Sejur reuşit la Pensiunea Levi din Praid

TIPĂREȘTE

Am vizitat anul acesta pentru prima data o bucaţică din Ţinutul secuiesc, atât cât mica vacanţă ne-a permis, deşi mai trecusem de vreo doua ori de-a lungul timpului prin Praid şi Sovata, în drumuri de vacanţă de vară, dinspre Bicaz spre Sighisoara- Sibiu.

Mi-aduc aminte doar că de fiecare dată am admirat din mersul maşinii peisaje frumoase, case cochete şi grădini inflorite de oameni gospodari, dar planurile de atunci nu includeau aceste locuri. Anul acesta le-a venit rândul, însă cum timpul era scurt, am decis să "scormonim" puţin doar Sovata, Praidul şi Corundul , iar Praidul fiind la mijloc, între celalalte două, am stabilit ca aici să fie cartierul general.

Am căutat cazare destul de mult, pentru că prima săptămână din august este în plin sezon, iar noi aveam nevoie de 2 camere. Cazarea trebuia să răspundă cerinţelor a 2 familii de 2 respectiv 4 persoane, dintre care 2 copii. Căutarile noastre au inceput undeva la mijlocul lui iulie, cu 2-3 săptămâni inainte de începutul vacanţei. Am remarcat că, fiind plin sezon, multe dintre pensiunile care corespundeau cerinţelor noastre erau ori prea scumpe ori prea... ocupate.

Pe unul din site-urile de profil am găsit Pensiunea Levi-Praid. Pozele şi informaţiile erau promiţătoare, iar proprietarul ne-a raspuns rapid. Ne punea la dispozitie cum doream, o camera de 2 locuri şi una de 4 locuri, parter (nu vroiam mansarda de teama de căldură şi de "dat cu capul" fiindca unii dintre noi suntem înalţi). Ceea ce ne-a uimit puţin a fost avansul mare cerut, 50% din total sejur. Dar am zis că e sezon, că omul vrea siguranţă, că ne-a promis exact camerele dorite. Asta era, am plătit, am rezervat şi omul s-a dovedit foarte serios. Iar informaţiile publicate pe internet s-au dovedit reale.

Pensiunea este undeva la marginea Praidului, înspre Sovata, lângă şosea, dar bine poziţionată, cu spatele la aceasta si un pic mai retrasă, astfel că zgomotul străzii nu ne-a deranjat deloc. Este o casa verde într-o grădină verde, cu leagăne, şezlonguri, mese pe terasă şi iî foisoarele din grădină şi grătar. Grădina mare, gazon în mare parte, copiii au loc de alergat, parcarea tot mare, încap maşini chiar şi când toate camerele sunt ocupate.

Ce nu prea încape când gradul de ocupare este maxim, sunt mâncarea turiştilor în cele două frigidere şi turistele gospodine în bucătăria cam mică la orele de masă, când se înghesuie să pregăteasca un mic dejun sau carnea pentru grătar. Cu bunavoinţă şi amabilitate lucrurile se rezolvă, cel putin aşa a fost în cazul nostru, când doua familii au facut loc pe rafturi în frigider şi pentru noi, proaspăt sosiţi şi cu desaga (a se citi lada frigorifică) plină. Plus ca am facut un fel de rotaţia cadrelor între aragaz, frigider şi chiuvetă, câte două-trei femei deodată în bucătăria mică.

Ce ne-a placut: curăţenia camerelor, aşternuturilor, prosoapelor, spaţiilor comune, liniştea (probabil aici depinde şi de ceilalţi turişti, dar în cazul nostru a fost bine), amabilitatea şi discreţia gazdelor (proprietarul nu locuia acolo şi venea dimineaţa şi seara în locaţie şi doamna care avea grijă de casă şi care era adusă de proprietar dimineaţa şi era acolo, foarte discretă dar oricând disponibilă, pe parcursul zilei), grădina, leagănul, grătarul (mă refer aici şi la "instrumentul" propriu-zis şi la rezultatele utilizarii acestuia).

Nu pot spune ce nu ne-a placut, pentru că ar fi incorect, dar sunt unele mici lucruri de îmbunătăţit, dacă suntem cârcotaşi: o plasă la geamul de la baie ne-ar salva de ţânţari, o soluţie ca apa caldă să fie disponibilă şi mai devreme de 8-8.30 când doamna dă drumul la centrala termică, problema spaţiului din frigidere sau a veselei şi tacâmurilor insuficiente.

Un inconvenient ar putea fi pentru unii distanţa până în centrul Praidului, sau până la salină, distanţă care ar putea parea mare (700 m se precizează pe pagina pensiunii), mai ales că pe şosea, pe o buna parte din drum nu există trotuar. Pentru alţii este o plimbare placută dacă nu prinzi perioada de caniculă pe care am prins-o noi, deşi nu eram foarte departe de "polul românesc al frigului". În ceea ce ne priveşte nu a fost o problemă, pentru ca ne-am deplasat doar cu maşina, fiindcă planurile noastre din fiecare zi au inclus mai multe obiective turistice nu foarte apropiate de cazare.

Şi a mai fost lupta continuă cu viespile, zăpăcite şi înnebunite de căldură, care se invitau enervant la fiecare masă, pahar de bere, suc, cafea... dar lupta asta s-a întâmplat peste tot în zonă, nu doar la pensiune.

Concluzia ar fi ca sejurul la Pensiunea Levi a fost unul foarte reuşit, pe care l-aş repeta cu plăcere, dacă nu ar trebui să mă supun propriului principiu de... vacanţă, acela ca viaţa e prea mică şi lumea prea mare şi mai sunt atâtea de văzut, făcut, descoperit.

Despre ce am văzut şi făcut în zona Praid-Sovata voi încerca să scriu la rubrica specifică.

---

VIZUALIZĂRI: 2648 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI