Stanistea Cerbilor

TIPĂREȘTE

La rand sa va povestesc pe unde am mai dormit si umblat erau alte cateva locuri, dar nu stiu de ce trebuie sa va spun despre acest loc minunat, numit staniste, adica loc umbros de odihna a animalelor in timpul verii, si care a fost si loc de odihna pentru noi chiar daca nu era nevoie sa fie si racoros. De asta avea grija vremea! Poate m-am hotarat sa va spun despre acest loc ca sa puteti prinde cateva zile de toamna frumoasa si sa ajungeti pe acolo sau poate, asa cum spunea un blogger, m-a cuprins altruismul si trebuie sa impart cu voi bucuria de a fi petrecut 2 zile in Stanistea Cerbilor.

Pensiunea, a fost construita la initiativa unui tanar inimos, frumos la suflet si la trup, absolvent de teologie si care a dorit sa nu piarda mostenirea ramasa de la bunici. Pe terenul mostenit de la bunici, aflat aproape de orasul Campulung Moldovenesc, pe malul Paraului Limpede, a inceput constructia unei pensiuni, ajutat si sustinut de tata si bunica.

Cladirea, construita din materiale locale, adica piatra si busteni, dispune de 6 camere duble, o sala de restaurant, un separeu, bucatarie si dependinte. In fata restaurantului exista o terasa mobilata cu mese si banci din lemn, iar intrarea in camere, aflate la etaj, se face pe scari metalice situate in partile laterale ale terasei.

Dupa ce au ridicat cladirea principala s-au gandit ca ar mai fi nevoie de un spatiu acoperit unde sa existe si un gratar, un cuptor si ceva mese si scaune, toate pentru confortul turistilor. Nu stiu motivul, dar acest loc, inclusiv gratrul, cuptorul si tot ce mai este acolo, a fost facut doar de tata si fiu. Au folosit o grapa veche pentru a o transforma in corp de iluminat in acest pavilion si zau ca arata bine. E de acolo! Oameni priceputi si harnici cum gasesti in Bucovina!

Si pentru ca mai trebuia ceva, au adus si o casa batraneasca, de vreo 200 de ani, pe care au refacut-o, iar acum incearca sa termine amenajarea a doua apartamente cu zona de relaxare si baie la parter si zona de odihna la mansarda. Cand vor fi gata vom merge sa ne convingem ca te poti odihni bine intr-o casa veche avand confortul modern.

Tot in curte exista cateva bazine in care sute de pastravi mari si mici asteapta sa potoleasca foamea turistilor rataciti in zona. Dar atractia maxima, care da si numele acestui loc de poveste sunt cerbii si ciutele cu pui lor. Intr-un tarc de aproximativ 10 ha se afla doi cerbi frumosi ce-si poarta cu mandrie coarnele cu cate 8-10 „raze”, cum spune tanarul proprietar, cateva ciute (vreo 10) si vreo 4-5pui. Pe langa astia mai exista un pui care a fost renegat de a sa mama si pe care proprietarii l-au adoptat si hranit cu biberonul. Atat de bine ii merge, mananca cate 8-10 litri de lapte pe zi, plus ceva mere si e cel mai mare dintre toti, dar continua sa fie alungat de turma.

In timpul zilei, turma de cerbi si caprioare dispare in padure, dar la apus incep sa vina langa pensiune pentru ca urmeaza cina oferita de stapani. Li se da in fiecare seara cereale si mere si e mare festin. Cu ocazia cinei am putut si noi sa-i admiram si chiar sa interactionam cu unele ciute. ”Domnii”erau mai cu coarnele pe sus, iar noi am manifestat oarece respect fata de ei...

Micutul pui abandaonat nu era bine primit nici aici. Statea doar langa gard sa poata rapid sa se retraga daca e cazul si uneori era atat de „intim „ cu gardul incat mai primea si cate un impuls electric, tarcul fiind imprejmuit cu gard electric. Daca nu era in preajma gardul atunci isi cauta”mama” adica proprietarul mai in varsta, care il mangaia si il linistea. Pentru ca nu avea un nume, noi i-am spus „Bebe” si in ultima zi tanarul proprietar, Mihai, ne-a spus ca noi l-am botezat si asa il va chema. Deci daca mergeti la Stanistea Cerbilor sa-l cautati si pe Bebe!

Cum am ajuns noi acolo.

Venea sfarsitul de saptamana si unul dintre prietenii nostri intreaba daca nu facem o iesire pe final de vara si daca da, atunci poate ca ma si ocup de rezervare. Desi cam sceptica in ce privesc ofertele de cazare cu doar 3-4 zile inainte, incep totusi cautarile. Incep intai cu zona Durau, dar asa cum prevestisem, nu gasesc nimic si schimb Duraul pe zona Bucovinei. Dupa ce „matur „un pic ofertele, raman 3 locatii si dupa o noua triere aleg Stanistea Cerbilor.

Incerc sa citesc ceva review-uri, dar gasesc doar cateva cuvinte care spun ca e in regula, ca e frumos si bine. Din pozele de pe site-ul de rezervari inclin sa dau dreptate celor care au scris laudativ despre locatie si fac rezervarea pentru 2 nopti, 3 camere, fara card, fara avanssi fara mic dejun inclus. Cu doua zile inainte de sejur sunt sunata pentru a confirma venirea noastra.

Vine si ziua de vineri cand pornim din trei colturi de tara, Bacau, Cluj si Botosani pentru a petrece 2 zile la poale de codru des. Pensiunea este amplasata chiar la poale de codru. Poate nu atat de des, dar mirosul de cetina si aerul ozonat e la el acasa, la fel cum e si linistea. Nu exista alte cladiri si se aud doar zgomotele naturii... vantul sufland printre brazi sau apele paraului rostogolindu-se printre pietre.

Dupa formalitatile de cazare urcam sa ne luam in primire camera. Intrarea se face dintr-o terasa comuna pentru 2 camere. O camera nu mare, nu mica, dar suficienta sa ne putem misca in voie. Un pat matrimonial cu saltea confortabila, cu o lenjerie impecabila, doua noptiere in lateral si doua covorase pufoase sa-ti fie bine la picioare. In fata patului un birou cu doua scaunele si un televizor micut, pe care de acesta data l-am si deschis. Mai exista si un dulap micut, cu rafturi, iar alaturi un cuier si un suport pentru bagaje.

Baia, are cabina de dus cu jacuzi, radio (am folosit doar jetul de apa), chiuveta cu consumabile si un suport din lemn montat pe perete unde erau puse dispensarul de sapun, paharul. Acelasi stil erau si bara pentru prosoape (albe si pufoase), 2 cuiere, suportul pentru hartia igienica si suportul pentru peria de wc.

Multumiti de camere am coborat sa vedem daca vom fi multumiti si de bucatarie, mai exact de ce se pregateste in bucatarie. Pentru masa de seara am convenit telefonic, cu proprietarul, sa ne pregateasca 2 portii de tocanita de hribi cu mamaliga, 2 portii de hribi cu smantana si mamaliga si 2 portii de bulz, iar in final clatite cu dulceata de afine.

Cat am stat noi la o afinata si o felie de chec, oferite de gazde, la bucatarie „s-a construit” si mancarea noastra, gustoasa, pe care am stropit-o cu un pahar de vin adus de noi. O seara frumoasa petrecuta in pavilionul din fata cabanei si un un somn odihnitor in camera din busteni.

Dimineata, am servit micul dejun tot aici si am ales omlete, taranesti sau bucovinene si scrob taranesc, unt, dulceata de afine si iaurt sau suc. Pentru urmatoarea seara ne-au pregatit pastrav prajit si tochituri, fiecaruia dupa dorinta si desert un tiramisu bucovinean, adica cu piscoturi putin mai crocante si frisca proaspata. Foarte bun! Aaa, era sa uit! Ca aperitiv am avut un platou cu branzeturi, legume, preparate din carne si specialitatea casei, pastrama de cerb. Si mai fac si un pastrav afumat excelent cu care ne-am delectat la micul dejun de duminica, iar ce-a ramas, adica cate 3 pastravi afumati de familie, i-am luat acasa.

Sa va spun daca recomand? Nu, nu va recomand, va spun ca daca va doriti sa auziti cum creste iarba, cum miroase rasina si cum e sa mananci un pastrav prins din apa cu 20 de minute inainte de a ajunge in tigaie, atunci mergeti la Stanistea Cerbilor. Si va mai spun sa mergeti cat mai repede pentru ca vor da navala turistii si cu siguranta vor aparea si alte pensiuni in zona si nu va mai fi atat de linistit si pur locul. In apropiere se afla partia Rarau ce urmeaza a fi deschisa si asta va fi bine, dar va fi si rau...

---

VIZUALIZĂRI: 5491 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI