Sentimente amestecate – Pensiunea Italiană, Brașov

TIPĂREȘTE

Nu am știut că este așa de greu să găsești o cazare convenabilă în Brașov. Cu ocazia vizitei fiicei mele în țară la începutul lui septembrie, am hotărât să petrecem câteva zile, cu tot grupul, la poalele Tâmpei: vezi impresii. Odată stabilită perioada și durata, am purces la căutarea cazării. Stabilisem, din niște considerente ce mi-au ieșit acum din minte, să căutăm o pensiune. Ca urmare, intru pe site-ul clasic de rezervări hoteliere și îmi introduc cerințele: 3 camere, 3 zile prestabilite, parcare la proprietate, eventual acces la internet. Dacă este și aproape de zona centrală, cu atât mai bine. Nu am la dispoziție prea multe opțiuni. Prețurile nu diferă foarte mult, dar remarc absolut la toate un mic asterisc. Căutând în pagină ce înseamnă, aflu, cu litere mici, că toate prețurile sunt afectate, procentual, de două taxe: taxa de oraș și taxa de servicii. Nu îmi aduc aminte să mai fi întâlnit o asemenea situație și în alte cazuri.

Mai am o surpriză neplăcută: procentul diferă substanțial de la unitate la unitate, inclusiv la taxa de oraș, ce credeam că trebuie să fie aceiași la toate, variind între 1 și 10%. Și uite așa a mai apărut un criteriu de alegere. Urmează o lungă negociere între membrii grupului, cu argumente pro, dar mai mult contra: Asta este prea departe de centru, cealaltă nu are parcare, aici taxele suplimentare sunt prea mari. Într-un final, cădem cu toții de acord că ne putem caza la Pensiunea Italiană, ce avea și o notă foarte bună pe site. Aceasta este amplasată relativ aproape de centru, pe Str. Lungă nr. 70, la circa 800 m de Piața Sfatului, are parcare în curtea proprie, are internet, iar taxele suplimentare sunt modice (5% taxa de oraș și 0.65 euro/turist și zi, taxa de servicii). Acestea se adaugă la un preț pe cameră de 30 euro/noapte.

După ce batem palma, intru pe AFA să văd dacă a mai fost cineva acolo. Am o surpriză: sunt 5 articole, 3 negative (unul fără note si recomandări) și două pozitive. Gradul de recomandare este de 50% pentru ambele variante. Dar nu este nici un articol mai nou de un an. După o perioadă scurtă de gândire mă hotărăsc să risc, poate în ultimul an s-au mai schimbat lucrurile, poate unii au mai exagerat cu comentariile. Așa că fac rezervarea și putem porni în excursie.

O observație privind amplasamentul pensiunii: acesta este la circa 50 m de intersecția între Strada de Mijloc și Str. Lungă, în zona cu sens unic a acesteia. În consecință, cine dorește să ajungă cu mașina la pensiune trebuie să vină pe Str. Lungă dinspre nord.

Pensiunea se găsește într-o clădire veche, cu o plachetă de ”Monument istoric” pe fațadă. De fapt, cred că este un ansamblu de mai multe corpuri de clădire, poate chiar cu vechimi diferite. Parcarea privată este în curtea interioară, la care se ajunge printr-un gang, ce trece prin clădire pe o lungime de vreo 10 m. Partea proastă este că în parcare nu au loc decât vreo 4 mașini în șir indian, așa încât cine vine primul, pleacă ultimul. Curtea, în formă de ”L”, este încărcată de verdeață și de diverse steaguri. În plus mai sunt și câteva statui cu rezonanțe grecești (și nu romano-italiene), și mai mulți câini de diverse talii, dar pașnici.

După ce sunt necesare mai multe mișcări pentru a parca mașina conform dorinței soției proprietarului (să permită un acces comod în una din camerele pensiunii cu intrarea direct din curte), apar, datorită unuia din câini, condițiile unei alte bile negre: un schimb de replici mai puțin ortodoxe între doamna respectivă și unul din membrii grupului. Mai târziu, soția proprietarului încearcă să mai îndulcească atmosfera furnizându-ne o hartă a Brașovului și câteva informații turistice. În plus, în zilele următoare nu ne vom mai întâlni cu dumneaei, în prim plan apărând proprietarul, de origine italiană, care a făcut tot posibilul să ne simțim bine.

Odată cu îndeplinirea formalităților de cazare mai am două surprize mai puțin plăcute. Este însă posibil să am și eu o contribuție la ele, acordând mai multă atenție la alte detalii în momentul rezervării. Aflu astfel că plătisem deja camerele respective în momentul rezervării, banii fiind retrași din contul aferent cardului folosit la rezervare. Mi se explică de două ori că rezervând niște camere aflate „la ofertă”, mi s-au oprit banii direct de pe card. Bine! Bine! Dar nu trebuia să știu și eu când se umblă la banii mei? Se pare că totuși ar fi existat o mențiune în acest sens pe site-ul de rezervări, dar eu nu am remarcat-o. Până la urmă, nu am mai dat atenție problemei, având de la început intenția să plătesc cu cardul. A doua chestie ciudată a fost micul dejun. În căsuța aferentă camerei de pe site era menționat și micul dejun, la o valoare apreciabilă, 22 lei. Nu am găsit nicăieri, e drept că nici nu am căutat, o opțiune de confirmare a achiziționării micului dejun. Abia la recepția pensiunii am aflat că nu plătisem și micul dejun, arătându-mi-se, pe foaia imprimată cu confirmarea rezervării, o mică pătrățică cu numele „mic dejun” care nu era bifată. Până la urmă se pare că am avut noroc în acest aspect, micul dejun servit altor turiști fiind departe de suma cerută pentru el.

Recepția este undeva la etajul 1, în partea stângă după ce treci de gangul de acces, ajungând la ea pe o scară de lemn, destul de abruptă, ce pleacă direct din curtea interioară. Există la baza scării o săgeată indicatoare către recepție, dar este destul de puțin vizibilă. Pensiunea are declarate 7 camere. Una este la parter, cu acces direct din curtea interioară, în zona de parcare a primei mașini, aproximativ sub recepție. Alte 4 camere sunt la etajul 1, cu acces pe o scară interioară, ce pleacă de la o intrare de la jumătatea gangului de acces, în partea dreaptă. Trei din aceste camere au fost ocupate de noi. A doua dintre aceste camere este amplasată deasupra gangului de acces, iar a patra se învecinează cu recepția. Nu am identificat celelalte camere. Pe ansamblu, arhitectura clădirii nu are pentru mine nici o logică, spațiile, indiferent de destinația lor, părând a fi „aruncate cu furca”. În plus, par a exista niște spații care fie nu aparțin pensiunii, fie nu sunt în circuitul turistic, căci ferestrele de la fațada spre stradă nu par a avea legătură cu camerele.

Cel mai ciudat amplasament îl are sala de mese pentru micul dejun. Este undeva la subsol, cu acces pe o scară ce pleacă din mijlocul gangului de intrare în curte. În afara orelor de servire a micului dejun acest acces este acoperit cu un capac carosabil. Îmi imaginez că dacă o mașină trebuie să iasă din curte în timpul micului dejun, se creează o problemă de nedescris.

Cele 4 camere de la etaj menționate anterior sunt grupate pe un hol comun, și acesta împărțit în două, de câteva trepte. Și holul este destul de încărcat, cu o mulțime de flori artificiale și un decor al pereților care te apasă. Există chiar o bandă fitness de alergare, dar care nu a încăput în preocupările noastre. Trei dintre camere nu au ferestre. Lumina naturală provine din holul central, prin uși și ferestre cu geam termopan, este drept că acestea au efect de oglindă și nu poți vedea în interior, sau de la niște deschideri în plafon, echipate cu geamuri rabatabile. A patra cameră are un geam spre curtea interioară. Camerele diferă între ele prin formă și dimensiuni, mobilare și echipare a băii. Cea mai de lux este considerată camera a patra, cu baia echipată cu cabină de duș cu hidromasaj.

Eu, cerând o cameră în regim single, beneficiez de prima dintre ele. În consecință, am primit prima dintre camere, cea cu suprafața cea mai mică. Atât de mică, încât spre holul central nu are loc decât o ușă. Spre partea din spate, camera se mai lățește puțin, astfel că are loc și un pat de o persoană și jumătate. Totuși această cameră, ca și celelalte, costă 30 euro pe noapte. Înțeleg acum de ce celelalte camere au fost considerate „la ofertă”. Ce pot să spun că îmi place în această cameră este baia. Deși faianță pare foarte încărcată, îmi place că are foarte multe surse de lumină, și bine poziționate. Chiar dacă un bec este ars, nu se cunoaște. Cel mai amuzant lucru pentru mine este vasul de WC, amplasat în colțul încăperii. Și nu atât vasul, cât rezervorul de apă, montat exact pe intersecția pereților. Nu am mai văzut până acum așa ceva. Nu pot să spun dacă este cu plus sau cu minus, în cele 3 zile de cazare nu s-au schimbat nici așternuturile, nici prosoapele. Internetul a funcționat în bune condiții în toate camerele.

Ca o concluzie nu pot să spun decât că sunt în dubiu dacă să recomand sau nu această locație. Argumentele pentru ar fi:

• Amplasament suficient de aproape de centrul istoric al Brașovului;

• Dorința proprietarului de a ne face să ne simțim bine și ajutorul oferit în câteva cazuri;

• Asigurarea zilnică a unei curățenii corespunzătoare în camere;

• Dotări corespunzătoare pentru camera de baie;

• Un preț relativ onorabil (dacă vorbim de ceea ce a fost denumită „ofertă”) în raport cu amplasamentul și serviciile oferite

Există însă și câteva argumente împotriva acestei recomandări:

• Soția proprietarului nu este foarte convinsă că depinde de clienții săi;

• O prezentare nu foarte evidentă pe site-ul de rezervări a condițiilor de plată, neclară pentru situațiile speciale (oferte), sau a condițiilor de obținere a micului dejun;

• Un cost dezechilibrat al camerelor, funcție de condițiile oferite;

• Lipsa luminii naturale normale în camere.

Celelalte aspecte, care nu m-au entuziasmat, țin de gusturile fiecăruia, așa că nu intră în criteriile de comparație. Totuși, pentru că trebuie să fac o recomandare, luând în considerare numărul argumentelor cu plus, aceasta va fi pozitivă, atenționând însă următorul eventual client că opțiunile mele în acest domeniu sunt 50 – 50%.

---

VIZUALIZĂRI: 1791 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI