Vacanta copiilor la Pensiunea Luminita din Șimon, Bran

TIPĂREȘTE

Prin martie, ca urmare a faptului ca primăvară incepuse sa alunge iarna, ne-am hotarat ca in prima saptamana a vacantei de Paste a copiilor sa organizam o excursie la Brasov. Mai fusesem cu copiii si anul trecut, doar o jumatate de zi si nu ne saturasem.

De data aceasta, ne doream sa-i ducem la Castelul Bran, pe care nici eu nu-l mai vazusem de prin 2007.

Cum jumatatea de zi fusese insuficienta, ne-am propus sa stam doua zile si abia acum incepea provocarea: sa gasim o cazare care sa ne poata primi tot grupul de 18 persoane si, desigur, sa fie la un pret care sa fie in ton cu bugetul nostru mic. Grupul era format din 3 adulti insotitori si 15 copii merituosi, fie vorba intre noi, incadrati si ei ca adulti la cazare, fiind de peste 16 ani.

Nu mai stiu cat am cautat, dar cred ca intre cateva hartii de birou si cateva click-uri am gasit Pensiunea Luminita de la Bran. Atat stiam despre aceasta la inceput.

Am discutat cu doamna care a raspuns la numarul de telefon afisat pe site-uri, am rezervat 6 camere duble si un apartament in care incapeau 6 persoane si ne-am indreptat atentia catre alte detalii ale excursiei noastre.

Nu ni s-a cerut avans, nu ni s-au cerut foarte multe detalii, iar asta m-a facut sa am cateva dubii, risipite la un apel ulterior.

Deplasarea s-a facut cu trenul, Focsani-Brasov, cu oprire de o ora in Gara Buzau, apoi cu transportul public si privat al Brasovului. Daca sunteti interesati de numerele autobuzelor, va pot raspunde in privat.

E usor sa pleci in excursie cu copiii proprii, cu masina, dar adevarata provocare este sa pleci cu copiii de la serviciu, sa gasesti cele mai bune solutii de deplasare si sa poti gestiona situatia astfel incat sa fie munca pentru tine si distractie pentru ei.

Ramasese ca ne auzim cu doamna cu care luasem legatura la rezervare in momentul in care pornim din Autogara 2 (cred ca Bartolomeu ii zice). Aceasta nu a raspuns si ne vedeam ca ramanem necazati, cu 15 copii dupa noi.

Al treilea apel a fost cu succes. Doamna ne-a spus unde trebuie sa coboram, astfel am aflat ca pensiunea se afla in Șimon, un sat al Branului.

Ajunsi la statia de coborate am luat-o pe strada Iancu Gonțiu, iar la nr. 66 se afla pensiunea. Curtea este imensa, ka o privire rapida am putut observa ca era un leagan de lemn, un foisor care avea masa si scaune, iarba tunsa si un caine extem de prietenos. In curte se mai afla o locuinta, cea a copiilor doamnei, pe care nu i-am observat in cele doua zile cat am petrecut acolo. Constructia este simpla la exterior, stilul clasic de pensiune din anii 2000 (aproximez).

Doamna ne-a intampinat, impreuna cu cele doua nepotele, ne-a poftit in pensiune sa ne aratate camerele.

Pasund înăuntru, am descoperit stilul rustic al locatiei, care mie imi place. La intrare se deschide un living generos cu doua mese si cred ca vreo 20 de scaune comode din imitatie de piele, exista Tv si internet wi-fi gratuit. Aici, despartita de o arcada, este si bucataria utilata cu tot ce ai nevoie pentru self cattering. De asemenea, este si o toaleta.

Urcand, am constatat ca pensiunea are doua etaje si un numar de 6 camere duble si un apartament.

Plecasem la drum cu strangere de inima, pentru ca ma documentasem aici si exista un singur articol de prin 2014, cu un punctaj mic, iar pe google se discuta despre miros de mucegai in camere si alte detalii neplacute. Stiind ca parerile sunt subiective, dar mai ales ca nu ne permiteam altceva, am riscat.

Ce am gasit? Curatenie, lenjerii albe, creponate, dar imaculate, doua prosoape de corp si doua de fata, de asemenea imaculate si niciun miros greu.

Camerele duble sunt incapatoare, una singura este mai mica. Au paturi duble, mobila din lemn de brad, podelele sunt din lemn, grinzile au fost si ele îmbrăcate in lemn, pentru a intregi aspectul rustic.

Apartamentul are trei dormitoare si un living care are o canapea extensibila.

Fiecare camera dubla are baie proprie cu cabina de dus, ne-a fost oferit sapun si hartie igienica. Apartamentul are o singura baie la toate cele trei dormitoare.

Cred ca fiecare camera are balcon, dar nu toate balcoanele sunt dotate cu masa si scaune.

Pensiunea are centrala pe gaz si un semineu in living, care ne aduna pe toti in preajma lui. Atentie la pozitionarea scaunelor cand stati langa el, caci pielea sintetica si focul nu se inteleg! Am avut caldura suficienta, doar la camera 1 caloriferul nu se incingea si a fost călduț.

Bucataria este dotata cu aragaz, doua frigidere, cuptor cu microunde, masina de spalat rufe, vesela si tacamuri, oale, lighian, tava, cani, cesti, pahare.

Nu am gasit prosoape, am cumparat noi, de hartie, dar in ultima zi am primit, la cerere. Doamna nu stia ca nu mai sunt in sertar.

Problema generala la pensiunile cu trafic intens este ca la bucatarie curatenia este facuta superficial. Care mai de care pune mainile pline de grasime pe manere si de aici vine si neplacerea mea. Fiind insotitor, a trebuit sa stau destul timp si in bucatarie pentru prepararea meselor. Am gasit aragazul murdar si manerele de la dulapuri lipicioase si slinoase. In rest, chiar are tot ce ii trebuie, inclusiv detergent de vase si burete.

Dupa cum spuneam, pensiunea se afla in satul Șimon, asta inseamna la o statie distanta de Castelul Bran.

De la strada principala, unde ne-a lasat autobuzul, am avut destul de mult de mers. Ca si timp, poate 10 minute dar parcurse la deal, inseamna ceva!

In zona, pe aceeasi strada, se afla mai multe pensiuni, dar nu toate au numele afisat. Nici Luminita nu are. Tot aici am observat Vila Alex si o casa de unde se puteau inchiria ATV-uri.

Pensiunea este inconjurata de munti, este foarte placut sa deschizi geamul, sa intre aerul rece si sa admiri peisajul, mai ales inzapezit caci am prins zapada de aprilie de anul acesta ????.

Fiindca nu se asigura masa, ne-am ocupat singuri de prepararea meselor. N-am adus nimic la noi, ramanand sa gasim magazine in zona. De gasit, am gasit, dar unul destul de costisitor. La strada principala (10 min panta si rampa) se afla un magazin La doi pasi, mixt are apriape tot ce va trebuie. Fata de Focsani si Lidl, mai ales, preturile sunt mari. Banane 10 lei kg, chipsuri 10 lei punga medie, carne refrigerata, nu, doar chestii congelate, paste Barilla 7 lei.

In apropiere se afla Castelul Bran. Daca sunteti pe jos, ca noi, trebuie luat autobuzul de la strada principala, care circula din ora in ora, la fiecare si jumate pleaca de la una-doua statii mai sus. Daca sunteti la si jumate in statie n-aveti cum sa il ratati.

Distractia noastra a fost maxima pentru ca am stiut sa ne qdaptam nevoilor adolescentilor.

Am avut o boxa de acasa, am dansat, am cantat, ne-am amuzat.

Prima zi a fost de ajuns la pensiune de facut cumparaturi gatit ceva de seara si de petrecut.

Pregatisem pentru a doua zi doua obiective: vizitare castel si urcat pe Tâmpa. Ne temeam de ploaie, caci se anuntasera 83% sanse de precipitatii, dar tot am pornit la drum.

Copiii, foarte incantati de Castelul Bran, l-au parcurs, insetati de cunoastere. Marele plus al acestuia este dat de terasele care le permite sa faca instantanee pentru Insta si alte retele de le mai folosesc ei... Deh, varsta...

Incepuse a bura, cand am plecat spre Brasov, cu acelasi autobuz care coboara de la Șimon, 13 lei biletul pana in Brasov. Apoi pana in centru alt autobuz, 4 lei cursa (bilet de 2 calatorii de la casa de bilete care se composteaza: 8 lei).

Brasovul mi-a placut intotdeauna, nu l-am vizitat foarte des, dar cert este ca pe Tâmpa, cu telecabina, nu urcasem vreodata. De jos, din Piata Sfatului, trebuie urcat la picior pana la statia de imbarcare in telecabina. Greuț pentru mine, care sunt mai mereu cu fundul in masina, dar eram cu 15 copii sprinteni nu ma puteam lasa mai prejos.

Tariful cursei urcat-coborat 15 lei copii, 25 lei adult. Multumim doamnei de la bilete care ne-a considerat adolescentii copiii. Este o regula ca peste 12-13 ani, copiii intra la tariful de adulti.

Ajunsi sus am patinat putin pe noroiul dat de dezghetatul zapezii, am ajuns la panoul cu BRASOV, am facut 3 poze si am plecat, caci ne lua vantul pe sus.

Am coborât, ne-am amuzat in parcul tematic din zona, am cantat la instrumentele acelea ciudate, s-au intrecut in tractiuni la bara si catarat si am pornit catre centru.

Au vrut la mall, i-am lasat. Altii ne-am dus sa mancam ceva, poate voi povesti pe scurt.

La 6 ne-am dat intalnire si am pornit spre pensiune. Alte mijloace de transport.

Per total, copiii mei au fost extrem de incantati, ar mai fi vrut sa plateasca din banii lor inca o noapte, dar nu mai puteam ramane, caci trebuiau sa participe la o petrecere. Chestia e ca ei ar fi renuntat la ea, pentru a mai sta o noapte. Asta spune mult, nu?

---

VIZUALIZĂRI: 494 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI