ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 12.11.2018
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Galati
ÎNSCRIS: 15.01.09
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
OCT-2018
DURATA: 3 nopți
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
100.00%
Încântat, fără reproș
CAZARE [camere etc]:
100.00%
Încântat, fără reproș
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
100.00%
Încântat, fără reproș
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 11 MIN

Natura cântă-n Bucovina! Mini - întâlnire de suflet a AFA - moldovenilor la Stăniștea Cerbilor

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

… și a răsunat Bucovina într-un petec de liniște...

Hăt departe de Galați, pe pământ străbun, în inima Bucovinei și-n iz de toamnă târzie, 12 ”vajnici” moldoveni au hotărât să se întâlnească.

Alegerea locației n-a rămas mult în cumpănă, în urmă cu o lună, DOINIȚA descoperise o pensiune minunată. Se strânse un mănunchi de 12 persoane, pensiunea avea doar șase camere – numai bine să nu deranjăm vecinii… ;)

Acolo pe unde Izvorul Alb își trimite apele-i mici, sorbite de prin munți, s-a clădit în vremea din urmă o mândră casă împrejmuită de coame împădurite – Stăniștea Cerbilor.

Dar să vă prezint prietenii (username-ul AFA) : DOINIȚA, mihaelab, kelyboy, Voltainstel și nindesign – fiecare cu draga și dragul său, drumuind din Botoșani, Suceava, Bacău și Bârlad. Noi eram seniorii grupului care cuprindea trei Mihaele și două Aline născute în aceeași zi de toamnă!

Am plecat de acasă înaintea tuturor, cu o zi mai devreme, noi având o distanță mai lungă de parcurs – vreo 380 de kilometri. Vremea calmă, am pornit la drum de dimineață, entuziasmată, am prevăzut frumosul și el s-a adeverit, mici bucurii fără de preț au animat sufletul fiecăruia dintre noi.

Fără grabă, am urmat șerpuirea șoselei prin armonii desăvârșite de culori tomnatice, străbăturăm sate cu case frumoase de buni gospodari. Soarele trecuse bine de amiază, risipind o lumină vie ce se revărsa bogat peste arama pădurilor de foioase ce alternau cu covoarele verzi ale brădetului, când, iată, ajunserăm la destinație.

De dimineață ne anunțaserăm proprietarului sosirea în cursul după-amiezii, ne-a urat drum bun și a spus că ne așteaptă. Trecurăm de podețul peste pârâiașul Limpedea, poarta larg deschisă, o alee puțin în pantă, străjuită de flori și de brăduți și ajunserăm în sfârșit în fața pensiunii, într-o parcare generoasă. Am coborât din mașină și am sorbit cu lăcomie aerul atât de curat! Ne dezmorțirăm noi puțin și mai așteptăm câteva minute, poate suntem detectați… ;) Nimic… Urcăm pe terasă, sunăm la sonerie… la fel… ușa… ușa nezăvorâtă… A, trebuie să fie pe-aici…

- Domnul Mihai! Domnul Mihai!

Nici măcar ecoul nu se sinchisi să ne răspundă… Doar în Austria mai întâlneam pensiuni care nu aveau nevoie de chei la ușă… ;) Ce frumos! Ce bine este când te simți în siguranță…

Doar câteva minute mai trec și apare proprietarul cerându-și scuze de mai multe ori, a avut ceva de rezolvat în Câmpulung Moldovenesc și nu ne-a putut primi.

Mihai – ni s-a înfățișat un tânăr chipeș de 24 de ani, harnic, priceput și modest – l-am descoperit în zilele următoare – nu era scump la vorbă și avea graiul cumpănit al celui care a urmat studiile la facultatea de Teologie. Și, fetelor, un pont (sper să nu se supere că-l divulg): Este holtei! ;)

Ceasurile până-n seară s-au depănat în atmosferă molcomă. Ne-a delectat cu povestirile sale, dar și cu o afinată parfumată și câteva feliuțe de cake. Fără să se laude, ne povestea cât de mult a muncit împreună cu tatăl său, nu numai la ridicarea pensiunii, ci și a celorlalte anexe. Construcții trainice, lucrate cu drag și asta chiar se simțea! Fiind primii sosiți, ne-a oferit la alegere una dintre cele șase camere, dar, cred că toate sunt asemănătoare, am ales-o pe prima în care am intrat. Cele două scări laterale terasei conduc spre camerele alăturate două câte două, cu vedere spre trei punte cardinale. Aproape întreaga clădire este construită din bușteni viguroși, iscusit îmbinați, iar subsolul, magaziile și bucătăria sunt din zidărie.

Odăița noastră, nici scundă, nici înaltă, cu expunere spre apus, ne-a întâmpinat cu căldură, seara se lăsa chiar răcoare bine, așa încât, unda de căldură dată de calorifere a fost numai bine potrivită ca să ne învăluie într-un somn adânc și odihnitor. Patul era încadrat de două noptiere, un dulap îngust cu rafturi, suport pentru bagaje, masă pe care hodinea un televizor LCD, două taburete, calorifer. Simplă, neîncărcată, cum îi șade bine unei odăi de la munte. Simpla privire, din pat, a pereților alcătuiți doar din bârne frumos lăcuite, îmi garanta o stare de bine. Era ”altceva”…

Baia este înzestrată cu o cabină de duș de foarte bună calitate. Totul este foarte curat și îngrijit cu atenție.

Mi-a plăcut nespus de mult priveliștea de pe terasa din fața camerei. Pe colina din imediata apropiere, în drum spre țarcul unde primea mâncare, defila de câteva ori pe zi familia de cerbi și căprioare cu pui – una dintre atracțiile acestui loc. Primele exemplare au fost aduse din Germania, apoi au apărut moștenitorii, întregind numărul la 14 capete. Două capete frumos împodobite de ramuri aparțin cerbilor de patru ani, mai este un țap mai tânăr, de vreun an, apoi ciutele ca niște balerine măiastre, cu picioare subțiri precum ramurile de alun și puii.

Cerbii, stârniți de miresmele toamnei care vesteau neamului său pe unde nevăzute de adieri, chemarea nestăvilită a dragostei, aveau mici dispute între ei. Se năpusteau unul împotriva celuilalt, cu capetele ținute în piept, grumazul încordat și coarnele îndreptate amenințător înainte. În sunete scurte, seci, asemănătoare cu cele când lovești o piatră de alta, furcile coarnelor se împleteau între ele. Câteva minute dura joaca-luptă, fără învins sau învingător, cred… Doar spectacol live în natură, pentru noi… Au spațiu îngrădit foarte extins în pădure unde pot hălădui după bunul plac al inimii…

Alintatul proprietarului, căpriorul Bebe are și el povestea lui. Zbenguindu-se ca un pui neastâmpărat ce este, s-a rănit și a trebuit să fie oblojit cu alifii tămăduitoare. Din acea clipă n-a mai fost acceptat în ciurdă și a rămas într-un țarc separat. Este prietenos și își iubește stăpănul care încă îl hrănește cu biberonul cu lapte. În țarc i se vor alătura alți doi căpriori și poate, cu timpul, se va reintegra în familia sa.

O pajiște cu verdeață ademenitor mirositoare desparte pensiunea de o altă terasă acoperită, cu mese lungi, solide și bănci acoperite cu blănuri de oaie și lăicere. Pentru pofticioșii de fripturi, tot aici se află un grătar ”inteligent”, reglabil în înălțime. Puțin mai retrasă, o casă bătrână de două sute de ani și-a găsit aici utilitatea. În pericol de a fi demolată în Câmpulung Moldovenesc, ea a fost dezmembrată și apoi fidel reconstruită lângă pensiune. Anul viitor se va finaliza și amenajarea interioară. Curioasă cum mi-s, intrai și eu s-o inspectez. Va cuprinde două mici studiouri – parter și etaj – unde se vor putea caza familii cu copii.

Surprizele continuă. În trei bazine circulare și încă în unul mai mare forfotesc păstrăvii argintii, în diferite stadii de dezvoltare. Proaspăt pescuit, direct în tigaie și-n farfurie!

Pensiunea beneficiază de un spațios restaurant propriu, la comandă se pot servi cele trei mese din zi.

Timpul se scurgea ușor în compania lui Mihai, culegând parfumul după – amiezii ce tresărea-n văzduh. Apoi, el a plecat pentru că nu puține îi sunt îndatoririle…

O liniște neclintită stăpânea împrejurimile… Pentru că zilele ce-au urmat…

Încet-încet, lăsai tortura caldă a oboselii să mă-nvingă…

După un somn adânc, zorile se iviră timide, lăptoase.

Căprioarele deja se îndreptau spre țarcul cu mâncare pregătită de Mihai. Am vrut să le fotografiez mai de-aproape, când sunt mai liniștite. Am tăiat pajiștea de-a curmezișul, să ajung mai repede la ele. Călcam încet pe firele de iarbă ce păreau îngreunate sub povara boabelor de rouă care, aninate de vârfuri, creșteau parcă mereu, hrănindu-se din nelămurirea ceții. Căprioarele mâncau cu poftă boabele aflate în iesle, când și când se mai opreau rămânând țintuite locului, privindu-mă atent.

În acea dimineață am fost îmbiați să urmăm drumul întortocheat al Transrarăului, șosea montană ce face legătura între Valea Bistriței și cea a Moldovei. Am ajuns la Cabana Rarău, dar doar de la depărtare am admirat Pietrele Doamnei – munți mai puțin crescuți decât alții. Peisajul ne răsfăța privirea. Stâncile își zvârleau semeția către înalturi și dacă am fi fost mai tineri sau dacă doar în urmă cu câteva luni nu s-ar fi intervenit la ”schela” soțului meu, poate i-am fi cucerit căciulile. Masivele împădurite au în toate anotimpurile cărări pentru oricare dintre noi, potrivit vârstei și îndemânării fiecăruia. N-am zăbovit prea mult pe-acolo pentru că trecuse deja de ora prânzului și trebuia să întâmpinăm oaspeții la Stăniștea Cerbilor.

Până pe-nserat ne strânserăm cu toții cu mare bucurie de revedere. Ne-am desfăcut toate baierele inimii, toate sertărașele sufletului pentru ca totul, totul să se umple de binefacerile care ne copleșeau.

Liniștea cântărită în legănarea moale de cetini din seara trecută își luase zborul, pensiunea se animase, glume cu tâlc, vorbe de șagă, chiote prelungi, dar cu ondulații subtile, hore încinse și karaoke realizat de cei cu glasuri măiastre, am fost cu toții stăpâniți de imponderabilele bucurii ale bunei dispoziții…

Sigur, o descriere în vorbe n-are farmec… Atmosfera aceea nu poate fi descrisă și nu poate fi redată nici în fotografie, ea trebuie trăită! ;)

Pe terasă s-a-ntins masă mare cu tot felul de bucate delicioase aduse de fiecare și cu schimb de experiență într-ale licorilor… După aperitive s-au trimis spre bucătărie comenzile pentru păstrăv prăjit, tochitură moldovenească cu căpiță de mămăligă, tocăniță de hribi, friptură la grătar…

Cred că orele intraseră bine în noapte când ne-am îndurat să spargem ”gașca” și fiecare să se îndrepte spre ”iatacul” său.

A doua zi dimineață, care mai somnoros, care mai înviorat… =))

După micul dejun cu ”de toate”, sărate și dulci, cine a dorit a mai adăugat și o omletă pufoasă făcută de bucătăreasă, am hotărât să pornim într-o drumeție ușoară. Unde? Cheile Moara Dracului. Denumire desprinsă din povești prin secole pierite, probabil meritată…

Rezervația nu era departe de pensiune, vreo jumătate de oră de mers cu mașina, apoi pe jos. Rezervația naturală se află în ramura nordică a Munților Rarău, pe cursul văii Moara Dracului, în apropierea unei alte arii protejate – Codrii seculari Slătioara, cu cei mai impunători brazi și molizi din România, înalți până la 60 de metri și bătrâni de 3-400 de ani…

Am parcat mașinile la o întretăiere de drumuri, să se mai oxigeneze puțin și ele în preajma pădurii. Drum bătătorit, pantă ușoară, deocamdată… În pădure decorul ruginiu al toamnei este fascinant. Molizii și brazii își jucau moțurile până departe în văzduh, colinele erau pline de hățișuri verzi, parfum de rășină, covor catifelat de reavăn mușchi pe care-mi plăcea să-l mângâi în treacăt, nuanțele arămii ale frunzișurilor trezeau ochilor subite și inedite desfătări… Valea se strâmtează pe neașteptate, iar dincolo de meterezele stâncilor, cerul se întinde precum o eșarfă spânzurată undeva în văzduh. Ne supunem unduirilor cărării, traversăm podețe, urcăm trepte, sărim zăgazurile din piatră în piatră… Puțin chin al inimii, o zădărnicire ușoară a suflului, dar nu ne dăm bătuți…

Zgomotul a zeci de mici cascade îmbină frământarea apei cu liniștea desprinsă din înaltul colinelor. Apele se desfac în fire neastâmpărate, se reunesc și se izbesc de bolovani și de pietre nărăvite de ploi. O curioasă spărtură verticală a peretelui de stâncă făcută parcă de paloșul uriaș al unui năstrușnic Sfarmă – Piatră, îmi atrage privirea… Urcușul a devenit treptat mai anevoios, solul ud și alunecos, testându-ne abilitățile de echilibru. Am hotărât să facem cale-ntoarsă. În drum spre pensiune am poposit la Mănăstirea Rarău și la Mănăstirea Sihăstria Rarăului.

Și sosi și seara… Se-ntinse din nou masă mare, de data aceasta pe terasa generoasă unde se află și locul pentru grătar. Mihai, foarte amabil, s-a oferit să se ocupe el de grătar, cunoscându-i rosturile. ;) În așteptarea fripturilor ce sfârâiau pe grătar, s-au încins hore și sârbe dănțuite cu foc, așa, ca-n Moldova! :))

Pensiunea fiind mai izolată, n-am deranjat, cred, pe nimeni cu muzica ce răzbătea din boxă – muzica populară, nu-i așa? – nu se poate asculta în surdină și nici picioarele nu le poți ține locului… ;)

Nici Maria – maria55 – n-a lipsit de lângă noi… vorbind despre ea, nu întâmplător, un păhăruț s-a răsturnat…

În cele din urmă, după atâta dănțuit, oboseala ne-a cuprins pe toți… Ce se petrecuse peste zi a stăruit în fața ochilor mei până ce simțurile, vâslind lin, s-au mistuit într-o lume a păcii…

Duminică, o nouă zi picurată de la Dumnezeu. Din păcate, trebuia să ne despărțim… Of, timpul ăsta grăbit!

Mic dejun, urmat de o surpriză din partea lui Mihai. Ni l-a adus pe Bebe, căpriorul singuratic. Am făcut poze cu el, ne-am bucurat să-l mângâiem, ne-am amuzat cum se hrănea cu lapte supt din biberon.

Îmbrățișări dragi și-mi grăbii pașii spre mașină… Zăream în depărtare, ca printr-un geam scăldat de ploaie, mâini ce își luau rămas-bun de la noi… Și nu, nu ploua…

Și rămân amintirile… Mulțumim, Mihai! Mulțumesc, AFA – moldoveni! :*

Oare se poate măsura superlativul unor clipe?


[fb]
---
Trimis de Alina53 in 12.11.18 12:10:20
Validat / Publicat: 12.11.18 19:16:25
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în CÂMPULUNG MOLDOVENESC.
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 1263 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

30 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Alina53); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Impresiile fiind subiective, AFA nu poate garanta calitatea, relevanța, exactitatea, persistența ori conformitatea impresiilor si recomandărilor (cu asteptările și preferințele fiecarui cititor); deasemenea, responsabilitatea legală pentru afirmațiile făcute in articol revine integral și in mod exclusiv autorului (cf "Termenilor și conditiilor de folosire"); AFA sau administratorii săi neputând fi făcuti răspunzători în privinta corectitudinii ori efectelor de orice natură.
IMPORTANT: Eventualul drept la replică din partea proprietarilor este BINEVENIT, ÎNCURAJAT și SALUTAT, fiind esențial pentru formarea unei opinii în cât mai completă cunoștință de cauză. Proprietarii sau reprezentanții unitătilor de cazare își pot exercita dreptul la replică fie scriind un ECOU la acest articol, fie inițiind un articol nou, cu titlul "Dreptul la replică".
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P21 Bunătăți de prin Moldova...
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 41600 PMA (din 44 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest review

30 ecouri scrise, până acum

Alina53AUTOR REVIEW
[12.11.18 12:25:24]
»

Webmaster, te rog frumos: https://www.youtube.com/watch?v=q4J2dxoeaI0 Mulțumesc!

webmasterX
[12.11.18 16:59:53]
»

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

sebigeanina
[12.11.18 19:34:02]
»

Foarte frumos, citit vizionat si votat cu mare placere. Deja imi este dor de viitoarea revedere AFA.

Alina53AUTOR REVIEW
[12.11.18 19:38:09]
»

@sebigeanina: Mulțumesc frumos! Dar cui nu-i este dor?

Zoazore
[12.11.18 19:58:32]
»

@Alina53: Offf, bine te-ai gândit să scrii despre Mini-întâlnirea moldovenilor!

Am așteptat cu drag, măcar două-trei rânduri. Știam că cineva ne va povesti și nouă!

Superbă poveste cu Bebe, Mihai și dragi AFA-iști. Mi-era dor de voi și-abia aștept viitoarea întâlnire AFA.

Am văzut superbă pensiune, într-un decor de poveste, cu oameni dragi cre știu s-ajute când trebuie, să se distreze la greu și să povestească măiastru.

Mulțumesc mult @Alina53

CATAAS
[12.11.18 20:04:48]
»

@Alina53: Data viitoare sigur vom fi si noi prezenti! Ne-a onorat invitația Mihaeleib, dar aveam deja ceva programat pentru acel week-end. Felicitări pentru articol și sper să ne cunoaștem la următoare întâlnire AFA!

ioan marinescu
[12.11.18 20:09:34]
»

O relatare de mai mare dragul care îți deschide pofta să vizitezi pensiunea!

traian.leuca † CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA
[12.11.18 20:12:14]
»

Iată că după desele miniîntâlniri AFA bucureştene a început să se mişte şi provincia; ploieştenii au deschis pârtia, moldovenii i-au urmat, aşteptăm şi alte asemenea întâlniri.

Doar în Austria mai întâlneam pensiuni care nu aveau nevoie de chei la ușă…

Eu am întâlnit două asemenea pensiuni şi în Slovenia, una din ele într-un sat (Cerklje na Gorenjskem), absolut superb!

DOINITA
[12.11.18 20:17:09]
»

Citind review-ul, am retrait momentele minunate petrecute la Stanistea Cerbilor, in compania celor mai minunate persoane! Totul a fost un vis frumos ce a tinut prea putin, dar care speram sa se repete, mai intai la marea intalnire si apoi... de ce nu, o noua intalnire a moldovenilor.

Am fost doar 12, dar cu noi a fost si spiritul AFA si asta, cred ca s-a vazut in filmuletul postat de draga noastra, Alina.

Multumim Alina ca ne-ai amintit cat de frumos a fost! Multumim si lui Mihai ca ne-a facut sederea atat de placuta si... gratarul atat de bun!

Zoazore
[12.11.18 20:31:58]
»

@CATAAS: Felicitări pentru articol și sper să ne cunoaștem la următoare întâlnire AFA! = păi vă cunoașteți! Îi cunoști pe toți de la Slănic Moldova! Eu mi-amintesc c-ai fost!

kelyboy
[12.11.18 21:35:21]
»

Mulțumim Alina!

A fost o întâlnire că mai toate întâlnirile AFA (chiar dacă a fost una MINI), plină de voie bună, oameni dragi și frumoși, o locație pe care ai reușit să o prezinți in vorbe frumoase, așa cum este locația, gazde primitoare și bucate minunate, și acum îmi aduc aminte de bunătatea de lapte bătut pe care l-am băut dimineața...

MICAGEO
[12.11.18 21:53:37]
»

... intalnire super reusita, cu oameni de toata isprava, locatie de 10, poze frumoase, mancare buna, muzica buna intr-un cuvant amintire de neuitat

Alina53AUTOR REVIEW
[12.11.18 22:00:11]
»

@Zoazore: Dacă am spart gheața și am scris despre întâlnire, poate îmi vor urma exemplul și vor povesti și ei cât de frumos am petrecut. Să fim sănătoși cu toții și să avem parte de o întâlnire în 2019, cel puțin tot atât de minunată precum a fost cea de la Alba Iulia!

Alina53AUTOR REVIEW
[12.11.18 22:26:07]
»

@CATAAS: Mulțumesc! La următoarea întâlnire AFA ne vom recunoaște!

Alina53AUTOR REVIEW
[12.11.18 22:28:26]
»

@ioan marinescu: Mulțumesc pentru apreciere! Clujul nu-i așa de departe față de Câmpulung Moldovenesc...

Alina53AUTOR REVIEW
[12.11.18 22:57:15]
»

@traian. leuca: Provincia nu se lasă mai prejos! Înseamnă că ați tras bine piciorul! Cine urmează?

Alina53AUTOR REVIEW
[12.11.18 23:03:10]
»

@DOINITA: Am mai spus: tu meriți primele mulțumiri pentru propunerea locației. Apoi, toți și-au adus contribuția ca totul să iasă minunat, inclusiv Bebe!

Alina53AUTOR REVIEW
[12.11.18 23:13:18]
»

@MICAGEO: + kelyboy = cuplu de milioane Dacă v-a plăcut și vouă la fel de mult, trebuie s-o repetăm, cât mai curând...

mishu
[12.11.18 23:58:39]
»

@Alina53: Am sorbit povestile voastre pe FB, dar acest articol a fost o incununare a intalnirii, insa sunt convinsa ca a adus si ceva nostalgie participantilor prin aducerile aminte.

Felicitari tururor, iar tie un vot acordat cu foarte, foarte mare drag.

DOINITA
[13.11.18 07:19:46]
»

@ioan marinescu: Alina, are dreptate, Clujul nu e departe de Campulung. Prima noastra deplasare la pensiune a fost cu inca doua familii si una era din Cluj...

Mihai si Bebe sunt gazde minunate!

Alina53AUTOR REVIEW
[13.11.18 09:10:17]
»

@mishu: Mulțumesc, mishule Și nostalgie, dar și poftă de o nouă escapadă

ungureanica
[14.11.18 16:00:19]
»

Doamne ce articol, ce mâncare, ce distracție! Vă invidiem. Toate cele bune!

Alina53AUTOR REVIEW
[14.11.18 18:59:12]
»

@ungureanica: Nu ne invidia... Gândește-te ce distracție va fi la întâlnirea AFA 2019, ce bunătăți se vor împrăștia pe mese, dacă vom repeta concursul culinar...

DOINITA
[14.11.18 20:46:51]
»

@ungureanica: mai bine astepti sa vezi ce va fi la marea intalnire...

krisstinna
[16.11.18 10:50:09]
»

@Alina53: Emoționant articol, despre locuri și oameni de excepție, scris cu sufletul nu cu “penița”.

Eram sigură că întâlnirea va fi una frumoasa, reușită, nu am avut îndoieli. Să știi ca am căutat atunci cazare in zonă, mă gândeam ca poate renunțăm la evenimentul deja planificat, din păcate nu a fost posibil. Cazare găsisem, era frumos sa va treziți cu noi in toiul distracției Dar nu a fost să fie

Felicitări!

DOINITA
[16.11.18 12:15:48]
»

@krisstinna: Ar fi fost nemaipomenit sa ajungeti la noi. Asta da surpriza! Pacat ca nu s-a concretizat

Alina53AUTOR REVIEW
[16.11.18 18:10:56]
»

@krisstinna: Mulțumesc frumos! Surpriza ta ar fi fost ”cireașa de pe tort”...

mihaelab*
[17.11.18 01:33:16]
»

@Alina53: Alina draga, la cât de frumos ai scris despre întâlnire ce am mai putea noi adăuga?

Poate că e incredibil cum am reuşit să legăm o prietenie aşa frumoasă dincolo de profesie, vârstă, localitate?

Că a fost aşa, cum zice ardeleanul, fain... adică nu doar frumos, ci fain... fain de tot...

Iar chestia cu Cumătru e formidabilă... şi vine întrebarea: dacă ne-am făcut cumetri cu Cumătru suntem acum toţi cumetri între noi?

Şi dacă e aşa trebuie să sărbătorim şi să bem pentru asta... vorba cumătrului voltainstel...

Natura cântă în Bucovina în toate anotimpurile... ai surprins Alina o toamnă grozavă... şi, imi place să cred, vom descoperi împreună şi iernile, şi primăverile şi verile ei...

Alina53AUTOR REVIEW
[17.11.18 13:07:16]
»

@mihaelab: Mulțumesc! Voi, cei din nord sunteți avantajați, fiind înconjurați de locuri pline de frumuseți... No, sigur c-o fost fain de tot! Și dacă mai vrem, o să mai fie!

DOINITA
[17.11.18 18:59:56]
»

@Alina53: De ci nu, ci no fost ghini?

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
11 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Alina53, CATAAS, DOINITA, ioan marinescu, kelyboy, MICAGEO, mihaelab*, mishu, sebigeanina, ungureanica, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂPensiunea Staniştea Cerbilor:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.10701084136963 sec
    ecranul dvs: 1 x 1