GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Ca la mama acasa, intr-un loc de vis
Al doilea Craciun petrecut in Chei + un WE in vara, la gazdele noastre, Fam Radu.
Un aer cu adevarat proaspat, miros de lemn, Dambovicioara siroind prin fata curtii, bucate naturale, alese, peisaje si trasee spectaculoase. O locatie de vis.
Preturi absolut modice, atmosfera mai mult decat familiala, dar si destul spatiu pentru "discreti".
Nu uitati sa va inchideti telefoanele pentru a reusii sa uitati cu aevarat de "betoane si esapament". Un loc in care dorim sa revenim cel putin odata la 6 luni :)
Trimis de The_natek in 04.01.11 20:52:50
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (The_natek); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
ECOURI la acest review
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Bun venit in comunitate. Nu ne spui si noua preturile alea modice?
Programul site-ului AmFostAcolo.ro NU a selectat acest articol pentru concurs. Daca doriti sa concurati, va incurajam ca pe viitor sa scrieti oferind mai multe detalii despre locurile recomandate.
Cred ca veti gasi utila adresa oficiala a pensiunii: - click aici
adaugat pagina oficiala in fisa tehnica a pensiunii, multumiri @dartax
80 ron camera. La peste 2 nopti, incepea sa intervina discountul. Functie de perioada, zile petrecute, metrii cubi de apa calda sau lemne sparte. Just kiding.
Sint aproape sigur ca am stat in aceasta vila in 2003 si 2004...
@natek - vad ca pomenesti de familia Radu. Ai cumva idee, domnul este (sau a fost) prof de sport in Arges?
Intreb si eu asa... ma leaga niste amintiri placute/haioase de acea locatie...
Da, nea Radu a fost profesor de sport. O gazda de exceptie. Si acum, dupa mai mult de 8 ani de cand am ajuns prima oara aici, daca ne-am vedea ne-am recunoaste si-am depana amintiri. Chiar ieri am trecut pe langa pensiune. Daca l-as fi vazut, as fi oprit masina sa schimbam 2 vorbe, dar nu era nimeni. Pacat ca hotelul construit aproape lipit i-au rapit pensiunii farmecul, linistea si nu in ultimul rand, mult ravnitul aer de munte. A ramas doar gazda, si doar pentru nea Radu as risca un week-end de povesti, povestiri si povete.
Deci, el e...
In ziua aia, dupa ce nu reusisem a treia zi consecutiv sa gasim o pestera vizitabila in nordul Carpatilor de Rasarit (am traversat muntii de 3 ori, doar-doar), am alergat de la Bistrita Nasaud pina la... Dimbovicioara, acolo stiam precis ca putem vizita. Din sat si pina la pestera s-a intunecat... Ne apucase frica... Uuuuhuhuu, peretii aia verticali dadeau un aer asaa, lugubru... Am vrut sa ne intoarcem de citeva ori. Cind am ajuns la pestera am intrat in acel mic restaurant. Erau 4 tineri draguti, tineri-tineri. Ne-am simtit foarte bine acolo cu ei cit am sevit cina, asa ca i-am intrebat de cazare in zona, si ei ni l-au recomandat. Eram singuri in vila. Era frig, dar numa' bine, cit am baut un pahar cu el s-a incalzit teracota. O conditie fusese sa aibe apa calda. Imi amintesc ca la un moment dat se auzea un zgomot suspect de jos. Am aflat in cele din urma- bietul om, i se golise putul. A carat saracul nu stiu cite galeti de apa de la riu... Oaaiii, daca stiam i-as fi zis sa se opreasca... Tin minte a doua zi dimineata ce soc am avut cind am vazut peisajul si am simtit aerul ala tare in plamini... o desfatare. Oriucm, din poze pare ca s-a mai intins, abia avea loc de 2-3 masini in curte atunci. Si terasa din fata, deasupra lemnelor, nu era... Constructia din spate nu era... Bradutii erau micuti de tot, cred ca nici juma de metru n-aveau...
Atunci eram doar eu cu sotia. Faceam 15 ani de casnicie si am plecat de nebuni prin tara, unde am vazut cu ochii. Peste un an, in 2004, am fost si cu copiii. L-am sunat si initial m-a refuzat. Apoi, cind i-am explicat cine sint, si-a amintit si ne-a primit cu placere. Tare dragut a fost.
Am gasit cartea de vizita si l-am sunat, dar n-a raspuns...
Daca mai treci, salutari de la Tulcea! Poate mai ajung si eu, cindva...
Asa e, din ceea ce-mi povestesti e clar ca vorbim despre acelasi om deosebit. Sper sa citeasca si el randurile acestea, sa realizeze ce impact au avut asupra noastra cuvintele lui calde si pline de povete, modestia, calmul cu care cantarea fiecare cuvant si marea lui capacitate de a asculta problemele altora, de a ne trata ca si cum am fi copiii lui. O sa-l salut si din partea Tulcei, sper ca destul de curand, ca planuim iar o excursie mica prin zona.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2010 O pensiune foarte frumoasa — scris în 22.08.10 de UiteUnPaiRoz din BUCURSETI - RECOMANDĂ