Din toată inima pentru România I - Pensiunea Nadine, bilă neagră

TIPĂREȘTE

PS... Iată-mă ajunsă la impresia cu numărul 95... de aici încolo, până la 100, pentru că suntem în anul Centenarului, fiecare review va fi din și despre România, ”țara mea de glorii, țara mea de dor”... România frumoasă, cu bune și cu mai puțin bune... Dincolo de cele rele, care s-au spălat deja, mărturisesc cu mâna pe inimă că iubesc acest pământ și că oriunde și oricât am călătorit, nicăieri sufletul meu nu a cântat mai frumos decât aici, acasă... deci, din toată inima, pentru România!

Preambul

Că omul sfințește locul, e bine știut de fiecare dintre noi, la fel cum e bine știut că un zâmbet larg și o atitudine binevoitoare, pot schimba sau pot măcar îndulci percepția asupra unui loc de cazare care, să zicem, că nu se ridică la standardul pe care l-am fi așteptat.

De multe ori prin peregrinările mele, am avut parte de unități de cazare despre care am scris reviewuri pozitive, preferând să închid ochii la micile neajunsuri, pentru că suntem oameni și perfecțiunea e greu de dobândit.

Dar când aceste neajunsuri sunt conjugate cu bătaia de joc a proprietarilor asupra mea ca turist, ele sunt amplificate și pentru mine, nu mai există compromis. Cam aceasta este situația cu acest review negativ pe care îl scriu vis-a-vis de Pensiuniea Nadie.

La începutul lunii august s-a ivit oportunitatea unor zile libere la început de săptămână, așa că am decis valvârtej să petrecem un weekend prelungit în Moldova și Basarabia. Am făcut urgent bagajele, dar lipseau cazările, așa că, printre picățele, la serviciu am rezervat ceva pentru Basarabia, ceva pentru drumul de întoarcere, dar nu am găsit nimic în jurul localității Poiana Largului unde doream să ajungem în prima zi pentru a ne reculege la Mănăstirea Petru Vodă.

De-abia pe drumu, după ora 16 am reușit să intru pe net, iar la un serch rapid, mi s-a deschis ca fiind disponibilă Pensiunea Nadine, din Agapia, la un preț acceptabil, ținând cont că aveam nevoie doar de un loc unde să punem capul peste noapte. Am rezervat o cameră triplă, am luat numărul de telefon al proprietarilor și i-am sunat pentru a-i anunța că vom ajunge doar în jur de ora 22-23. Doamna cu care am vorbit ne-a asigurat că nu e nicio problemă. Datorită traficului care e așa cum e prin Romania, am întârziat destul de mult, așa că pe la ora 21 am sunat din nou la pensiune, pentru a-i anunța că vom ajunge în jur de miezul nopții. Din nou am fost asigurați că e ok, doar să sunăm când intrăm în Agapia, pentru a fi așteptați de proprietar.

Zis și făcut, cu scuzele de rigoare, am sunat la ora 11,45 iar în câteva minute eram în zona pensiunii. Domnul ne aștepta la stradă, era o problemă, ploile puternice din vara aceasta rupseseră podul de acces, așa că mașina trebuia sa treacă printr-o vale puternic accidentată la marginea căreia trebuia parcată, căci nu se putea ajunge cu mașina din cauza rupturii podului. Nu am considerat o problemă, chiar i-am compătimit pe bieții oameni din zonă, lăsați de autorități la voia și la mila Proniei Cerești.

Pensiunea Nadine e localizată la marginea localității Agapia, fiind vecină cu Pensiunea Casa dintre Pini la care fusesem cu câțiva ani înainte și despre care am și scris impresii la acel moment: vezi impresii. Ne-am îndreptat la lumina lanternei spre pensiune, destul de împleticiți după drumul lung și obositor.

Proprietarul ne-a anunțat că ne-a pregătit apartamentul. L-am întrebat dacă s-ar putea servi la cerere micul dejun în dimineața zilei următoare, așa cum era specificat pe booking, dar ni s-a răspuns că dată fiind ora înaintată, acest lucru nu e posibil. Nu era un capăt de țară, găsem noi dimineața un loc pitoresc pe traseu în care să bem o cafea și să-și pună burtica la cale, baiețelul cel mic, cu care plecasem în această ieșire. Totuși, mi-am amintit că pe site scria că există restaurant în pensiune, dar la fața locului am fost informați că nici nu poate fi vorba de așa ceva...

De cum am intrat însă în incintă ne-a izbit aerul închis, greu, de casă veche și neaerisită. Am urcat spre etajul întâi, unde ne-a fost oferit apartamentul, deși eu rezervasem tripla, noi fiind însoțiți doar de unul dintre copii, celălalt fiind în tabără. Proprietarul mi-a spus că acest spațiu a fost mai ușor de pregătit.

Apartamentul este compus dintr-o cameră în care sunt dispuse două paturi single unul după celălalt, în partea stângă se află baia, iar în partea dreaptă se pătrunde în dormitorul matrimonial. Aici se găsește pe lângă pat un dulap, două noptiere confecționate din lemn, cu veioză, o măsuță pe care este pus televizurul. Nu l-am pornit întrucât eram rupți de oboseală.

Camera cu paturile single a fost ok, dar dormitorul a fost un dezastru. Patul scartaia la orice mișcare cât de firavă, iar lenjeria mirosea groaznic, a picioare nespălate. Același miros pestilențial îl aveau și prosoapele pe care nici nu le-am folosit. Dar de culcat ne-am culcat așa, luând o pilotă dintr-un pat single pentru a ne acoperi, in zonă fiind noaptea doar 15 grade. Pe jos era mochetă. Camera destul de neîngrijită, cu mizerie la colturi.

Aceeași mizerie am întâlnit-o și pe balcon, care era înțesat cu pânze de păianjen. Eram decisă să nu mai semnalez nimic proprietarilor, conștientă că sunt oameni în vârstă, gândindu-mă că poate își administrează singuri afacerea.De aceea nici nu m-am obosit să fac fotografii cu aceste ”bile negre”....

Dar la plecare... surpriză... când să plătesc suma cerută pe booking 125 lei, doamna mi-a cerut 160 lei, nu era mare diferența, dar am întrebat-o cum de apare un alt preț, când eu rezervasem altceva. Mi-a răspuns foarte iritată că am primit apartament și că acela e prețul. Eu i-am replicat că am rezervat triplă, la un alt preț. Atât a fost... doamna s-a dezlănțuit asemenea unui urgan, tipând și reprosânsu-mi că e foarte obosită și că”o omoară turiștii”. Copilașul meu de 7 ani, era de față, așa că i-am ceut să ia banii, sa-mi dea rest de la 160 cum mi-a cerut, dar nu a mai vrut, a zis ca să ii dau 100 si gata! Bineînțeles că nu am fost de acord, așa că am plătit 160 de lei și am plecat...

La ieșire i-am zis și eu vreo două vorbe,molcom, ardeleșește, arătându-i obrazul prin care mi-am exprimat dezamăgirea că a făcut un asemenea circ de față cu băiețelul meu... M-am oprit pentru a face niște fotografii dezastrului din curte, care este complet neîngrijită.

M-a deranjat enorm această atitudine, de a fi luat de fraier, în țara ta, pe banii tăi... Dacă nu era copilul cu mine, nu lăsam așa lucrurile, dar nu am dorit ca copilul să se sperie, oricum s-a speriat de criza de isterie a proprietarei...

Baia este foarte mică, cu obiecte vechi, uzate, cu apa care curge și se scurge peste tot. Aceeași mizerie pe faianța din jurul cădiței de duș.

La parterul pensiunii este un living spațios, cu mese și scaune, destul de frumos aranjate, cu Lcd mare, dar mirosul este greu și nu te imbie să zăbovești prea mult.

Cam acesta a fost sejurul nostru de la Pensiunea Nadine, despre care la ieșire am observat că s-a numit Punguța cu doi bani, fiind în curte un indicator cu această denumire... Am plecat cu un gust amar, de aceea nu recomand acest loc, sub nicio formă. Singurul plus este ambianța, la marginea pădurii, dar mirosul oribil din pensiune și furtul pe față sunt cele mai mari bile negre...

Ps. Perfect fără tine, e mai bine! ....Va rog să atașați această piesă review-ului:youtube . Multumesc frumos!

---

VIZUALIZĂRI: 1562 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI