Targul National de Turism Rural Albac

TIPĂREȘTE

Vara trece mereu repede si mai tot timpul iti planuiesti sa faci o sumedenie de chestii cat e soare si e cald si totusi... te trezesti ca ziua incepe sa scada, serile sunt tot mai reci si tu nu ai reusit sa mergi la munte, nu ai deschis cortul mai deloc, bocancii sunt tot in debara si ai ramas doar cu dorul si setea de aer curat si liniste.

Tot i-am promis sotului meu ca ii voi face o surpriza frumoasa si tot ma gandeam pe unde sa-l duc, prin ce locuri nu am mai umblat, unde am putea merge sa fie si aproape... Tot imi umblau ochii pe harta si tot prin Tara Motilor tindeau sa se opreasca. In fiecare an mama cumpara brazi de Craciun de la un nene din Albac si mi-am amintit ca mereu ne invita cu drag si ne povestea ce mandra-i zona lui. Apoi am dat si de un afis cu un asa zis Targ National de Turism Rural care urma sa aiba loc exact in Albac si exact in acel sfarsit de saptamana cand planuiam eu sa facem excursia.

Zis si facut. Am pus mana pe telefon si am inceput sa sun pe la pensiuni si cabane din Albac. Am sunat la mai mult de 6 pensiuni si mereu acelasi raspuns: NU MAI SUNT LOCURI. Si m-am gandit: inseamna ca targul asta trebuie sa fie foarte mare, daca toate pensiunile sunt pline. Imi imaginam deja expozitii de artizanat, costume populare, chestii hand made, oale si vase traditionale, presuri si opinci... Imi clocotea sangele in vene de nerabdare sa plecam odata si cum nu puteam sa-i spun sotului meu unde mergem, totul devenea si mai palpitant.

Am plecat sambata dimineata din Arad si tot drumul mi-am auzit aceeasi intrebare: "UNDE MERGEM??? " Cand am ajuns in Brad deja incepea sa ghiceasca zona, pentru ca drumul spre Deva ramanea in spate si noi inaintam spre nord, avand in stanga noastra frumosul Munte Gaina.

Am ajuns in Albac si totul era pustiu... spre surprinderea mea. Am oprit in fata Pensiunii Steaua Ariesului si ne-am cazat intr-o camera minunata, cu mobilier din lemn masiv, vedere spre deal unde toti pomisorii aveau frunzele ude si intreaga camera mirosea a proaspat si curat. De cum am intrat in camera ne-am bucurat de bomboanele care ne asteptau pe pat :)) Apoi am coborat la masa.

Nu am ales cazare cu mic dejun pentru ca in dimineata urmatoare ne-am planificat sa dam o fuga la Manastirea din Albac.

Doamna care ne-a intampinat a fost o gazda nemaipomenita. In seara respectiva ni s-a facut foame si era trecut de ora 23:00, iar restaurantul era inchis. Am gasit-o pe doamna treaza si bucuroasa sa ne serveasca cu placinta cu branza si clatite, dupa ce i-am spus ca ne-a apucat foamea.

Mancarea a fost extraordinar de buna si multa. Noi nu prea mai mancam carne si mancare grasa, dar aici mancarea a fost delicioasa. Recunosc cu mana pe inima ca nu am mai mancat nicaieri mancare atat de gustoasa si traditionala.

Cu siguranta vom reveni cu mare drag aici.

Seara am plecat spre centru sa vedem ce e cu targul :D Mare dezamagire am avut. Intr-o curte din spatele pietii era amplasata scena, cateva tarabe cu mici si kurtos kalacs, tipic satului romanesc... Curtea era goala. Pe scena era un ansamblu de copii din Campeni, foarte talentati, iar pe noi ne-a bucurat enorm prezenta lor si dragul lor de folclor. Pacat ca restul oamenilor nu apreciau talentul si truda copiilor. Ici colo cativa parinti care ii aplaudau, mai faceau o poza si cam atat. La final, un domn care banuiesc ca era dirijorul sau coordonatorul ansamblului, le-a acordat cateva injuraturi copiilor pentru ca nu se grabeau destul de tare la microbuz... asa in loc de "Felicitari copii! V-ati descurcat tare bine. "

Dupa ansamblul respectiv a urcat o tanara domnisoara pe scena, tot din Campeni care a interpretat cateva melodii de la Rihanna si ceva "hituri" ce mai stia ea de pe la MTV, iar la final cateva dansatoare aproape dezbracate alaturi de o alta domnisoara care nu parea sa aiba treaba cu muzica si nici cu limba engleza... Am stat la prima melodie care suna cam asa: "You makes me dance, brings me up, brings me down, plays it sweet, makes me move like a freak, Mr. Sexibeat". Si ce sa vezi? O masa mare de oameni s-a apropiat de scena: tatici cu copii pe umeri, batrani, copii (in general barbati)... Ne-am intristat cand am vazut ca am batut atata drum ca sa ne dam seama ca targul respectiv nu avea nimic special si nu se regasea in el nimic din traditia satului si a romanescului.

Am ramas foarte dezamagiti de ce am vazut... de faptul ca oamenii nu mai apreciaza valorile adevarate si nu le mai promoveaza. Ne asteptam ca macar la sat sa fie ceva pur si sa se mai pastreze ceva din ce a fost odata.

A doua zi am participat la Sfanta Liturghie de la Manastirea Albac. Ne-a placut atmosfera si linistea si am luat putin din acel loc si cu noi acasa.

La intoarcere, ne-am oprit din nou la targ si de data aceasta m-am bucurat sa vad ca totusi a doua zi autoritatile din zona si organizatorii acestui eveniment s-au gandit sa faca o parada a costumelor populare si sa ridice un cort unde puteai achizitiona multe obiecte traditionale romanesti.

Asa ca am plecat spre casa putin mai impacata si revolta pe care am avut-o cu o seara inainte s-a mai potolit :)

Nu mi-au ajuns doua zile sa ma bucur de frumusetea zonei si de aerul curat... Sper ca la anul viitor targul sa fie mult mai bine organizat. De Pensiunea Steaua Ariesului nu-mi fac griji, caci cu siguranta oamenii si primirea va fi de nota 10.

---

VIZUALIZĂRI: 1973 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI