Pensiunea Puiu din Moieciu de Sus – sau ca puii in frigider

TIPĂREȘTE

Puiu este o pensiune de 2 stele in Moieciu de Sus, judetul Brasov. Gospodaria este compusa din 3 corpuri de cladiri, din care 2 sunt destinate turistilor si unul gazdelor.

Am cautat asa destul de in graba fata de alte “search-uri” de cazari. Am hotarit sa iesim de Craciun din Bucuresti, desi nu mi-e drag de fel sa plec de aceasta sarbatoare crestina de acasa. Am cautat ceva ieftin, nu mai departe de 250 km de casa, cu pensiune completa si eventual care accepta tichete de vacanta.

Ema a discutat detaliile cu gazda. 4 nopti, 2 camere duble una cu 200 RON, alta cu 190 RON pe noapte, mic dejun 25 RON, dejun, 35 RON, cina 30 RON de persoana, si la masa de Craciun 10 lei mai mult de cap. Accepta si tichetele amintite.

Pensiunea Puiu se gaseste pe Valea Popii din Moieciu de Sus, la 250 m dupa intersectia principala din localitate, pe ramificatia care se face jumatate catre dreapta cum vii in sat.

Am urmat ruta Bucuresti – A1 – Pitesti – DN73 – Campulung – DN73 – superbele serpentine si peisaje dintre Muntii Leaota si Iezer Papusa la inceput, apoi dintre Bucegi si Piatra Craiului – Moieciu de Jos – DN73F – Moieciu de Sus. 225 km; 4 ore cu pauze.

La intoarcere am optat pentru varianta Moieciu de Jos – DN73 – Dragoslavele – DJ725 – Stoenesti – DN72A – Targoviste – DN71 – Racari – DN7 – Bucuresti. 200 km; 4 ore timp efectiv cu pauza de pizza la Millenium in Targoviste, unde suntem deja clienti vechi vezi impresii.

Exista si alte variatiuni la aceste rute care evita Valea Prahovei. Traficul a fost fluent.

Pe partea dreapta a pseudo-soselei din Moieciu de Sus, la 250 metri dupa intersectia de la podul peste Valea Bangaleasa, la confluenta cu Valea Popii si gata, stop. Tragem poarta grea culisanta pe o sina metalica si intram in curtea mare si plana si inerbata si parcam. Loc garla de joaca si de parcare. In coltul gardului am vazut si o pancarta pe care era trecut numele Pensiunea Puiu. Marginas, dar scria.

Eram cazati in “corpul nou”. La parter era sala de mese. Intr-un colt era impodobit un brad de Craciun. In sala erau cateva decoruri cu globuri si tablouri mici cu unele din cele 4 fiice (mari ca varsta) ale gazdei, care au pozat langa brad si alte decoruri de sezon. Pe o polita se gasea un televizor cu programe prin cablu. Langa intrare un cuier util mai ales pe vreme rece de iarna. In alte parte a spatiului de la parter era un frigider in care am bagat cateva provizii lichide. Din sala o usa dadea in bucatarie, alta catre curtea din spate, alta catre curtea din fata si alta catre scarile ce conduc la etaje. Pe jos era gresie de trafic greu, in stare foarte buna.

Urcam scarile. Noi am fost cazati in camerele 1 si 3, ambele de la etajul 1. Corpul nou de cladire mai avea un al doilea etaj si o mansarda.

Camerele erau foarte mici cu un spatiu pentru camera de baie de numai 2 mp. Evident cu cabina de dus si minighiuveta. Dotarile din baie se rezumau la 2 sapunele si hartie igienica. Aerisirea baii se facea printr-un gemulet din Tara lui Piticot.

Camera propriu-zisa era ocupata aproape in totalitate de patul dublu, un sifonier, o masuta, un mini-TV. Si din nou tablouase cu fiicele gazdei. Patul ne-a dat ceva emotii in privinta rezistentei, dar totul s-a terminat cu bine. Pernele foarte mari / inalte si tari si salteaua care incerca sa atenueze scartzul patului au facut odihna … fara de odihna.

Prezentarea de mai sus nu se doreste a fi o critica la dimensiunile camerei, caci discutam de o pensiune de 2 stele.

Critica majora se refera insa la caldura. In prima noapte am facut cuie, spre disdedimineata cerand gazdei sa ia masuri. Ni s-a spus ca de ce nu am anuntat-o ca centrala …. Ideea este ca nu a fost o intamplare, cea cu cuiele sau cu pielea de gaina, caci au mai fost inca 3 episoade in care a trebuit sa cerem caldura! Si nu de la 23 la 25 grade, ci macar la un 21 – 22. In concluzie, la Puiu ne-am pastrat ca … puiu in frigider. Mentionez si faptul ca una din familii a venit cu un copil de 1 an.

Despre curatenie nu am nimic de comentat, decat de atasat o poza cu unul din cei doi gandaci identificati in spatiul nostru de cazare.

Mancarea a fost ok. Acum depinde si de mofturi, dar sa fim fair. Plusuri pentru supa de pui cu galuste, branza de burduf, cartofii prajiti, ciorba de perisoare (FB – cu tarhon). Alte feluri de mancare servite: MBS, sarmale, salamuri, slane, rosii, branza, gem, unt, masline, oua, muschi de porc, carnati, pastrav.

Bauturile le-am asigurat noi pentru ca ni s-a spus de la rezervare ca nu ne asigura nimic. Nici macar o cana cu apa.

Intr-o zi am servit pranzul la Arnica vezi impresii si cina la Pizzeria Ioana, situata 300 metri in amonte pe Valea Popii. Ne-am mai aprovizionat cu cozonaci de casa de la Mama Cozonacilor, din Simon.

Am lasat la urma acest capitol negativ. Pe langa frigul indurat intre reprize de caldura, serviciile sunt motivul pentru care trebuie evitata Pensiunea Puiu. Sa va trebuiasca cat mai putine, da Doamne!

Am sa incep cu servirea mesei. Nu o data doamna, gazda, a fost in intarziere, dar asta ca asta. M-a deranjat ca avea tupeu si de mai multe ori ne plasa farfuriile in brate sa aranjam noi masa. Nu ma intelegeti gresit, mie imi place sa particip la asemenea activitati, dar aici era pe banii nostri si aveam asteptarea sa fie masa asezata la ora stabilita.

La debarasare rusine si mai mare! Blidele si paharele ramaneau ore in sir pe masa, chiar si de seara pana dimineata, daca nu le strangeam noi. In cateva randuri, rare, gazda a avut ca ajutor pe una sau alta dintre fiice (fetele fiind mari, una maritata) sau ginerele. A fost evident ca servirea mesei a fost o corvoada la care s-a inhamat doamna gazda.

Referitor la varianta de autogospodarire, precizez ca au fost oaspeti care si-au parpalit carnurile si alte bucate la gratarul din curte. Se putea folosi (ma gandesc) bucataria, frigiderul.

Am platit partial cu tichete de vacanta, partial cash. Nu se poate plati cu cardul. Nu am primit factura.

Nu am primit caldura (sufleteasca) nici la sosire, nici la plecare.

La Pensiunea Puiu este de dorit sa va autogospodariti sau si mai bine sa nu popositi. Nota descalificanta pentru Puiu se datoreaza gazdei, care nu stie... cu turistii si turismul.

Despre zona: O zona cu peisaje superbe, in care au aparut cateva eco-trasee amenajate. Panorame superbe cu pintenii de la poalele Bucegilor si pe fundal cu superbul abrupt branean al Muntilor Bucegi. Drumul asfaltat, ingust si mult circulat din localitate reprezinta un real pericol pentru trecatori. Albia raului este mai murdara … decat o albie de porci.

In alta ordine de idei, ramanem cu regretul ca desi a fulguit zilnic, nu s-a depus mai mult decat o pudra alba pe dealuri care ba disparea ba se reaseza. In ultima zi insa a inceput sa ninga si am fost cateva ore pentru portia de zapada ravnita la Cheile Gradistei, varianta Fundata.

Poate candva am sa povestesc despre Moieciu de Sus si optiunile de petrecere a timpului in zona. Moieciu de Sus - un sat pe care il stiu de pe vremea cand nu existau pensiuni si care astazi are peste 600 (!) asemenea unitati de cazare, multe, foarte multe, fiind pustii de Craciun. Tristuletz!

Greu de crezut ca sunt turisti care revin la Pensiunea Puiu.

---

VIZUALIZĂRI: 1095 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI