, in iunie, pensiune care era si mai ieftina si unde m-am simtit aproape ca acasa. Deoarece acolo era totul mai rustic, m-am simtit mai aproape de natura. Dar despre astea voi scrie cu alta ocazie.

Si fiindca fiecare loc are si bune si rele, ce mi-a placut la aceasta pensiune a fost mancarea de la restaurant, chiar restaurantul in sine dar in primul rand si cel mai mult mi-a placut panorama pe care o puteai admira din balconul camerei

youtu.be/vHrhes5ATlw

Tot ce vedeam in fata noastra merita toti banii. Practic uitai de toate lipsurile din camera si priveai peste drum de pensiune, dincolo de rau, unde vedeai un deal verde deosebit de abrupt, cu multi brazi, deal pe care erau cocotate mai multe grajduri.

Stateam clipe in sir in balcon si priveam acei localnici cum urca pe niste cararui numai de ei stiute in zig-zag pana sus in varf, unde in acele grajduri ii asteptau vacile. De multe ori seara sau dimineata devreme le auzeam cum isi chemau stapanii ca sa le hraneasca si sa le mulga. Interesant a fost sa vad cum se transporta apa la animale pe dealul acela abrupt. Si asa am descoperit ca romanul, atat la oras cat si la tara, este inventiv. Chiar in fata noastra am vazut un carucior care, actionat electric, urca incet acel deal pana sus la grajd.

Acolo se oprea.

youtu.be/W5L5F-qE-_A

Apoi vedeam pe acel localnic cum urca incet, cu multe pauze (de cate ori o fi urcat el dealul acela) si intr-un tarziu ajungea si el sus la grajd. Apoi tot el punea in carucior galeata plina cu lapte care cobora incet la vale. Ingenios sistem. Totusi am inteles ca multi localnici folosesc doar o anumita perioada a anului acele grajduri, ei avand grajduri si jos langa casa.

Despre zona Moeciu de Sus care mie mi s-a parut deosebit de pitoreasca, mi s-a parut o alta ,,Austrie'', o Austrie a noastra, a romanilor, o zona mult mai frumoasa decat zona Bran sau Moeciu de Jos, despre plimbarile noastre, despre o alta cazare tot aici am sa va povestesc in continuare.

---

VIZUALIZĂRI: 7239 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI