GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Pensiunea Retezat – Unde daca nu esti cuminte te mananca balaurii.
Pensiunea Retezat se afla intr-unul dintre cele mai frumoase locuri din Romania, la poarta de intrare in parcul national Retezat, la poalele muntilor cu acelasi nume, intr-un cadru pitoresc, departe de stresul cotidian, de claxoane si praf, in localitatea Campu lui Neag. Accesul se face dinspre Petroşani sau dinspre Târgu Jiu, pe DN66A, pe traseul Vulcan - Lupeni - Uricani - Câmpu lui Neag.
Pensiunea este compusa din 12 camere de 2 locuri, 2 camere de 3 locuri, 1 apartament, piscina, are o pastravarie proprie, un restaurant spatios, terasa, mai dispune de asemena de 2 parcuri de aventura (din pacate la momentul cazarii noastre in acest loc parcurile erau inchise datorita sarbatoririi sfintilor Constantin si Elena, dar am facut o incursiune in incinta acestora si toate atelierele erau in stare buna, sigur mi-as fi lasat copii sa se zbenguie in siguranta, fiind tot timpul supravegheati de personal angajat), loc de joaca pentru copii compus din leagane, balansoare, topogane, o parcare destul de incapatoare aflata chiar la intrarea in curtea pensiunii.
Fiecare camera are grup sanitar propriu.
Preturile sunt cuprinse intre 100 - 120 lei/noapte in functie de camera si 160 lei/noapte pentru cine vrea sa fie “rege” in apartament.
Pe terenul pensiunii sunt mai multe foisoare cu mese si bancute unde se poate servi masa, se poate sta la un “pahar” de vorba sau poti desfasura o partida de rummy, table, carti, etc.
Participand la un eveniment important in familie, eveniment ce avea loc la restaurantul pensiunii, ne-am dorit sa gasim cazare in acest loc. A trebuit sa ne luam gandul de la asta deoarece in acea perioada, pensiunea a fost rezervata de un grup mare de persoane. Dar cum suntem norocosi din fire, cineva a renuntat la camera si ne-a fost oferita noua.
Receptia este mica si dispusa chiar la intrarea in pensiune. Pe partea dreapta a holului este restaurantul iar pe stanga sunt scarile de acces la camerele situate la etajele superioare. Noi nu am servit nimic la restaurant asa ca nu va pot spune mai nimic despre mancare. Insa personalul a fost destul de amabil si cooperant la solicitarile noastre (fiind insarcinati cu cateva treburi organizatorice)
Am primit o camera la ultimul etaj iar accesul spre aceasta se facea putin cam intortocheat. Din holul de la receptie, in stanga am urcat cateva trepte pe o scara din lemn iar in capatul acesteia era o camaruta pe post de uscator de rufe. Langa camaruta era un hol mare, spatios, cu cateva fotolii, mai mult un loc de repaus, de relaxare iar aici se gaseau 4 camere. Am inaintat pe acest hol iar in capatul lui am mai vazut un alt rand de scari semn ca mai aveam de urcat. Am ajuns la etajul al 2-lea unde era si camera noastra.
Camera era spatioasa, aerisita, cu un pat dublu iar in fata acestuia trona o oglinda mare, numai buna de a te admira in ea. Contrar asteptarii noastre camera mai avea un dressing. Si acesta destul de spatios. Baia si ea incapatoare, cu o cabina de dus iar ce lipsea la acel moment era tablia de deasupra chiuvetei. Probabil era la reparat. ;)
In camera nu se fumeaza, nici in alte locuri din pensiune nu am vazut spatii amenajate pentru fumat. Un loc special amenajat pentru fumatori este chiar la intrarea in cladire. Posibil sa mai fie si altele, dar nemaifiind interesat de acest sport, nu am fost curios sa mai caut. Cum noua ne plac sedintele foto, doamna mi-a plecat la miezul noptii sa “lupta” cu balaurul, dorind sa-l lase fara cap. Asta in rochie lunga. Dar cum Ioana D’arc este de mult o amintire, varianta moderna a ei s-a cocotat pe spatele balaurului sa-l muste de ureche si a sfarsit prin a tipa ca nu mai poate cobora. Deh….rochia bat-o vina, se agatase in tepii balaurului;) Tot pe acel loc un urias a dorit sa mi-o rapeasca, fiind nevoit sa ma lupt cu el pana la ultima picatura de energie. Dar atractia finala a fost carul cu boi…... veti vedea in poza de ce.
Pot spune ca aceasta pensiune este un loc de relaxare si ofera turistilor momente de neuitat.
Recomand aceasta pensiune, aceasta oaza de liniste, mai ales ca rudele ne-au “soptit” ca s-au intalnit de multe ori cu Busu si familia lui, fiind unii dintre musafiri care se intorc in fiecare vara in acest loc.
Trimis de Soso42 in 08.04.17 00:27:30
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în MASIVUL RETEZAT-GODEANU.
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Soso42); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 45.29439300 N, 23.00472100 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest review
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Soso42: De ce ai lăsat soața să încalece balaurul cu așa minunăție de rochiță? Dacă se rupea rochița?
Sunteți doi frumoși!
Mulțumim pentru recomandare.
@Soso42: Ufff, m-am liniștit! Am crezut că vei scrie că cine știe ce năzbâtii ai găsit p-acolo!
Și mai ziceți că io-s Zbanghie!
@krisstinna: Sa ma lase el? Ti se pare ca am nevoie de permisiune ca sa fac ceva ce imi trece pri cap, oricit de "pariculos" pare?
Faza a fost ca balaurul ala e un fel de topogan pentru copii si are trepte in spate, numai ca ele se termina undeva la giturile lighioanei. Si cum eu doream sa ma incalec pe unul dintre ele, am facut ceva exchibitii ca sa ajung la locul dorit. Numai ca, dorind sa descalec, ia de mai poti! Balaurul era rece, ud... nu ajungeam sa pun piciorul pe ulima treapta... Bine ca am avut "body guardul" cu mine, altfel as fi sunat la pompieri sa ma dea jos cu scara. Bine ca nu m-au vazut neamurile de la nunta... ca ele ma cred femeie serioasa.
Zbanghie, mi-ai bintuit visele azioapte. Sinteti bine? Si daca te duci la pensiune, chiar e bine. Acum, depinde de norocul si pretentiile fiecaruia.
@krisstinna: Daca se rupea rochita? Eram pregatit, la etaj, sa i-o repar. Am avut ceva emotii cand am dat-o jos de pe gatul balaurului, dar... tusti, a sarit in caruta. Ce am mai alergat in noaptea aia... Dar a fost cu folos. Multumim, si voi la fel. Salutari in special d-lui C.
@Zoazore: Am avut ceva in gand, dar mi s-a recomandat sa fiu putin mai serios. Si cum nu poti iesi din vorba... comandantului, cum bine spunea cineva, m-am conformat.
Și mai ziceți că io-s Zbanghie! - Sa stii ca esti un bun exemplu si mai ales, de urmat. Aprecierile mele pentru ceea ce faci.
@adri-nico:
”Zbanghie, mi-ai bintuit visele azioapte. Sinteti bine? Si daca te duci la pensiune, chiar e bine. Acum, depinde de norocul si pretentiile fiecaruia.
Dacă te bântuie o Zână, e de bine! Veți avea noroc!
Da, acum suntem bine, dar la pensiunea aia nu cred c-ajungem prea curând. N-avem curaj la drum așa lung!
@Soso42:
”Sa stii ca esti un bun exemplu si mai ales, de urmat.
Da-da, la ”Copii, nu faceți ca ea”
Vezi să nu superi comandantul, că te-a halit balaurul!
@Zoazore: Balaurul m-a halit in prima zi. Acum este putin cam tarzior.
@Soso42: Despre zona aceea dintre Petroșani și Uricani îmi aduc ami aduc aminte cu bucurie dar și cu tristețe. Am stat la Lupeni o lună în 1986 și o lună în 1987, pe vremea aceea de tristă amintire, fiind detașat acolo, împreună cu alți colegi, noi proiectanți fiind, la o întreprindere de fire, IFA Viscoza. Am locuit și am mâncat în niște condiții groaznice. Asta este partea tristă a aducerii aminte. Partea frumoasă a fost aceea că încercând să ieșim din starea aceea nenorocită (nu am găsit alt cuvânt) am umblat prin zonă mult, ajungând până la lacul de acumulare Valea de Pești. Zona despre care facem vorbire - și eu și tu - este minunată, peisajele sunt nemaipomenite. Și eu vorbesc despre o zonă pe care am vizitat-o atunci și niciodată după aceea, imaginea pe care o am mi s-a întipărit in minte atunci.
Dat votul cu emoția aducerii aminte.
@Mitica49: Intr-adevar, zona este minunata, cum bine spuneti. De asemenea, in acea perioada de trista amintire dar si acum, viata este la fel de grea. Conditiile sunt la fel de groaznice, poate putin mai groaznice in zilele noastre. Minele s-au inchis, oamenii nu mai au unde sa munceasca, isi duc traiul de azi pe maine. Fiecare se descurca cum poate. Cat am stat in zona, nu prea am vazut oameni sa rada, sa zambeasca, sunt tristi. Dar asta-i sport national.
Va multumesc pentru votul acordat. Acum nu stiu daca sa ma bucur sau sa fiu trist ca prin acest articol v-am adus aminte de vremuri triste si grele din trecut. Oricum, eu tot va multumesc!!
@Soso42: Nu. Review-ul nu mi-a produs vreo neplăcere. Indiferent cum a fost atunci eu îmi aduc aminte cu plăcere de zona aia, nu de cum mi-a fost acolo. Sper să o revizităm cu prima ocazie.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2021 Condiții cazare foarte proaste, păcat de locatie — scris în 24.07.21 de rodibac din BUCUREşTI - nu recomandă
- Jul.2015 Daca aveti copii sunt sanse mari sa le placa locatia — scris în 25.05.16 de PetreB din CONSTANţA - RECOMANDĂ
- Jul.2015 O dezamagire totala! — scris în 29.07.15 de monica.ms din TâRGU MUREş - nu recomandă
- Aug.2014 Mai bine stati acasa! — scris în 05.09.14 de Tina din BUCURESTI - nu recomandă
- Jun.2014 Vom reveni cu siguranta — scris în 14.07.14 de elena_iasi din IASI - RECOMANDĂ
- Jul.2012 Un peisaj de vis, dar... — scris în 26.07.12 de alexandram. din BUCUREşTI - nu recomandă
- Aug.2011 Pensiunea Retezat - promisiuni onorate — scris în 23.02.13 de NELU64 din ROSIORI DE VEDE - RECOMANDĂ