La superlativ! Mergeti la Ioana din Poiana!

TIPĂREȘTE

In sfarsit am inceput sa imi gasesc si un pic de ragaz pentru a incepe sa scriu despre cum am inceput anul /// Adica despre calatoriile facute pana acum.

Pentru ca noi am inceput 'peregrinarile ' pe anul acesta pe data de 4 cand aveam o rezervare pentru 4 nopti la pensiunea Ioana din Poiana. Am facut aceasta rezervare inca din septembrie cand am sunat-o pe d-na Ioana si dupa ce am stabilit detaliile i-am trimis un avans. Suma deloc mare, de 300 lei / noapte reprezenta cazare si demipensiune, desigur o demipensiune in toata regula, cu bauturi incluse. De atunci, din septembrie gazda noastra m-a sunat periodic sa ma intrebe ce facem, cum suntem, un lucru laudabil, cred eu.

Am plecat din fata blocului din Drumul Taberei la ora 5 si dupa ce am facut un stop prin centru ca sa imi iau si cumnatii, am inceput traseul nu pe A1 asa cum imi indica cu obstinenta waze-ul, ci pe A3. Jonctiunea cu celalalt grup am facut- o inainte de Ploiesti si traseul, care mi s-a parut foarte ok si il recomand insa cu conditia ca plecarea spre aceasta destinatie sa fie cat mai mai de dimineata a fost Brasov, Sighisoara, Tg Mures, Reghin, Bistrita Nasaud, Sacel, Sieu, Poienile Izei. trei opriri prin benzinarii pentru una, alta, apoi una ca sa mancam si la ora 14 parcam masinile in curtea pensiunii. Doamna Ioana si nea Vasile, gazdele noastre ne asteptau in pragul casei. Pentru ca se cunosteau de anul trecut cu cumnatii si un nepot, care mai fusesera o data in vara, a fost o primire parca mai calda, desi sunt sigur ca si daca ar fi fost pentru prima oara cand ii calcam pragul tot cam asa ne-am fi imbratisat pentru ca inca de la telefon d-na Ioana s-a dovedit a fi o femeie blanda, calda, cu un suflet deosebit si credincioasa ca toti cei din Maramures, toate convorbirile avute incheindu-se invariabil cu ' Doamne Ajuta, sanatate multa! '

Pensiunea are 8 camere, din care doua au fost scoase din circuitul turistic pentru a fi folosite de gazde si de fata si ginerele lor, d-na Mariana si d-nul Mitrut, care in perioada in care pensiunea este ocupata, stau acolo si muncesc de dimineata pana seara. Ei au fost cei care dupa ce fusesem intampinati de gazde au iesit dintr-o camera aflata la parterul vilei si dupa ce ne-au salutat ne-au invitat la o horinca si o afinata. Am multumit si am promis ca vom veni imediat ce ne cazam.

Pentru ca am avut 4 camere am luat tot etajul si ne-am creat deja avantajul ca am fost singuri acolo si am putut sta pe holul acela foarte generos pana tarziu in noapte jucand diverse jocuri. (ca o paranteza, mima ramane cea mai tare in opinia mea :)) ) fara sa deranjam sau sa fim deranjati.

Camerele sunt foarte mari, doua dintre ele cu vederea in fata avand si doua balcoane foarte mari iar celelalte doua, fara balcon au imediat ce se iese din camera o terasa foarte generoasa, unde se poate iesi, probabil ca vara se pot organiza diverse jocuri acolo insa acum, pe vremea asta fiind utila doar pentru fumatori. A treia camera la fel de mare ca celelalte doua, si ultima, camera 1 putin mai mica. Cele trei au un pat matrimonial si un al doilea pentru o persoana, cea mica doar pe cel matrimonial. Eu si Nina am optat pentru camera mai mica, insa voi atasa poze si cu una din cele mari.

Intrarea in camera, ca si la celelalte se face direct, neexistand vreun hol. In fata se afla patul, mare, cu o saltea confortabila si perne mari, umplute cu fulgi, avand in stanga si in dreapta cate o noptiera pe care se aflau doua veioze, peretele de la intrare are in stanga o masa si in dreapta o alta mai mica pe care este asezat un televizor, cam vechi, cu tub, insa perfect functional, apoi in stanga se vede usa care comunica cu baia, si in partea stanga, dupa peretele baii se afla un dulap cu doua usi, bine structurat pentru haine si incaltaminte. Mobila, toata din lemn, foarte bine intretinuta, suficienta pentru nevoile unui turist.

Baia, destul de comoda, cu o cabina de dus moderna, cu hidromasaj, gresie si faianta desigur, un suport pentru prosoape, o chiuveta, cam mica daca ma intrebati insa nu atat de incomoda, cu un dulap in partea de jos. Apa calda, non-stop, eu unul facand dusurile numai dupa miezul noptii.

Camerele mari cu intrarea aidoma celei mici, aveau pe o parte paturile, si ele cu noptiere, pe cealalta dulapul pentru haine, o mica masuta pe care se afla un router, apoi o masa mai mare, iar pe perete aveau fiecare cate un televizor plat, cu diagonala mare de 81 cm, apoi baia, un pic mai mare decat a noastra, cu acelasi tip de cabina si dus.

Accesul la aceste camere se facea ocolind pe stanga cladirea pensiunii si urcand cateva trepte pe o scara de lemn foarte solida. Privelistea, atat in fata cat si in spate splendida, poate si datorita farmecului aparte dat de pomii acoperiti cu zapada si a peisajului alb imaculat.

Am coborat dupa aproximativ o ora si am intrat in camera de la parter. Aici, in partea stanga se aflau amplasate doua mese lungi din lemn pentru 8-10 persoane. Una dintre ele ne era destinata noua si cealalta celor doua familii care se mai aflau cazate in camerele din fata de deasupra salii de mese. In dreapta se mai afla o camera unde ajungea mancarea adusa dintr-o cladire alaturata, acolo fiind bucataria si de unde se pregatea in forma finala pentru a fi servita. Afara in partea dreapta a pensiunii se mai afla un foisor mare, frumos lucrat si foarte practic vara. Cei care vroiau sa fumeze puteau sta acolo sau la o masa in imediata apropiere a intrarii. Noi, baietii, am stat mai mult acolo … Horinca si afinata erau pregatite cum spuneam cu paharutele langa ele, si cu doua sticle de apa, una minerala si cealalta plata, apoi mai era o sticla de Fanta.

Intrucat ajunsesem destul de devreme am avut timp sa 'descantam' taria, si sa mergem sa dormim o ora, dupa care am plecat intr-o scurta vizita la biserica din sat, splendida. Cand ne-am intors am inceput din nou tratamentul cu horinca, dupa care am fost serviti cu o delicioasa supa de fasole verde si afumatura, apoi cu sarmalute, si la sfarsit cu prajituri facute in casa. Apoi, la alegere, bere sau vin. Trebuie sa spun ca mancarea a fost din belsug, gazdele rugandu-se efectiv de noi sa mai mancam …

In seara de Boboteaza d-na Ioana ne-a rugat sa servim masa de seara pana in ora 20 pentru ca chemase o familie de muzicanti sa ne colinde. A fost o seara foarte placuta, in care i-am asultat pe cei doi cantand si am dansat pe melodii traditionale maramuresene si nu numai. Cred ca undeva pe la ora 23 am urcat la camerele noastre, dar asa cum se intampla cand e vorba de un grup alcatuit in mare parte de rude si buni prieteni am continuat distractia pana tarziu in noapte. De aceea recomand ca atunci cand veti merge acolo sa puteti inchiria tot etajul.

Am sa mai adaug faptul ca micul dejun era compus din carnati, toba, slanina branza, cas, zacusca, apoi erau aduse gogosi, erau pe masa sucuri, apa si ceai, insa noi am tabarat la propriu pe laptele cald si proaspat care in combinatie cu gogosile a fost excelent! In zilele urmatoare am mai mancat pomana porcului, carnati si muschi afumat, ciorba de fasole cu ciolan, ciorba de perisoare, pastrama cu mamaliguta, si cred ca am mai uitat din ele... Painea numai facuta in casa, o vedeam pe tanti Ioana aducand-o fierbinte pe un fund de lemn si lasand-o in camera de asezare a mancarurilor de langa sala in care se lua masa. Horinca, afinata, berea si celelalte au stat la discretie, insa noi nu suntem genul sa punem la incercare stocurile gazdelor. Totusi, la plecare am intrebat daca au si de vanzare, raspunsul fiind da, insa numai horinca, pentru ca afinata ar iesi foarte scumpa la pret asa ca o fac doar pentru oaspetii care o consuma acolo.

Ce sa spun in incheiere? Ca merita cu varf si indesat sa mergeti la aceasta pensiune pe care o recomand din toata inima, ca pretul, asa cum am spus este unul deloc mare, iar ca si pret al transportului, am facut 1493 de km, am plecat cu plin, cand am ajuns acasa am facut din nou plinul iar pretul total a fost de 430 lei carburant si 20 lei doua bidoane cu lichid pentru parbriz. Regret doar ca la intoarcere nu am urmat acelasi traseu si am luat-o pe cel spre Sibiu, Rm Valcea, A1, care a fost si mai aglomerat si mai lung si mai prost, zic eu.

Drumuri bune, calatorii multe si placute tuturor!

---

VIZUALIZĂRI: 2130 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI